02-09-2009
Noua escrocherie (politica) a lui Basescu e reducerea numarului de parlamentari. Avand in vedere lehamitea omului de rand fata de circul escrocilor politici Basescu a venit cu acest zaharel pentru a mai convinge odata sclavii sa isi dea acordul cu sistemul si sa vina la vot: referendumul e pus exact in ziua alegerilor parlamentare. Fireste ca multi vor pune botul si vor inghiti si aceasta galusca. Dar cred ca in naivitatea lor si ei merita sa stie exact ce li se ofera asa ca am sa fac in acest articol o analiza mai atenta unei astfel de “asta are asta n-are ia-o p-aia marcatoare” . .
In esenta pe mine nu m-ar deranja reducerea numarului de parlamentari sau eliminarea lor completa mergand si mai departe cu imaginatia dupa cum deja multi s-au gandit. Insa daca o astfel de propunere vine de la Basescu trebuie privita cu usor scepticism tinand cont de apucaturile sale dictatoriale. E adevarat ca multi dintre cetatenii nostri sunt mai potriviti pentru dictatura clasica decat pentru poleiala sa democratica ale “tarilor avansate”. Dar totusi nu trebuie avut incredere in Basescu nici cand iti face daruri.
Sunt sigur ca Basescu s-a gandit la o astfel de alba-neagra inca de la 5 minute dupa ce parlamentarii l-au demis acum cativa ani. Evident ca daca ar fi pus in practica un astfel de referendum atunci imediat lumea s-ar fi plictisit de “faptele” sale marete de brav conducator care de fapt nu schimba nimic in societate. Asa a fost cu votul uninominal. Dar, dincolo de asta, sa nu uitam si de faptul ca o astfel de actiune e foarte greu sa fie pusa in practica in urma complicatelor proceduri parlamentare. Daca ar fi fost initiata in acel moment e posibil ca pana astazi revolutia baseasca sa fi facut deja fas iar electoratul sa fi fost si mai sceptic fata imaginea sa. Asadar daca ar fi aruncat-o atunci pe piata totul s-ar fi putut intoarce impotriva sa putand fi banuit de cardasie, de blat cu restul de escroci din parlament. Pentru ca oricum lupta lui cu parlamentul e un blat. Eu sunt sigur ca ca(!)racterul sau prostitutoriu ii permite sa mai ciocneasca cate un pahar cu "dusmanii" sai asa departe de ochii lumii.
Reducerea numarului de parlamentari ar parea o masura normala si in acord cu concedierile masive pe perioada asta. Ca un animal politic veritabil Basescu tine si cu dintii sa para un conducator drept (contradictie in termeni) care face concedieri si in propria ograda nu numai in restul societatii. Dar asta nu inseamna nimic. Politicienii nu sunt neaparat niste administratori. Ei sunt niste escroci care vand iluzii sclavilor pentru a-i face cat mai profitabili dupa ce bataia si amenintarea cu moartea nu au mai dat randament. Pentru ca de 2000 de ani incepand cu Isus si Spartakus sclavii de profesie au cam inceput sa se sinucida ceea ce le cam stricau afacerile unora. Si atunci a intrat crestinismul in rol incercand sa ii convinga pe sclavi sa munceasca cu bunatate si blandete si promisiunea unei fericiri eterne dupa moarte in loc de a-i ameninta cu armele. Promisiunea unui rai infinit plin de placeri si de fericire a fost si inca mai este inlocuitorul vechilor arme. Dar pentru ca si crestinismul a dat-o-n bara la capitolul incredere, a aparut “statul de drept” care, chipurile, ofera sclavului cata libertate vrea atat timp cat el e profitabil, sta peste program la job etc., etc. Numai ca dupa cum amenintarea cu armele nu a disparut intrutotul fata de perioada sclavagismului la fel nici in societatea “statului de drept” nu au disparut minciunile gogonate si promisiunile fanteziste care fac lumea sa se-nvarta. In locul raiului clasic corporatismul a introdus o alta minciuna—banul fictiv. Diferenta e ca in loc de un rai departat si nepalpabil asa cum a fost in trecut banul a devenit un rai palpabil. Oricine poate vedea ce se poate face cu banii sau, cel putin isi poate imagina. Totul pare foarte real. Insa totul este o iluzie iar cei care ajung bogati dupa ce au fost saraci pot mult mai bine cantari aceasta noua iluzie a banilor.
Banii nu sunt asa ca o gramada de obiecte certe si concrete care se impart la cetateni pur si simplu ceea ce ar conduce la ideea cum ca daca unii iau mai mult atunci nu mai ramane celorlalti. De fapt banii sunt acele iluzii care tin in saracie o parte din cetateni, cei mai sclavi dintre sclavi. Daca nu ar fi tinuti in saracie ei nu ar mai fi sclavi "de bunavoie". Fara saraci nu poate exista nici prosperitate in societatea actuala. Bunastarea nu se face nici cu tone de aur, nici cu exces de mancare, nici cu exces de masini luxoase ci cu sclavi flamanzi care le doresc. Degeaba le ai pe astea daca nu ai paznic la poarta, menajera, instalator, gunoier si altii de genul. Iar daca acesti oameni nu sunt tinuti in saracie si nu li s-ar promite iluzii nu ar mai fi sclavi mai departe. Asa ca daca s-ar face nu stiu ce economie la bugetul de stat odata cu reducerea numarului de parlamentari asta nu inseamna ca saracii n-ar mai fi saraci pentru ca sistemul va avea nevoie de saraci in continuare. Se stie ca in Occident supraproductia se distruge. Se spune ca asta se face din cauza interesului de a mentine pretul ridicat insa mie imi place sa o spun pe sleau. De fapt unii trebuie tinuti flamanzi si frustrati. Sa nu se astepte saracii ca vor avea o viata mai buna astfel!
In mod normal majoritatea parlamentarilor nu fac nimic, doar executa ordinele venite de la colegii de rang mai inalt din partide. Daca ar disparea din forurile decizionale statul ar arata exact ca statul clasic cu regele/imparatul si cativa boieri/baroni/aristocrati/oligarhi/burghezi intre care se negociaza deciziile. De fapt marirea progresiva a numarului de asistenti la aceste decizii a fost luata pentru a exclude revoltele sclavilor, pentru a mediatiza cumva ruptura ideologica si morala dintre stapani si sclavi dupa cresterea fara precedent a amplorii terorismului odata cu inceputul secolului 20. Cei cu instinct de lider au fost ademeniti si trimisi in parlament spre lehamite mai curand decat pentru gandirea unor planuri pentru o lume mai buna ce se pot concretiza intr-o revolta de strada.
E adevarat ca cu cat politicienii sunt mai corupti cu atat scindarea sociala e mai mare si cu atat diferentele dintre bogati si saraci sunt mai mari. Evident ca daca coruptia ar fi mai mica statutul sclavului contemporan ar fi ceva mai bun insa asta nu inseamna ca automat a scapat de sclavie. Iar ceva mai bun nu ar insemna in mod automat ca viata lui ar fi mai buna ci doar ca si-ar putea permite achizitionarea de mai multe obiecte. Dar nu asta e problema. Ca raman mai multi bani in urma eradicarii coruptiei si ca ne puteam achizitiona mai multe obiecte nu inseamna cine stie ce schimbare. In societatea actuala iti poti achizitiona mai multe obiecte daca iti iei un job mai dificil si mai bine platit. Pretul e asadar acela ca devii si mai sclav cu toate ca poti avea o viata prospera. Asadar schimbarea propusa de Basescu e doar praf in ochi care are ca efect exact opusul libertatii si vietii mai bune pe care omul de rand o doreste. Rezultatul unei astfel de masuri e tocmai dictatura care-i mai face discret si nostalgic cu ochiul din strafundurile sale interioare de om de succes format in sistemul totalitar.
Coruptia politicienilor e doar varful icebergului. Ea e ciupitura pe care politicienii si-o mai permit in contextul multumirii lui sociale a omului de rand, a lipsei de vigilenta, a lipsei sale de raspuns negativ fata de escrocheriile statului contemporan. Dar chiar si asa reducerea numarului de parlamentari nu ar insemna ca automat si scaderea nivelului coruptiei inalte. O procedura ceruta de cetateni pentru a anula o anomalie devine inutila mai devreme sau mai tarziu pentru ca cyborgii vor gasi alte portite de transformare a ilegalului in legal. Asa ca agitatia asta cu reducerea numarului de parlamentari chiar nu merita. Dincolo de aceasta coruptie inalta exista o metacoruptie la care participam mai mult sau mai putin noi toti cei care avem un nivel de trai peste media tarii. Sistemul insusi este corupt in esenta lui pentru ca este doar o poleiala democratica a vechiului sclavagism. Ori sclavagismul este opera unei nedreptati originare, a legii junglei, a legii celui mai puternic in arme care a venit si s-a declarat stapan peste o alta comunitate. Atata timp cat in societate in loc de politicieni administratori vor exista politicieni conducatori societatea va ramane una nedreapta, sclavagista.
De fapt nu reducerea numarului de parlamentari este solutia pentru o lume mai buna ci cresterea acestui numar in asa fel incat nimeni sa nu fie exclus de la deciziile comunitatii. Pana la urma asta ar insemna si desfiintarea totala a parlamentului pentru simplul fapt ca, mai intai intr-o astfel de institutie nu ar incapea toti cei care ar dori sa se implice in deciziile comunitatii iar apoi pentru ca nu ar mai fi nevoie de o institutie ce ar face ce face in mod normal toata lumea. Statul insa face tot ce-i sta in putinta sa mentine informatiile despre el insusi cat mai departe de ochii lumii si investeste in institutii de gen Hollywood care sa ii ofere zaharel in loc de maturitate sociala.