1.1. Garcea, un personaj notoriu in istoria poporului roman.

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

1. Introducere in gandirea lui Garcea

Asadar acest studiu este format din 3 capitole, respectiv Garcea ca personaj in general, Garcea legislatorul si Garcea chestionatorul. Voi incepe cu primul dintre ele

1.1. Garcea, un personaj notoriu in istoria poporului roman.

Priviti urmatorul chestionar auto:

Dupa cel care a facut acest chestionar corect ar fi doar B. Dar A si C pot fi la fel de corecte. Desigur, varianta B este cea mai importanta sub aspectul legislatiei pentru a nu afecta traficul. Dar faptul ca iti incui masina si pleci sa cauti o solutie de rezolvare a problemei nu inseamna ca ar contrazice sau ar anula efectele actiunii de la punctul B. Nu e nimic ilegal. Si totusi cel care l-a conceput a declarat variantele A si C ca fiind false. Ele ar fi devenit desigur false doar daca s-ar fi precizat ca soferul ar fi plecat imediat dupa ajutor, lasand autovehiculul pe partea carosabila.

Acesta este unul dintre multele (nici nu le-am numarat) chestionare pe baza carora am scris acest text. Ce parere aveti? Ii recunoasteti gandirea lui Garcea aici? Nu se poate spune ca nu. Garcea e inconfundabil. O astfel de intrebare cu variantele de raspuns presupuse ca fiind corecte se aseamana cu modul in care Garcea politistul da amenzi.

Garcea este un personaj popular prin anii 1990-2000, conceput de controversatul grup de umor „Vacanta Mare”. Noi l-am vazut in uniforma de politist la TV, insa el traieste pe aici mai de mult timp si nu e doar politist. De Garcea politistul probabil ca ne-am lovit de cele mai multe ori in mod direct. In spatele lui exista o armata de Garcea ajungand pana la cei din Parlament si Guvern. Exista cate un Garcea prin mai toate domeniile de care ne lovim cand ne e lumea mai draga. Sistemul social corupt ii recunoaste si ii protejeaza conform propriei imagini la fel cum Dumnezeu l-a facut pe Adam dupa chipul si asemanarea sa. Parca sa ne faca in ciuda, sistemul social ii pune in cele mai importante pozitii in stat dupa cum o insecta isi depune ouale pentru a-si perpetua specia. Mai mult decat atat, voi arata in articolul urmator ca Garcea nu e neaparat roman. Am gasit Garcea vorbind si alte limbi si traind si in alte tari, dupa cum voi detalia in text. In principiu Garcea e un taran dezradacinat, spre deosebire de taranul roman fatalist, autentic. Acesta din urma merita admiratia noastra profunda. El chiar a creat natiunea romana. Spre deosebire de el, bunicul, tatal sau chiar insusi Garcea a vrut sa fie orasean cu orice pret si a calcat peste cadavre sa faca acest pas. A profitat de interesul dictaturii comuniste de a „ridica” neoiluminist taranul la nivel de muncitor spre a-si justifica teoriile marxiste despre revolutia proletariatului.

Din pacate rezultatul a fost un kitsch (in sensul premodernist al termenului), amestecand culturile in mod nefericit. Indiferent de cum este sau a fost apreciat in perioada de voga membrii grupului „Vacanta Mare” au reusit sa reactualizeze pe mai vechiul Mos Teaca si sa-l aduca in zilele noastre in persoana acestui „plotoner”. Iata ca Garcea nu s-a nascut de azi de ieri ci de multe secole. S-ar putea sa fie la fel de batran ca insusi poporul roman. Mi-l imaginez pe Garcea dacul, prizonier in garnizoanele romane de ocupatie care primeste o functie in organigrama romana. Si de aici povestea...

Cand au venit la putere impusi artificial de ocupatia sovietica, comunistii au avut grija sa inlocuiasca treptat in functiile cheie ale statului pe cei care cat de cat aveau o oarecare experienta acolo. Daca s-ar fi adus oameni mai priceputi, lucrul asta n-ar fi adus probleme. Din pacate, obsesia comunistilor despre „originilor sanatoase” (proletare) a facut ca, de cele mai mult ori, in aceste posturi sa intre oameni mai slab pregatiti. Toate nivelurile societatii au trecut prin aceste spasme. Oameni valorosi ca profesori universitari, magistrati, oameni de cultura sau savanti au fost aruncati in inchisoare pentru opiniile lor politice neconcordante cu cele ale noii Puteri, fiind inlocuiti de amatori. S-a creat un vid de specialisti si functionari care a fost umplut cu alde Garcea. Academia Stefan Gheorghiu e un astfel de exemplu; vidul de personal a fost umplut cu astfel de absolventi formali de studii superioare formati pe banda rulanta. Atat de slaba era pregatirea acestora incat nici nu stiau sa copieze la examen; in lucrarile de la examen se gaseau deseori gafe de genul „vezi figura de la pagina 178” (!!!).

Acesta este „momentul de glorie” al fenomenului Garcea, pe care, dupa cum voi arata in aceasta serie de articole, il resimtim si astazi. Mersul ulterior al societatii a fost astfel incetinit in mod artificial. Principiul „originilor sanatoase” a condus la o imbinare kitsch-oasa intre doua stiluri de viata diferite. Scurtcircuitarile medievale sunt mult mai socante in societatea romaneasca decat in alte parti. Iar in domeniul fortelor de ordine Garcea chestionatorul este tipul acestui experiment comunist in Romania. Garcea chestionatorul nu este doar un personaj comic. Garcea chestionatorul este un fenomen. Daca atunci oamenii valorosi erau inlaturati pe criterii politice, astazi ei au preferat sa plece singuri, preferand cautarea unui statut social mai bun in alte tari. Fenomenul „Stefan Gheorghiu” e prezent intr-un mod mult mai dureros decat in varianta sa originala. Garcea a inflorit in toate sectoarele societatii romanesti postdecembriste. Iar maica-sa e mereu gravida….

Chestionarele de pe drpciv sunt pline de astfel de absurditati. Ele pot parea amuzante pentru cei neimplicati direct in acest examen. In fond, alaturarea de elemente absurde sau neasteptate este esenta umorului. Reobservandu-le acum la aranjarea textului, ma incearca si pe mine cate un zambet. Dar e clar ca nu-i chiar zambetul meu. Cu siguranta n-a fost deloc amuzanta intalnirea directa cu ele pentru prima data. Am scris cu multa frustrare si chiar disperare despre de lipsa de coeziune din societatea romaneasca pe care ele o reflecta. Eram familiarizat cu situatia si inainte. Dar nu mi-am imaginat ca ea poate deveni atat de… concreta. Apoi insasi situatia lui Garcea, indiferent ca e legislator, chestionator, politist sau ce-o mai fi, e cam dramatica. Dupa mai bine de jumatate de secol, Garcea este mai viu si mai activ ca niciodata. Dar cutumele i se vad in ultimul timp, odata cu hibele sistemului, Garcea chestionatorul a devenit si mafiot. Educatia salbatica, cultura bataii copiilor de cand sunt mici a creat acest tip de comportament regresiv catre negura istoriei. Toti avem de invatat din asta si toti putem vedea ce minte alambicata poate dezvolta un om astfel abuzat. Ne ramane sa avem mai multa rabdare cu copiii nostri si sa ii educam cumva altfel decat prin metoda clasica a bataii si abuzului.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

Cu Garcea la luat permisul auto. Introducere

Cu Garcea la luat permisul auto

Introducere

Voi publica incepand de acum in acest spatiu o serie ceva mai lunga de articole (devenita intre timp o carte) cu privire la examenele de obtinere a permisului auto, in special la cel teoretic. Am ajuns sa scriu acest text dupa ce am trecut eu insumi prin ele. Textul de fata a capatat forma in timp ce invatam legislatia. Pe parcursul simularii online de examen de pe siteul drpciv am gasit multe formulari de intrebari si variante de raspuns ciudate, dubios formulate si chiar absurde. Lumea s-a obisnuit cu ele si le-a invatat si raspunsurile absurde, insa analizate in detaliu se dovedesc a fi foarte dubioase. Numarul lor e foarte mare. Nu am sa le pot posta pe toate pentru ca textul ar deveni prea stufos. Initial mi-am dorit sa strang doar cateva astfel de chestionare si sa le public intr-un singur articol. Pe parcurs insa a iesit un text de peste 100 de pagini care a devenit un studiu sociologic. Si iata ca, asemenea oricarui studiu, si acesta necesita o introducere.

Din 1989 si pana astazi au fost aduse peste 5 milioane de masini in Romania , ceea ce inseamna o crestere cu 172% conform acestei surse . Am ajuns piata de desfacere pentru Occident, ceea ce n-a fost tocmai rau pentru ei. Si n-a fost rau nici pentru economia Romaniei. S-au realizat tranzactii si s-au adus bani la buget. Si n-ar fi fost nici pentru omul simplu daca din acesti bani s-ar fi consolidat si infrastructura rutiera. Din pacate drumurile nu s-au construit/dezvoltat in acelasi ritm. In loc sa se redirectioneze catre infrastructura, mafiotii i-au subtilizat discret in prime speciale la salariile lor de zeci si sute de mii de euro lunar in conditiile in care salariul mediu pe economie este de sub 300 E. Rezultatul este ca drumurile pentru 20 000 000 de romani au fost irosite in excursii exotice si alte fite pentru o minoritate de cateva mii, aflati in varful institutiilor. Banii care au ramas dupa umflarea acestor salarii s-au convertit in para’nadarat, adica in ceea ce se cheama, populist vorbind, „sector privat”. Nu vreau sa-i bag pe toti din sectorul privat in aceeasi oala, si tin sa-i felicit pe cei care reusesc sa mai aduca ceva valuta in tara, si care in acest fel sustin economia. Dar mare parte din acest fantomatic „sector privat” supravietuieste prin capusirea „sectorului de stat”. Frumos capitalism mai avem…! Asa s-a intamplat si in acest caz. Lacomia acestor mafioti nu s-a oprit aici. Pe langa deturnarea fondurilor din accize si multele taxe auto, politia a fost efectiv scoasa la produs alte taxe sau spaga, dupa cum am aratat aici

Explozia numarului masinilor din ultimii 26 de ani pe o infrastructura uzata sau incapabila de absorbtie a condus la un carnagiu datorat accidentelor. Ne aflam pe locul 2 in Europa in numarul de morti in accidente rutiere. Vorbim aici despre o mentalitate criminala care a cuprins statul roman ca un cancer. Avem pe de o parte huzurul unei minoritati care condamna restul Romaniei la corodare. Nici macar la stagnare, ci la dezintegrare. Confruntandu-se cu nemultumirea populara fata de aceste doua situatii, autoritatile au contracarat aceasta opinie, aruncand vina exclusiv pe neatentia soferilor si pe numarul masinilor. S-a si incetatenit oarecum pe buna dreptate ideea ca intr-un oras precum Bucurestiul numarul de masini este prea mare. Ceva adevar exista in aceasta idee. Drumurile din Bucuresti si chiar din alte localitati arata ca niste adaposturi supraaglomerate de caini, cu frustrare irascibilitate si violenta. Zgomotul provocat de ele este realmente infernal. Irascibilitatea soferilor conduce la scene desprinse parca din razboi. Bucurestiul arata a oras infernal atunci cand traficul atinge apogeul. Ii puteti insa admira latura frumoasa exact atunci cand nu e trafic intens.

Dar cu drumuri suspendate in Bucuresti sau cu autostrazi ce ocolesc localitatile aceasta problema ar disparea. Din pacate este parte din fatalismul traditional romanesc sa accepte mai curand acest tip de carpire a problemei prin selectia absurda a soferilor decat sa faca presiuni pe autoritati spre ajustarea rutiera a Romaniei la standardele europene. Fara aceasta presiune populara nici autoritatile nu s-au sinchisit sa schimbe ceva. In fond ele circula cu coloana oficiala sau cu elicopterul. Simtind totusi ura pietonului urban (bucurestean in special) fata de soferi, politicienii chiar s-au gandit sa faca ceva bani in plus din treaba asta, in stilul lor caracteristic si cu protectia sefilor lor din umbra. Rezultatul s-a concretizat in absurdizarea examenelor. La fel ca si in cazul politistilor rutieri scosi la negociat taxe din amenzi, si cei din departamentul care elibereaza permise (DRPCIV) au fost folositi pe post de instrumente de suprataxare. Desigur, nu suntem naivi, stim ce escroci s-au cocotat in varful institutiilor de acest gen. Scopul acestei absurdizari a examenelor are doua aspecte. Primul este interesul de a lua cat mai multe taxe de reexaminare care apoi se regasesc in prime la salariile capilor acestor institutii. Celalalt este acela de a-l face pe cursant sa-si piarda rabdarea si sa recurga la mult prea folosita spaga din societatea romaneasca, despre care am vorbit in articolul lincat mai sus. Pentru ambele cazuri, interesul autoritatilor este sa puna bete in roate si sa aduca pe butuci. Asta a devenit principala lor indeletnicire in ultimul sfert de secol.

Pentru atingerea acestui scop, majoritatea acestor sectiuni din acest text contin astfel de chestionare absurde sau dubios concepute. Pe langa legislatia inerenta studiului, cursantul trebuie sa invete si raspunsurile la intrebarile stupide din acestor chestionare. Modul in care ele sunt concepute cat si examenul practic ne duce cu gandul la perioada dictatoriala din educatie, dupa cum voi arata pe parcursul textului, in sectiunea asta sau asta. Dar nici atunci nu se faceau subiecte absurde, ci materia se detalia foarte tare. Desigur, soferia nu e un domeniu atat de complex precum matematica sau limba romana. Nu putea fi detaliat pre mult pentru a ingreuna examenul teoretic. Si atunci s-a recurs la absurdizarea chestionarelor. De asemenea, examenul practic cere dexteritate obtinuta in ani de experienta de conducere, ceea ce este iarasi absurd. Dupa cum vom vedea, atat chestionarele teoretice cat si examenul practic sanctioneaza in mod iresponsabil exact ceea ce e cel mai important pentru un sofer incepator, respectiv prudenta. Mersul cu viteza mica este motiv de penalizare la examenul practic. Exista unele drumuri (precum autostrada), pe care nu se poate cobori sub o viteza minima. Acolo e de inteles ca viteza mica sa fie penalizata. Dar e absurd ca o astfel de masura sa fie extinsa pe toate drumurile. E absurd sa fie element de penalizare atata timp cat ea nu este pentru soferii cu experienta.

Desigur, putem sa intelegem ca o astfel de strategie este facuta pentru a duce incepatorii in eroare, sa-i faca sa mearga cu viteza mare si sa greseasca. Avantaj pentru drumul spagii amintit mai sus. Scoala de soferi de fapt are interesul mai curand sa te invete lucruri gresite pentru care tu sa platesti taxe de reexaminare sau spaga pentru examinatori, mai curand decat sa-si faca treaba pentru care cursantul a platit-o. Cam la fel e si cu politicienii, si cu toate institutiile. Vorbim aici mai curand de un rol de propaganda (mincinoasa) in aceasta mascarada din societatea contemporana. A te juca cu asa ceva este o adevarata actiune antisociala pe care acesti oameni o induc cursantilor. Vorbim aici de inducere intentionata in eroare, fapt care cu siguranta se regaseste si ea in numarul mare de decese de care am amintit mai sus.

Perioadele in care se dau examenele sunt foarte distantate in timp. Initial se studiaza legislatia si se face practica efectiva a condusului. Dupa ce se fac cele in 30 de ore obligatorii de condus se sustine examenul teoretic (sala). Odata ce acesta este promovat, cursantul trebuie sa astepte perioada foarte lunga de nepractica pentru a fi programat la examenul practic (traseul). Eu am fost programat dupa 6 saptamani. La cum sunt intrebarile din examenul teoretic sunt sanse ca aceasta perioada sa fie mult mai mare. Daca pici examenul teoretic mai poti sa il sustii odata abia peste cel putin 15 zile. Pentru un incepator, o astfel de perioada este foarte lunga. Perioada de reexaminare la testul practic poate insa ajunge si la 3 luni. Intre timp deprinderile dobandite in cele 30 de ore de condus se pierd intr-o oarecare masura. Prin prelungirea total nejustificata tehnic a acestei perioade de stagnare practic ti se ofera „sansa” sa ai o prestatie inferioara celei din timpul practicii. In mod normal ar trebui ca mai intai cursantul sa parcurga partea teoretica, sa promoveze acest examen si abia apoi sa treaca la cea practica. La incheierea ei ar trebui sa treci imediat la examenul practic propriuzis. Asa ceva este o actiune cu predilectie antiinvatare. Imaginati-va ca seminarul ar avea loc la 3 luni dupa curs! Dar probabil ca responsabilii din DRPCIV au facut facultatea la fara frecventa sau la vreo universitate fantoma, la fel cum si-a luat doctoratul idolul lor, „maestrul Gabriel Oprea”.

Comparativ, in Marea Britanie reprogramarea la un nou test practic este de 10 zile. In Franta ea este de 2 saptamani pentru primul test si o luna daca testul practic a mai fost dat odata .

Vreau sa precizez clar ca nu sustin ideea usurarii momentane a examenelor pentru obtinerea permisului auto. Sunt constient de faptul ca exista unele zone aglomerate in care soferii au nevoie de dexteritate speciala pentru a nu-i incurca pe ceilalti. Iar o astfel de dexteritate se obtine dupa ani de experienta. Traficul din multe zone din Europa este unul infernal, asa ca problema asta nu este doar una romaneasca. Din pacate, cum e de asteptat, in Romania si alte tari est-europene cu evolutie similara in ultimii 50 de ani, s-a atins apogeul in materie de trafic infernal. Reducerea lui este necesara. Desi sunt un aparator frenetic al drepturilor cetatenilor, trebuie sa recunosc ca nu exista momentan o alta solutie decat restrangerea partiala a acestui drept de a conduce o masina.

Dar aceasta reducere a numarului soferilor nu trebuie sa se faca prin absurdizarea examenelor in asa fel incat sa nu poata fi promovat decat prin spaga. In conditiile in care politia este o institutie atat de corupta, consider ca nu Garcea trebuie sa decida criteriile pentru o astfel de reducere. Se poate interzice temporar accesul soferilor lipsiti de experienta in zonele aglomerate. Se poate acorda drept deplin in zonele aglomerate dupa o reexaminare la un an sau doi sau oricat crede cursantul ca acumuleaza suficienta experienta de manevrare a masinii. De asemenea se poate identifica profilul teribilistului iresponsabil, smecher si (mandru ca e, sau mandru daca ar fi) mafiot si sa-l excluda din aceasta ecuatie. In Marea Britanie (https://www.gov.uk/driving-test/what-happens-during-test ) exista o perioada extinsa de 70 minute pentru cei care au avut permisul anulat din cauza incalcarii regulilor rutiere, spre deosebire de doar 40 minute pentru cei care aplica pentru prima data la obtinerea permisului. La fel se poate face si in Romania, fara se sa utilizeze absurdizarea testelor. Desigur, Garcea il protejeaza, pentru ca acesta este insusi profilul lui. Dar recursul la astfel de masura este singura cale viabila momentan de reducere a carnagiului de pe drumurile noastre.

O sa revin la aceasta tema in epilogul acestui text. In cea mai mare parte a textului ma voi limita la a arata stalinismul pedagogic care se practica in jurul acestor examene. Ele reflecta problemele noastre ca societate incepand cu mult timp in urma. De aceea ii voi numi „Garcea” pe parcursul textului pe cei ce le-au conceput, conform gandirii si faptelor cunoscutului personaj conceput de cei de la „Vacanta Mare”. Voi arata de ce chiar la prima sectiune a primului capitol al acestui text. La situatia creata au contribuit 3 institutii majore din statul roman putrezit de coruptie, respectiv factorul legislativ, guvernantii si responsabilii din politie cu aceste examene. Aceste trei categorii au primit fiecare cate un capitol special al acestui studiu, respectiv Garcea ca personaj in general in istoria poporului roman, Garcea legislatorul si in final Garcea chestionatorul.

Mai departe vreau sa fac cateva recomandari celor care vor sa faca scoala de soferi. Mai intai trebuie sa gaseasca un instructor de condus pe nevoile lor, dupa cum am aratat aici . Apoi, daca se grabesc in a promova cat mai repede examenul teoretic si pot inchide ochii la elucubratiile aberant-gogomanice ale lui Garcea chestionatorul, atunci le recomand sa rezolve mai intai asanumitul „mediu de invatare” de pe site-ul http://www.scoalarutiera.ro. El consta in parcurgerea pe rand a tuturor intrebarilor ce se dau la examenul teoretic propriuzis. Multi nu stiu de acest lucru si instructorii de la scolile de soferi evita sa vorbeasca despre el pentru ca le este un competitor redutabil. E normal sa nu vorbeasca despre asa ceva pentru ca astfel ei risca sa piarda clienti. „Mediul de invatare” te ajuta sa „tocesti” interpretarile bizare pe care Garcea chestionatorul le face diferitilor termeni si variantele de raspuns considerate de el (sau ei; am vazut ca Garcea chestionatorul e un personaj multiplu) ca fiind corecte. Pentru ca, dupa cum am amintit si voi arata pe parcursul textului, multe din aceste chestionare sfideaza logica, legislatia, limba romana si insusi bunul simt.

Pentru cei care nu suporta mintea vicleana a lui Garcea chestionatorul si au mai mult timp la dispozitie le recomand simularea online de examen de pe siteul drpciv. Personal instructorul mi-a spus ca in momentul in care voi avea procentul de reusite de 10/1 pe atunci pot sa merg la examen pentru ca il voi promova. Si a fost fairplay, in ce a spus. Asa a fost. Asa ca voi recomanda si eu acelasi lucru. Exista un clar avantaj in aceasta abordare pentru ca nu inveti pe toate intrebarile stupide si variantele de raspuns absurde. Pentru ca ele nu te invata mai multa legislatie decat sti, ci batutul de campi cu mintea presupus multidisciplinara a lui Garcea in ceea ce priveste interpretarea de termeni si a unor expresii artificial intortocheate. Dezavantajul simularii de pe siteul drpciv este ca pierzi mai mult timp deoarece iti pica mereu anumite intrebari in loc sa faci altele noi si sa le „tocesti”. Astfel ca timpul e mai lung pana ajungi la procentul mai sus mentionat doar din simulare pe drpciv decat daca faci odata cu mediul.

Dar, daca ar fi sa o iau de la capat cred totusi ca tot varianta cu procentul as alege. Nu m-am grabit foarte tare si parca n-am chef sa ma confrunt cu mintea creata a lui Garcea chestionatorul. Desi s-ar cuveni o „documentare” completa asupra acestor ifose, totusi dupa ce am promovat examenul de teorie n-am avut nici o clipa intentia sa mai fac alte chestionare. Mi-a fost greata sa ma mai confrunt cu atatea ineptii. Nu imi dau seama cam cate chestionare am facut eu pentru ca am ales. Dar a fost de ajuns pentru a descrie pe Garcea chestionatorul in detalii picante.

Nu in ultimul rand, pentru a evita subminarea lui Garcea examinatorul la proba practica, aveti nevoie de un prieten in masina pe post de martor. In foamea lui de a primi spaga, Garcea apasa discret pe pedale in asa fel incat sa vi se blocheze motorul, dupa cum au marturisit si altii aici. Iar asa ceva constituie penalizare care se poate dovedi decisiva. Este prevazut in regulament prezenta unui martor in masina. Insa de obicei el este tot un elev care mai mult se gandeste la cum trebuie sa faca bine decat la ce face Garcea cu pedalele instructorului. Cereti-i lui Garcea sa nu tina acte pe genunchi pentru a-si picioarele! Prietenul va va da o stare de confort mai mare.

Am sa revin la acest fenomen al blocarii subite a motorului pentru ca se pare ca e o practica misterioasa care se face intre instructori si politisti pentru a pune bete in roate cursantilor si a-i indemna spre spaga. Aici este relatarea despre un alt caz cu oprirea subita a motorului:

Cert este ca asa ceva constituie penalizare care se poate dovedi decisiva. Este prevazut in regulament prezenta unui martor in masina. Insa de obicei el este tot un elev care mai mult se gandeste la cum trebuie sa faca bine decat la ce face Garcea cu pedalele instructorului. Cereti-i lui Garcea sa nu tina acte pe genunchi pentru a-si picioarele! Prietenul va va da o stare de confort mai mare.

In final postez un printscreen cu finalul unei simularii de examen de pe siteul drpciv cu seria de 26 chestionare in care nu am „gresit” nicio intrebare. Desigur, la aceasta „performanta” am ajuns dupa ce am invatat pe de rost numeroasele raspunsuri dubioase. De obicei lasam la final cea mai usoara intrebare din serie pentru a vedea pe parcurs care sunt acele intrebari carora le dadeam raspunsuri „gresite”. Asta pentru ca site-ul nu mai spune si daca ultima intrebare are raspuns corect, ci sare direct la felicitari:

 

Intamplarea a facut ca inclusiv aceasta cea mai usoara intrebare sa aiba si ea o hiba.

Intrebarea nu este „Cum se numeste urmatorul indicator?” . Daca ar fi fost astfel formulata atunci varianta B ar fi fost singura corecta. De fapt nici nu este vorba de vreo intrebare ca sa aiba „variante de raspuns”, ci de o „cerinta” cu „variante de rezolvare”. Dar asta este o alta problema la care voi reveni pe parcursul textului. Asadar „intrebarea” este „Indicatorul semnifica:”. Si , da, in acest caz orice ingustare temporara a drumului se datoreaza reducerii fie ea si temporara a numarului benzilor de circulatie…

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin