Laura Georgescu: un posibil caz de psihiatrie politica. Atentie la diversiunile securistilor pentru posibila eliminare a ei!

Mi-am pierdut ieri 26 05 2016 o buna parte din zi urmarind interviurile Laurei Georgescu. M-a socat afirmatia ei cum ca ar fi fost internata 3 luni la spitalul Obregia. Asta este spital de psihiatrie. Este foarte probabil ca in acest caz nu s-au intrunit conditiile pentru o astfel de internare.

Internarea in spitalele de psihiatrie a celor care deranjeaza vocal politica oficiala se facea in dictatura. In Occident internarea nu se facea pe criterii politice dar totusi incepand de prin 1960 au inceput sa apara pareri care puneau la semne de intrebare fata de practica internarii fara voia lui a unui om al carui debit mintal era total incoerent (delir) sau care vedea lucruri fantastice, auzea voci sau simtea senzatii de diferite creaturi in interiorul corpului sau (halucinatii) . Dupa filmul „Zbor deasupra unui cuib de cuci” atitudinea occidentala fata de internarea acestor oameni s-a schimbat. Tratamentul medicamentos a fost inlocuit in mare parte de cel outdoor ce urmareste mai curand (re)reintegrarea in comunitate a pacientului decat cu „curatirea” mintii lui de deliruri si halucinatii. Se recurge la internare si administratie medicamentoasa in cazul depresiilor majore (unipolare), a schizofreniilor violente sau amenintatoare la adresa comunitatii (epilepsia este exclusa in acest caz) si a tulburarilor reactive psihotice tranzitorii, care sunt un fel de schizofrenii temporare, de scurta durata, datorate unor evenimente traumatice puternice. Depresivii majori se pot sinucide iar unii schizofrenici pot deveni periculosi. Medicatia le opreste astfel de comportament.

In afara acestor doua situatii internarea se mai face si la cererea expresa a pacientului sau a familiei. Nu a fostului sau viitorului fost sot. Iar daca relatia Laurei Georgescu cu mama sa a fost una atat de tensionata in acea perioada atunci nici aceasta ruda nu are autoritatea de a cere internarea ei la spitalul Obregia. Pare foarte improbabil ca aceasta femeie sa aiba depresie unipolara. Pot paria ca nu a avut nici comportamente violente consemnate impotriva comunitatii asa ca nu poate fi internata pe acest criteriu. Cred ca avem o mare problema cu democratia in aceasta tara daca Laura Georgescu a fost intr-adevar internata la Obreja fara acordul ei. Vazand un astfel de caz ne cuprinde pur si simplu teama. Asta este deja psihiatrie politica specifica timpurilor stalinismului. Ar fi bine ca ziaristii independenti sa se informeze cu privire la acest aspect pentru ca imi pare ca descoperim aici un alt subiect de presa.

De o saptamana incoace pe piata formarii opiniei publice se dau batalii colosale in incercarea de a mai salva ceva din imaginea absolut abominabila a statului roman cuprins de mafie. Ne aducem aminte cum televiziunile au cultivat ideea sinuciderii inca de la primele ore ale evenimentului de pe drumul Corbeanca – Buftea de duminica. Ne aducem aminte cum nu s-a gasit masina lui Condrea pe camere si cum nu s-au potrivit modelul filmat cu cel ridicat de la locul accidentului. Ulterior s-a abandonat aceasta pista si s-au cautat explicatii fanteziste despre cum a ajuns masina aia acolo.

Incercarea de mascare a acestui subiect cu distrageri de genul urmaririi penale a unui politician de rang inalt sau cu campania electorala nu a tinut. Mai mult decat atat, Laura Georgescu a devenit si mai vocala. Raspunsul securistilor din presa nu s-a lasat asteptat. Cea mai puternica contraofensiva a fost lansata la miezul noptii de catre Mircea Badea in emisiunea lui. Dupa ce au puricat-o in interviuri pe la toate posturile trustului, supunand-o la un adevarat interogatoriu, la final s-a tras si linie. Marele psihiatru contemporan Mircea Badea a declarat-o nebuna, aproape ca invitand autoritatile s-o mai bage vreo 3 luni pe la Obregia. A doua zi, in data de 27 mai au aparut in presa numeroase materiale in spiritul celor lansate de Mircea Badea dupa cum se vede si intr-unul dintre ziarele de mare tiraj din Romania :

Despre marii „psihopatologi” din presa care nici macar nu cunosc semnificatiile termenilor de specialitate am mai scris in acest spatiu . Pentru ei am sa postez criteriile schizofreniei afirmate in ultima editie a celui mai important tratat de psihiatrie din lume, DSM 5:

(1) idei delirante;
(2) halucinatii;
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerenta);
(4) comportament catatonic sau flagrant dezorganizat;
(5) simptome negative, adica aplatizare afectiva, alogie sau avolitie.

Absolut niciunul dintre aceste criterii nu pot fi observate la Laura Georgescu. N-a dat dovada de auzire de voci sau de vedenii sau de senzatii cenestopate. Discursul ei nu a avut nimic delirant in sensul psihiatric al termenului , nu cel jurnalistic. E adevarat ca lucrurile astea se fac in timp, si in cadru specializat. Si tocmai de aceea nu trebuie pus un diagnostic asa din auzite. Nu trebuie pus un diagnostic deloc atata timp cat nu e necesara institutionalizarea psihiatrica a acestui om. „Specialistii” din presa nu trebuie sa confunde delirul cu o idee falsa, asa cum o fac cu voiosie. Poate ca vor face niste eforturi sa mearga sa citeasca despre ce este delirul. El este un discurs nesistematizat format treceri de la un subiect la altul, fara legatura intre ele, si cu asocieri improbabile intre obiecte si cuvinte. Discursul Laurei Georgescu este total sistematizat indiferent daca o credem sau nu. Unele incoerente narative au existat in discursul ei, insa cele din schizofrenie implica ignorarea gramaticii si deraieri radicale de la subiect. Nu a dat dovada de vreun comportament catatonic. De asemenea, criteriul nr- 5 nu se indeplineste.

Haideti sa ne uitam acum si pe criteriile depresiei majore:

„Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome au fost prezente in cursul aceleiasi perioade de 2 saptamani, si reprezinta o modificare de la nivelul anterior de functionare; cel putin unul dintre simptome este, fie (1) dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului sau placerii:
(1) dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicata fie prin relatare personala (de ex., se simte trist sau inutil), ori observatie facuta de altii (de ex., pare inlacrimat). Nota: La copii si adolescenti, dispozitia poate fi iritabila;
(2) diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (dupa cum este indicat, fie prin relatare personala, fie prin observatii facute de altii;
(3) pierdere semnificativa in greutate, desi nu tine dieta, ori luare in greutate (de ex., o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului intr-o luna) ori scadere sau erestere a apetitului aproape in fiecare zi. Nota:
(3) insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi;
(4) agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi (observabila de catre altii, nu numai senzatiile subiective de neliniste sau de lentoare);
(5) fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi;
(6) sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata (care poate fi deliranta) aproape in fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare in legatura cu faptul de a fi suferind);
(8) diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi (fie prin relatare personala, fie observata de altii);
(9) ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan anume, ori o tentativa de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului.”

Din ce a spus ieri, nici un astfel de criteriu nu este indeplinit.

Conform hotnews.ro , Laura Georgescu ar fi avut stresul posttraumatic. Citez din acest articol:

"Se constata – din adresa intocmita la data de 14.07.2014 de catre Spitalul Clinic de Psihiatrie O. – ca la sfarsitul lunii ianuarie a anului 2009 intimata a fost internata cu diagnosticul de “tulburare de stress posttraumatica”, ulterior, pana la jumatatea anului 2011, fiind internata de mai multe ori pentru diverse tulburari afective, rezultand din inscrisurile inaintate de Sectia 2 Politie ca in cursul anului 2009 petenta facuse demersuri pentru internarea nevoluntara a fiicei sale. Din cuprinsul probelor administrate, rezulta ca de mai mult timp atmosfera in locuinta partilor este tensionata, ambele parti contribuind la acest lucru", arata instanta in dispozitivul sentintei 9545/ 2015

Pardon? Iata criteriile pentru Stresul Posttraumatic, conform DSM:

„A. Persoana a fost expusa unul eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente:
(1) persoana a experimentat, a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva, amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora, (2) raspunsul persoanei a implicat o frica intensa, neputinta sau oroare. Nota: La copii, aceasta poate fi exprimata, in schimb, printr-un comportament dezorganizat sau agitat.
B. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unui (sau mai multe) din urmatoarele moduri:
(1) amintiri detresante recurente si intruzive ale evenimentului, incluzand imagini, ganduri sau perceptii. Nota: La copii mici, poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei;
(2) vise detresante recurente ale evenimentului. Nota: La copii, pot exista vise terifiante fara un continut recognoscibil;
(3) actiune si simtire, ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei, iluzii, halucinatii si episoade . disociative de flahback, inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau cand este intoxicat). Nota: La copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specifice;-
(4) detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect a! evenimentului traumatic;
(3) reactivitate fiziologica la expunerea la stimuii interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect a evenimentului traumatic.
C. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea traumei), dupa cum este indicat de trei (sau mai multe) dintre urmatoarele:
(i) eforturi de a evita gandurile, sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma;
(2) eforturi de a evita activitati, locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei;
(3) incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei;
(4) diminuare marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative; (5) sentiment de detasare sau de instrainare de altii;
(6) gama restransa a afectului (de ex., este incapabil sa aiba sentimente de amor);
(7) sentimentul de viitor ingustat (de ex., nu spera sa-si faca o cariera, sa se casatoreasca, sa aiba copii ori o durata de viata normala).
D. Simptome persistente de excitatie crescuta (care nu erau prezente inainte de trauma), dupa cum este indicat de doua (sau de mai multe) dintre urmatoarele:
(1) dificultate in adormire sau in a ramane adormit;
(2) iritabilitate sau accese coleroase;
(3) dificultate in concentrare;
(4) hipervigilitate;
(5) raspuns de tresarire exagerat.
E. Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B, C si D) este de mai mult de o luna.
F. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare.
De specificat daca:
Acut: daca durata simptomelor este mai putin de 3 luni.
Cronic: daca durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult.
Cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor.”

Observam aici ca in aceasta faza postraumatica nu apar delirul si halucinatiile ca in cazul psihozelor acute reactive tranzitorii. In acest caz internarea miroase a ordin de la cineva insuficient de priceput in psihopatologie pentru incercarea de convingere a opiniei publice ca fosta sotie a lui Condrea ar fi nebuna. Dupa cum se vede, noii securisti sunt la fel de ignoranti in materie de psihiatrie precum au fost si in privinta modelelor de Opel pe care le-au incurcat in aranjarea acestui accident despre care mai citez odata . Doar ca aici au ghinionul sa dea peste unul ca mine care am cam studiat domeniul. Laurei Georgescu nu intruneste criteriile pentru a fi internata intr-un spital de psihiatrie cu forta, fara acordul ei. Majoritatea ziarelor care au preluat informatia cu privire la relatia dintre Laura Georgescu si mama sa continua linia de discreditare mintala a acestei femei. Presa a echivalat nepermis stresul posttraumatic cu psihozele fie din nepricepere, fie din judecata sofistica, fie din ambele, dupa cum se poate vedea din articolul citat mai sus din Hotnews.ro:

„Intr-o aparitie stranie, fosta sotie a lui Dan Condrea a facut joi dimineata o serie de afirmatii halucinante si neverosimile, fara a oferi vreo proba pentru cele sustinute. Fosta sotie, Laura Georgescu, a declarat joi dimineata dupa audierea sa la Tribunalul Bucuresti, unde a cerut instituirea de urgenta a unui ordin judecatoresc pentru protectia copilului pe care il are cu patronul Hexi Pharma, ca fostul sot era cu siguranta ofiter SIE si a fost filat de SIE si CIA.”

Relatia dintre cele doua femei este intr-adevar anormala pentru una de tip mama-fiica. Dar, mai intai, acest aspect nu trebuie sa se termine cu internarea intr-un spital de psihiatrie a vreuneia dintre ele. Asta este o chestiune de care raspunde justitia prin ordin de evacuare sau de neapropiere de persoana agresata. Nu poti sa internezi in spital un om si sa-l supui la tratament medicamentos doar pentru ca s-ar fi certat cu vreun membru al familiei. Spre deosebire de Depresia majora sau Schizofrenie, Stresul Posttraumatic survine in urma unor traume puternice cum ar fi atacuri teroriste sau accidente de masina, avion etc. Oricine poate trece prin asa ceva. El este reactia normala pe care psihicul uman si nu numai o are in urma unor traume extrem de puternice. Spre deosebire de Depresia majora sau Schizofrenie, Stresul Posttraumatic se remite (dispare) de la sine chiar si fara medicatie odata cu disparitia traumei sau se poate perpetuat daca trauma este inca activa.

Si atunci pe ce baza o internezi la psihiatrie! Ce pericol social a fost ea? Vreau sa stiu care sunt acele actiuni concrete ale Laurei Georgescu care ar fi putut aduce prejudicii societatii! Parerea mea e ca ar fi trebuit decorata pentru gasirea macar si a unei marionete vinovate pentru mortii cu infectii din Colectiv. Sunt convins ca nici un psihiatric nu interneaza pe cineva doar dupa un astfel de diagnostic. Si atunci trebuie sa aflam la presiunea cui s-a facut asa ceva. Trebuie cercetata anamneza pacientului si cati psihiatri au vazut acest caz.

Actualizare 30 05 2016. Desi din 2009 tot voia sa ia legatura cu presa, abia de data asta presei i s-a scos lesa ca sa o mediatizeze pentru dovedirea unor posibile piste aflate in spatele lui Condrea. Chiar si dupa izbucnirea scandalului Hexi Pharma presa nu s-a prea interesat de ce are aceasta femeie sa spuna, in ciuda faptului ca a fost unul dintre membrii ei fondatori. La modul in care intreg subiectul Condrea – Hexi Pharma a disparut subit din mass-media dupa joi 26 05 2016, inteleg ca explozia subiectului Laura Georgescu din acea zi a avut un cu totul alt scop. Scopul unei astfel de „dezlegari la presa” data de la secu nu era verificarea adevarului celor spuse de ea, ci discreditarea ei ca persoana nebuna. Secu urmareste insasi anularea incriminarii pe care ea a i-a adus-o constant prin scoaterea imaginii de iresponsabila a Laurei Georgescu. Explozia mediatica de joi a avut rolul de a produce o suprasaturatie fata de ideile conspirationiste adanc intiparite in constiinta opiniei publice cum ca disparitia lui Condrea e fie o crima, fie o inscenare a mortii sale. Supraexpunerea mediatica a Laurei Georgescu a avut rol de caricaturizare a ei. Brusc, o mare parte din poporul roman si-a etalat cunostintele de psihiatrie si a declarat-o nebuna. Aceasta comunicare de presa are rolul de a asocia aceste idei conspirationiste cu insasi nebunia, dupa modelul deja ajuns clasic la curtile occidentale. Crezi ca Dan Condrea era agent, ca si-a inscenat moartea, sau ca genocidul Hexi Pharma a fost orchestrat de (de)serviciile secrete, atunci esti nebun si tu ca si Laura Georgescu. Reteta e simpla. Pentru cei mai slabi cu judecata, presa a oferit si galusca lui Badea dupa care ar fi nebuni chiar si care cred ca dezinfectantii Hexi Pharma ar fi diluati.

Mai mult decat atat, Badea chiar a facut un apel pentru refacerea testelor dezinfectantilor de la Hexi Pharma, acum la o luna dupa inceperea scandalului. Observam ca el incearca asemenea unui politician sa ne convinga ca rezultatele de laborator ar fi fost masluite, ca laboratorul nu ar fi fost omologat, etc. Ce spui tu? Vrei noi analize acum dupa o luna in care s-au retras acesti dezinfectanti? Crezi ca nu se vede ca sistemul sanitar romanesc e pe butuci? Nu se vede ca medicii au salarii de mizerie? O sa le mariti peste noapte salariile sau ce? La un moment dat Badea a avut public inteligent la emisiunea asta inainte de a face prostitutie acolo. Acest interes nebunesc de a se pozitiona impotriva opiniei publice si chiar propriului public, fie el si pensionar, e de observat cu atentie. Parca Badea nu era asa de nepasator fata de rating…

Scandalul Hexi Pharma se datoreaza unor evenimente foarte improbabile, scapate de sub acoperirea securistilor care l-au orchestrat din umbra, pe langa multele crime impotriva acestui popor in ultimul sfert de secol. Primul este insasi tragedia Colectiv si ranitii cu arsuri usoare dar care au murit ulterior datorita infectiilor intraspitalicesti. Al doilea element miraculos este insasi aceasta femeie, Laura Georgescu, care a trimis spre intreaga presa informatii despre diluarea dezinfectantilor. Desi era un subiect colosal, dupa cum se vede de pe televiziunile care il abordeaza, presa a ignorat-o aproape in bloc. La fel si DNA. DNA, e doar pentru gainari, stim. Aici erau implicati mafioti din top. Dar uite ca unul ca Tolontan a reusit sa faca de unul singur un subiect imens de presa. Mie mi se pare ca este cel mai exploziv din 1989 incoace. De aici ne putem da seama care dintre jurnalisti sunt papusi ai securistilor. De fapt, ne putem da seama care dintre ei au reusit sa nu fie astfel de marionete. E mai usor de enumerat…

Ar fi bine ca principalul motiv pentru care Condrea & secu n-au eliminat-o din prima pe Laura Georgescu sa fi fost totusi constiinta morala. Altfel nu mai avem nici o sansa ca natiune cu acesti criminali care ii guverneaza destinul. Dar, la cate au facut in ultimi 50 de ani, e putin probabil sa se impiedice de acest ciot. Asa ca este foarte posibil ca neeliminarea ei inainte de izbucnirea acestui scandal sa se faca tocmai din teama de a nu a atrage atentia asupra cele spuse. Internarea la psihiatrie a fost un mod mai discret de a o pune sub tacere prin discreditare mintala. Acum ca scandalul a atins proportii uriase ne putem astepta la orice. Dupa cateva zile de aflux continuu cu scandalul Hexi Pharma – Condrea – Laura Georgescu – (de)servicii secrete, presa a sugrumat subit acest subiect cu o concluzie pe care ne-a servit-o sub forma de injectie informatica: Laura Georgescu ar fi nebuna si la fel si cei care au pornit aceasta poveste. Dintr-o data toata povestea lui Tolontan a fost stopata sub amenintarea unor arme psihiatrice. Atentie Tolontan si, mai ales atentie Laura Georgescu! Ambii au nevoie de protectie si de atentia noastra a tuturor in acest moment. Securistii ii pot ataca pe ambii cu sedative sau alte substante destabilizatoare. Trebuie cercetat daca nu cumva (de)serviciile secrete le-au intoxicat la propriu cu diferite substante pe aceste femei pentru a se ajunge la aceasta situatie conflictuala. Exista mai multe substante care accelereaza agresivitatea interumana precum Mefedrona, sau Metilona . Cine are curajul ar putea investiga relatia dintre cele doua femei inainte de casatoria cu Condrea. Eu unul as fi in stare sa pariez ca nu au fost atat de dusmanoase una cu cealalta inainte.

Cred ca modul in care a fost inchis acest subiect in presa, convingandu-i pe multi ca Laura Georgescu ar fi nebuna este o amenintare directa si la adresa lui Tolontan! Daca vreun jurnalist mai are curaj in tara asta, continuati aceasta poveste! Interesati-va rapid daca Laura Georgescu a fost intr-adevar internata in Obregia pentru ca e grav! Oricine dintre noi putem ajunge in aceasta situatie la un moment dat in aceasta dictocratie a (de)serviciilor secrete.

Gabriel Baldovin

Amurgul securistilor: prea obositi de la multiplele afaceri ca sa mai imagineze o conspiratie credibila

Ceea ce a facut Dan Condrea cu firma lui este un adevarat genocid. Diluand dezinfectantii din spitale, el a produs moartea a sute de mii de romani care s-au dus sa se trateze pentru afectiuni simple si au plecat infestati de diferiti virusi pe care dezinfectantii diluati nu i-au putut elimina. El trebuia arestat imediat. Cine crede ca lipsa de reactie a autoritatilor impotriva lui s-ar datora lipsei de profesionalism si de viteza de lucru se inseala rau de tot. Va recomand un experiment: duceti-va si planificati un genocid! Nu trebuie sa-l puneti in practica, doar vedeti reactia serviciilor secrete! De ce credeti ca veti arestat imediat? Pentru ca vor sa arate cum isi fac ele treaba si cum protejeaza ei cetatenii romani de amenintarile teroriste. Ei bine, in escrocheria Hexi tocmai ele au fost implicate. La cel mai inalt nivel. Toti si-au luat dreptul de la sprijinirea ei. Acesta este si motivul pentru care el nu a fost arestat in aceste 2 saptamani: sa se protejeze pe ele. Scopul acestei intarzieri este acela de a-i pregati de fapt debarcarea ori intr-o tara exotica ori pe lumea cealalta inainte de a fi audiat la presiunea publicului.

Societatea noastra romaneasca a ajuns una spartana. Mafiotii din varful institutiilor n-au nevoie de muribunzi. N-au nevoie de asistati social. Ei au nevoie de sclavi sanatosi si productivi care sa le aduca profit cat mai mare. Distrugerea sistemului medical este o cale pentru a produce mai mult profit pentru oligarhii din aceasta tara. Daca nu esti suficient de robust incat sa faci fata la niste virusi, bacterii microbi si alte substante toxice inseamna ca nu faci fata rigorilor societatii sparto-romane. Bolnavii, infirmii si marginalii trebuie eliminati la fel cum erau aruncati in prapastii pe timpul spartanilor sau cum erau trimisi in larg in Corabia Nebunilor pe timpul Evului Mediu si dupa. Cu cat mai putini bani in servicii sociale cu atat salarii mai babane pentru capii institutiilor. Toti au avut de castigat de pe urma punerii pe butuci a sistemului medical ca si a intregii economii din Romania. Absolut toti. Scandalul dezinfectantilor este doar o mica parte a acestui plan marketingo-diabolic.

A nu crede ca serviciile secrete nu au fost implicate in aceasta uriasa escrocherie este echivalent cu a crede ca sefii institutiilor si „locotenentii” lor au aceleasi salarii precum cele minime pe economie. Daca cineva isi inchipuie ca in tara asta misca ceva fara stirea (de)serviciilor secrete atunci ii sugerez sa nu-si mai piarda timpul citind acest articol. De fapt nu vad de ce-ar mai citi ceva. Nici literatura apolitica nu mai merita citit. Ia domn’e direct niste somnifere! Sau imbata-te! Sau pune-ti niste electroliti pe hipotalamus si experimenteaza placerea/fericirea eterna! Sau altceva. Politica va parea cu adevarat roz.

Dar hai s-o luam altfel: sa presupunem ca tu ca om ai posibilitatea sa asculti convorbirile cuiva. Oficial probabil ca iti trebuie aprobari de prin sectorul politic etc. Neoficial tu poti sa dai iama in aceste date cam cum dadeam eu iama in borcanele de dulceata cand eram mic. Cam asa merge treaba si cu ascultatul telefoanelor sau spionarea persoanelor pe care (de)serviciile secrete le fac cu dibacie si cu mandrie patriotica. Acum imagineaza-ti un rival de-al tau de la munca, sau de pe timpul cand erai copil, sau de oriunde. Imagineaza-ti ca vrei sa te razbuni pe el printr-o cale anume! L-ai asculta? L-ai spiona? Sa nu-mi spui ca esti sfant! In fine, daca tu esti sfant si nu ai face asa ceva, atunci pune-i pe cei care fac legea in tara asta in aceasta pozitie! Ce parere ai? Crezi ca ei ar face-o?

Cert este ca doar prostii prostilor cred ca acest accident care l-a scos pe Condrea din scena ar fi fost o sinucidere sau un accident de circulatie, in ciuda picaturii chinezesti servite de mass-media. Exista doua scenarii realiste pentru acest eveniment: 1. a fost sinucis; 2. i s-a inscenat moartea. La modul in care lucreaza securitatea in Romania eu pariez pe a doua varianta. Principiul lor este mai vechea maxima „toti pentru unul si unul pentru toti”. Ei isi protejeaza agentii si fiecare are pretentia sa fie protejat el insusi. Oricat de obositi ar fi, securistii inca mai stiu sa manipuleze si sa implementeze probe.

Dar de data asta mi se pare ca au coborat la nivelul stalinismului din anii 1950, cu rapirile, accidentele si mortile subite inexplicabile. Acest caz are ceva din mafia italiana. Securistii discreti ai exploziei provocatoare de panica de la mitingul lui Ceausescu, sau ai aducerii minerilor pe post de jandarmi in 1990 fie au fost maziliti, fie au iesit la pensie, fie sunt ocupati cu alte afaceri de clan de n-au avut puterea sa gaseasca o varianta credibila de concentrare a vinei intregi pe Condrea si de scoatere coerenta a lui din scena in asa fel incat sa nu ofere detalii despre increngaturile lor. Modul in care au conceput acest accident este penibil. De amatori. Masina gasita la locul accidentului este un Opel Astra J  ,

care se poate identifica clar in fotografia de la locul accidentului:

in timp ce cea surprinsa de camerele de luat vederi fie nu este un Opel, fie este un alt model de Opel Astra. Aceasta este masina filmata de camerele de luat vederi:

Daca masina de pe camere este un Opel Astra, atunci iata care este modelul!
 

Cele doua modele nu sunt identice. Ia uitati-va la spatele masinii de pe camerele de luat vederi!

Acum sa privim cum arata si spatele modelului Opel Astra J:

Sunt identice? Se vede clar ca nu. La Opel Astra J el este frant. Pe modelul filmat de camere el arata drept. La Astra J unghiul geamului din spate sus este mult mai ascutit decat la celalalt model de Astra. Geamul din spate la Astra J are forma triunghiulara in timp ce la modelul de pe camere are forma patrulatera. De asemenea, forma farurilor spate la Astra J are in partea de sus o linie dreapta in timp ce la modelul filmat de camere este curba.

Va dati seama ca artizanii acestei cacialmale n-au reusit sa aduca o masina identica cu a lui Condrea pe drumul dintre Corbeanca si Buftea. Desi Opel Astra este o masina foarte comuna in Romania, totusi ei nu au putut face diferenta intre tipurile de Opel Astra. E de rasul curcilor. Fie in aceasta crima au fost implicati securisti batrani rutinati, incapabili sa fie atenti la aceste detalii si nepregatiti pentru aceste diferente minore intre noile modele ale aceleiasi marci de masini. Fie aici au lucrat securisti tineri luati direct din club si angajati pe pile, conform sistemului pe care l-au dus la culme in Romania ultimului sfert de secol. Macar securistii batrani erau angajati pe criterii riguroase si la vremea lor erau foarte buni spioni. Cei de astazi, fie ei batrani, fie tineri, sunt niste gainari.

Din aceste imagini ne dam seama ca masina lui Condrea a fost implantata ca proba ulterior, dupa ce a fost distrusa altundeva prin tamponarea in ea a altei masini telecomandate, de genul testelor de rezistenta a masinilor la accidente. In functie de relatia pe care a avut-o in ultimul timp cu restul mafiotilor care au orchestrat aceasta escrocherie ne putem face o parere daca el mai traieste sau nu. Daca era o amenintare pentru ei atunci probabil ca a fost urmarit si ucis si apoi implantat in acest accident inscenat. Daca inca colaborau, probabil ca s-a implantat nu doar masina ci si un alt cadavru, in timp ce Condrea a fost tacticos scos discret din tara cu acte false in timpul acesta. Dupa cum am spus, eu pariez pe aceasta ultima varianta. Insa convorbirile telefonice din ultima luna pot scoate la lumina relatia pe care a avut-o cu restul mafiotilor. E foarte usor de gasit adevarul in acest caz. Dupa cum am mentionat, securistii s-au comportat ca niste amatori.

Oricum, fie ca a fost omorat fie ca i s-a inscenat moartea, imaginea autoritatilor iese si mai sifonata decat era inainte, in ciuda eforturilor disperate de a aduce oameni noi in sistem care sa castige increderea cetatenilor. O astfel de intamplare arata ca modul in care evolueaza peisajul politic in aceasta tara seamana din ce in ce mai tare cu unele din America Latina sau din Africa. Le ramane sa faca politica cu naivii si mortii din Teleorman adusi la vot de Halloween. Un om serios nu poate da girul unor astfel de crime abominabile impotriva acestui popor.

Actualizare 25 mai 2016. M-am uitat zilele astea la televiziuni. Ultima data am facut-o odata cu tragedia Colectiv. Ma intriga faptul ca aceste statii de propaganda media exclud sistematic implicarea serviciilor secrete in acest caz. Cu toate ca promo-urile emisiunilor care au abordat subiectul insistau pe formule populare de genul „statul mafiot”, „sinucidere sau inscenare” si altele, totusi absolut toate incheiau in tonul sinuciderii, incercand in stilul caracteristic sa „formeze” opinia publica. Pana si paranoida Antena 3 urmeaza trendul. Politicienii infirma sistematic aceasta conexiune iar jurnalistii le respecta cuvantul ca pe vremuri. E atat de penibil!

Actualizare 26 mai 2016. Fosta sotie a lui Condrea a declarat astazi ca ea i-a furnizat lui Tolontan materialul care a condus la acest urias scandal al diluarii dezinfectantilor. A mai spus ca Dan Condrea a fost/este ofiter intr-unul dintre (de)serviciile secrete care au patronat acest genocid. Vad ca deja statiile de propaganda fac speculatii pe baza lipsei ei de discernamant pentru a-i discredita afirmatia. Poate ca cel mai important detaliu din declaratia ei este cel in care se declara la originea denuntului facut initial la DNA. De-a dreptul infiorator. DNA a pasat dosarul mei departe pana a fost musamalizat fara sa faca un minim gest de indreptare a acestei escrocherii. Adica, dupa cum spuneam prin alt limbaj, DNA e pentru prosti; institutia asta functioneaza pentru deconspirarea gainarilor dar mai putin pentru cea a rechinilor. Asta arata clar ca forta securistilor se intinde clar in zona justitiei. Da, e clar. Nu vom putea face nici un pas in tara asta pana nu desfiintam aceste (de)servicii secrete. Suntem mai protejati fara ei decat cu ei. Care e rolul lor? Oficial ne apara de teroristi. Pai niste teroristi ar fi facut mai putin rau decat ce-au facut securistii cu acest popor. Poate ca sunt un pic cam infierbantat acum insa parerea mea e ca ofiterii de rang inalt ar trebui pur si simplu izolati de societate. Ei sunt adevaratul pericol.

 

Gabriel Baldovin

1.7. Lupta seculara a lui Garcea strabunul, Garcea juristul si Garcea chestionar (j)makerul in cautarea respektului

Cu Garcea la luat permisul auto

1.7. Lupta seculara a lui Garcea strabunul, Garcea juristul si Garcea chestionar (j)makerul in cautarea respektului

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

Nu vreau sa inchei acest capitol introductiv de descriere a profilului lui Garcea in general fara analiza unui detaliu semnificativ, definitoriu pentru statutul lui, dar si pentru statutul nostru al tuturor romanilor. Am spus ca Garcea nu este un personaj izolat doar in politie, ci raspandit in mai multe sectoare ale vietii sociale mioritice. Inainte de a-l analiza in mai multe ipostaze vreau sa fac un fel de arheologie a devenirii lui culturale. Garcea chestionatorul se poate vedea in domeniul juridic de secol XVIII si XIX si poate fi regasit in chestionarul urmator:

Cuvantul “respectati” este foarte confuz pentru o intrebare de test grila, desi poate ca la prima vedere nu pare astfel. In limba el are doua sensuri care, reunite in acelasi cuvant, ne definesc ca natiune.

Cuvantul „respect” vine din latinescul „respicere” care inseamna „uite!”. Desigur, in 2000 de ani si trecand prin atatea etape istorice sensul a devenit cel pe care il stim noi astazi, respectiv cel de „cinstire” sau „stima”. Si in limba romana naturala el inseamna acelasi lucru si asta se vede in primul sens dat de DEX, respectiv:

RESPECTÁ, respéct, vb. I. Tranz. 1. A simti si a manifesta respect fata de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. ◊ Refl. recipr. Se respecta unul pe altul. ♦ A acorda atentia cuvenita, a tine seama de..., a nu neglija. ◊ Refl. A-si pastra demnitatea. ♦ A nu pagubi, a cruta; a nu tulbura, a nu deranja.

Limba franceza l-a preluat prima din latina si i-a dat inca o semnificatie, dupa cum se poate vedea la punctul 3 din aceasta enumerare de sensuri:

1. Sentiment de considération envers quelqu'un, et qui porte à le traiter avec des égards particuliers ; manifestations de ces égards : Manquer de respect à quelqu'un.
2. Sentiment de vénération envers ce qui est considéré comme sacré : Le respect des morts.
3. Considération que l'on a pour certaines choses : Le respect de la parole donnée

Observam aici ca cuvantul „respect” primeste in franceza sensul de „conformare cu”, „urmare a prevederilor date de” (varianta 3). O astfel de adaugare a sensului reflecta pozitia de subordonare medievala specifica culturii francofone. Se simte in acest sens dat de limba franceza pacifismul superior al culturii francofone, spre deosebire de militarismul anglo-saxon. Francezii au cucerit mai mult prin superioritatea culturala iar anglosaxonii mai mult prin superioritatea armelor, nefiind nevoie sa-i dea cuvantului „respect” acest al doilea sens.

Disrespect = not showing respect; showing the opposite of respect, by acting rude, impolite, and offensive. Talking back to your teacher is showing disrespect for her authority. Not giving up your seat to an elderly person is an act of disrespect. So is ignoring the customs and culture in a foreign country. The slang abbreviation dis comes from disrespect and means the same thing.

Desigur, anglo-saxonii n-au avut nevoie de respect (in primul sens) din fata adversarilor. Cine nu s-a conformat regulilor a fost exterminat… De aceea nici nu au preluat acest al doilea sens din limba franceza. In limbajul natural din limba engleza, nesubordonarea rareori se exprima prin „You disrespected my commands” ci mai mult prin „You disrespected me” care nu se refera la urmarea unor reguli sau prevederi ci mai curand la niste actiuni ce aduc prejudiciu de imagine sau de proprietate persoanei „nerespectate”.

Limba romana a preluat din franceza acest al doilea sens, dat in mod artificial prin juristii romani din ultimele secole, pe care DEX il consemneaza cu sensul de:

„2. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc.”

El se foloseste insa constant in limbajul juridic sau cel oficial si in limba franceza si in romana. Nu stiu in ce masura acest sens medieval al cuvantului „respect” a intrat total in trecut in limba naturala in ambele limbi. Dar cert este ca acest al doilea sens tinde sa iasa din limba. Omul simplu il foloseste doar atunci cand vrea sa aiba o oarecare alura oficiala sau de sef. Eventual politistul care incearca sa-si adapteze limbajul conform stilului juridic va spune „N-ai respectat culoarea rosie”. Limba naturala spune simplu „ai trecut pe rosu”. In limbajul natural, daca cineva nu urmeaza indicatiile date de un specialist sau cineva mai experimentat intr-un domeniu, atunci rar ii reprosam acest lucru conform stilului juridic „N-ai respectat indicatiile lui X”. O spunem mai simplu „N-ai ascultat de X”. Formula aceasta simpla este atat de bine inscrisa in limba naturala incat niciodata nu va putea fi inlocuita de alta doar pentru ca vine de la o elita juridica, de multe ori fara acoperire axiologica. Alura autoritar familiala a expresiei „a asculta de” este mult mai puternica decat cea artificial autoritara a celei „a respecta obligatiile x”. Si latina a fost vorbita de o elita sociala in Evul Mediu si pana la urma a disparut.

Nu sunt lingvist dar cred ca acest al doilea sens ar trebui indepartat la fel cum trebuie indepartate si cutumele care au condus la excrescenta lui in albia semantica din societate. Folosirea celui de-al doilea in situatia de fata aduce complicatii. Fiind bombardati cu stilul juridic, ca vorbitori nativi, noi intelegem in mare ca „nerespectarea a ceva” inseamna cumva abaterea de la prevederile acelui ceva. Dar, sensului lui de baza in limba naturala ramane primul. Daca ne uitam la discutiile din comentarii relativ la aceasta intrebare putem vedea o adevarata dezbatere lingvistica intre examinati si administratorul siteului drpciv, relativ la sensul cuvantului „a respecta”.

In acest caz cele doua sensuri par a fi contrare. Conform sensului natural nu poti respecta o limita de viteza, pentru ca respectul inseamna altceva. Poti respecta reglementarea referitoare la circulatia cu o anumita de viteza.

Pornind de la acest handicap semantic existent in legislatie, Garcea chestionatorul a venit cu propria lui deformare profesionala, dupa cum se poate vedea in formularea “respectati cu strictete” din varianta de raspuns la urmatoarea intrebare:

“a respecta cu strictete” in acest caz a primit in mod si mai abuziv de la Garcea sensul de a nu te abate de la aceste limite de viteza. Mai precis, aceasta expresie inseamna a circula doar cu acele valori, nici cu mai mult nici cu mai putin. Daca nu esti familiarizat cu modul lui mecanico-spagar de a gandi, iti dai seama ca Garcea chestionatorul foloseste expresia in cauza cu acest sens abia dupa ce afli ca raspunsul corect ar fi doar B. Ca vorbitor de limba naturala esti totusi nefamiliarizat cu aceste deformari de catre limbajul juridic a cuvantului „respect”. Comentariile examinatilor cu privire la aceasta intrebare sunt relevante. Se vede aici faptul ca sensul artificial al cuvantului „respect” este in asemenea fel deformat incat nu mai are aproape nici o legatura cu cel initial din limba naturala si regasit in limbile franceza, engleza si germana. Chiar si conform deformarii juridice initiale, micsorarea vitezei pe timp nefavorabil inseamna si „a respecta” limitele de viteza stipulate de raspunsul A. Daca mergi cu 40 km/h, asta nu inseamna ca ai fi incalcat prevederea de limitare la 90 km/h a indicatorului. El este pus acolo sa te opreasca sa maresti viteza, nu sa te oblige s-o micsorezi. Desigur, exista si indicatoare care limiteaza viteza inferioara care te obliga sa s-o micsorezi, dar nu despre ele e vorba aici.

Nicaieri legea nu spune ca trebuie sa mergi strict cu limita de viteza precizata de indicator. Cateva notiuni de legislatie sunt de ajuns pentru a intelege asta. Deci intr-un fel varianta A se exclude de la sine. Garcea chestionatorul insa isi permite o astfel de interpretare a textului de lege conform cu defectele sale profesionale. Cum in institutiile din Romania relatiile dintre sefi si subalterni sunt de vasalitate, regula „respectarii cu strictete” reflecta exact aceasta realitate. Garcea chestionatorul, aflat apoi in pozitie de feudal, isi permite apoi proiectia ei asupra vasalului sau, in acest caz examinatul. Dificultatea acestei intrebari sta insa doar in acest exercitiu de lingvist si etnolog care sa-ti permita sa intelegi ce vrea sa spuna Garcea chestionatorul cu aceasta expresia ezoterica (!!!) „sa respectati cu strictete”. O sa vedem de-a lungul textului mai multe astfel de chestionare care implica exercitii semantice si hermeneutice pe urmele gandirii noduroase a lui Garcea chestionatorul.

Pornind de la confuzia initiala a sensului artificial dat de Garcea strabunul jurist in limba, Garcea chestionatorul a adus propria lui confuzie in aceasta expresie. „Strictetea” este o realutate specifica meseriei sale. Probabil ca cu aceasta expresie Garcea chestionatorul el a vrut sa depisteze incepatorii in ale legislatiei care nu stiu sa citeasca corect indicatoarele de limitare de viteza. Ei cred deseori ca cifrele 40, 60, sau 90 puse intr-un cerc rosu ar insemna folosirea doar a acelor viteze si nu si a celor inferioare. Si, de aici, probabil ca el a proiectat asupra examinatului ideea ca ar insemna folosirea doar a vitezelor limita, si nu a celor din intervalul dintre ele. Si de aici a aparut si expresia in cauza folosita de el. Negasind o expresie care sa satisfaca acest interes, el s-a oprit la romana juridica de balta, auzita la sedintele de pe la sectie (originea multor bancuri) mai curand decat cea citita de prin carti.

Din pacate insasi mentalitatea romaneasca are o oarecare problema cu acceptiunea termenului „respect”. In ciuda caldurii noastre proverbiale, multi dintre romani nu stiu ce este acela respect. Avem noi o problema ca natiune cu respectul in general si cu respectul de sine, in special. Multi confunda respectul cu frica de a nu pierde locul de munca sau de a fi oprimat de fortele de ordine. Adica, cel putin pentru limba si mentalitatea romana, e mai folosita expresia “a pune la respect” decat cea de “respectele mele”. Asa ca, nerespectandu-ne pe noi insine, nici nu prea stim sa acordam respectul cuiva sau pentru ceva. Il cam confundam cu linguseala si slugarnicia, dupa cum am aratat ceva mai demult in acest articol. Iar atunci cand nu mai putem suporta aceasta umilinta de sine, pe care gresit o percepem ca respect, avem comportament tiranic fata de inferiorii sociali. Este exact cazul de fata. Nu exista un „respect strict”, asa ceva este doar o simulare birocratica a respectului. Un respect mare este un respect profund dar nu unul strict.

De aici pleaca si folosirea nepotrivita a acestui termen in contextul de fata. Fireste, idealul celui care comanda este ca autoritatea sa aduca si respectul. Dupa relatiile ierarhice din societatea contemporana am putea spune ca exista o oarecare simulare a respectului intre oameni. Insa adevaratul respect este un sentiment familial, chiar un pic intim, care nu trebuie sa aiba legatura cu impersonalitatea si impartialitatea legislatiei. Cel putin, nu pentru tipul acesta de societate pe care noi o traim astazi.

Desi limbajul juridic se doreste a se debarasa de „balastul cotidian” si a lua o atitudine de perfectiune, tocmai prin aceste mici detalii el se da cumva de gol. Crearea acestui al doilea sens al cuvantului „respect” are radacini psihologice specifice mentalitatii noastre romanesti. Folosirea acestei expresii este o „soparla” ce vorbeste despre insasi starea de coruptie care functioneaza in institutiile din Romania, in special in Politie. Intr-un fel trebuie sa-l intelegem pe Garcea chestionatorul pentru ca probabil ordine din astea absurde primeste si el de la seful lui. Absurditatea formulei „respectati cu strictete limitele de viteza” se regaseste in insasi imposibilitatea de a fi pusa in practica: daca observam pluralul cuvantului „limita” deducem ca ea se refera la cele doua limite de viteza cu care se circula pe un drum, respectiv cea superioara si cea inferioara stabilita pe un anumit sector de drum. Desigur, in nici un caz nu se poate sa mergi in acelasi timp si cu ambele limite. Dar, cum el il “respecta cu strictete” pe sef, probabil ca acelasi lucru se astepta si el de la inferiorul ierarhic (in acest caz insusi examinatul), nascocind o astfel de gogomanie de varianta de raspuns. Asa ca, dupa cum seful i-a spus sa faca niste intrebari mai grele ca sa largeasca drumul spagii, iata ca si el chiar a “respectat cu strictete” aceasta doleanta. El a pus in aplicare insasi expresia in cauza fie ca sa nu se vada in penalizari la salariu, fie sa se vada in prime.

Aceasta deformare semantica a cuvantului „a respecta” este constant folosita atat in legislatie cat si in aceste chestionare tocmai sub presiunea nevoii de a ascunde ca gunoiul sub pres abuzurile celor care au avut puterea si s-au folosit de limbajul juridic inca din societatea romaneasca de demult. Imi imaginez obiectia juristilor cum ca stilul juridic isi permite sa dea sensuri dorite anumitor cuvinte. Pot sa accept acest lucru cu conditia ca ele sa fie argou. Atata timp cat un cuvant din limba naturala este folosit in cu un alt sens, atunci asa ceva este un abuz cultural. Chiar daca esti legiuitor, nu ai nici un drept sa dai tu un alt sens sau sa largesti artificial aria unui cuvant doar pentru a-ti spala tu pacatele statutului social. Consider ca acest lucru este un atac murdar asupra limbii insasi. Limba naturala a avut destule formule mult mai precise decat acest al doilea artificial si ambiguu sens, cum ar fi, de exemplu “a se conforma cu” sau “a se incadra in”. In acest caz stilul juridic trebuie sa foloseasca cuvintele si expresiile existente in limba mai curand decat a deforma artificial un oarecare cuvant. Existenta unui stil juridic se justifica tocmai prin nevoia foarte mare de precizie si de inlaturare a interpretarilor in comunicare. O astfel de operatie cum este cea a extindere a sensului cuvantului „a respecta” seamana cu gafa comediantului Mr. Bean care isi taie pantalonii pentru a-i scurta, uitand ca are deja pantaloni scurti...

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin