E 30 octombrie. Nu voi uita. Niciodata
October 30, 2018
October 25, 2018
In vizita la templul suprem al fotbalului, stadionul Santiago Bernabeu din Madrid
Recent am fost intr-o calatorie la Madrid, care m-a marcat cum nu m-a marcat niciuna pana acum. De mult timp voiam sa fac o astfel de calatorie, si iata ca pana la urma am reusit-o la propunerea fanilor Real Madrid Romania. Asa ca unii din noi membrii Juntos Pena Romania am decis de comun acord, (prin vot) pentru a vedea meciul cu Levante. Cu meciul nu ne-a prea iesit planul. Dupa succesele incredibile din ultimii ani Real Madrid trece prin cel mai slab start de sezon din istoria sa. Desi ne-am ales un meci teoretic usor, Realul a luat bataie acasa cu 1-2, jucand totusi bine, mult mai bine decat adversarul.
Si cu toate astea, am trait cateva zile memorabile, vazand atat o parte din oras cat si stadionul celui mai important club de fotbal din istorie. Am fost prin mai multe orase europene importante insa capitala Spaniei m-a impresionat cel mai mult. Am scris un prim articol aici despre eleganta rafinata a Madridului in contrast cu grosolania spatiilor urbane din Romania. In el am atins si unele teme sociale care se pretau pentru acesta, dar si altele artistice. Mult timp am oscilat daca sa il public aici sau pe blogul de arte insa pana la urma l-am publicat acolo, urmand ca aici sa ma rezum doar la fotbal. Republic totusi si aici unul dintre cele doua filme pe care le-am facut observand cladirile de acolo.
Daca doriti mai multe, accesati celalalt articol linkat mai sus.
Asa ca n-am decat sa las fotbalul sa vorbeasca, intr-o engleza cam stricata datorita emotiilor care m-au cuprins, dar si a faptului ca in ultimii ani am vorbit-o mai rar. In video-ul de mai jos am surprins momentul premergator meciului, cand suporterii se pregateau sa intre pe stadion.
Iata-ma aici intrand pentru prima data in interiorul stadionului, cu emotiile incredibile pe care le-am trait acolo filmate pe viu:
Si aici in postura de madridista:
In video-ul de mai jos am filmat intrarea echipelor pe stadion pe fondul frumosului imn al lui Real Madrid (y nada mas)
Marcelo ne-a salutat cand a iesit la incalzire.
Iata-l aici filmat de mine la mai putind de 10 metri:
Iar aici e golul lui, singurul marcat de Real Madrid in acel meci, care a fost validat (au fost alte 2 anulate):
Turul stadionului a fost ceva coplesitor, se si vede pe video numeroasele greseli pe care le-am facut, cuprins de emotii:
Aici iata-ma pe scaunul antrenorului in sala conferintei de presa:
In final iata-ma in celebra piata Cibelles, acolo unde Real Madrid sarbatoreste castigarea trofeelor
Iar ultimul vis, dar nu cel din urma a fost sa dansez Smooth Criminal pe stadionul Realului. Iata-ma, fara costum sau repetitii (indispensabile unei sincronizari bune), dar cu mult entuziasm:
Mai postez cateva imagini luate in ziua meciului de langa stadion:
October 10, 2018
2 luni de la jandarmiada din 10 august
Jandarmiada din 10 august m-a facut sa iau o decizie radicala in viata mea pentru viitor: ori emigrez ori ma retrag la tara intr-un stil de viata auster. Nu se poate face o tara prospera si demna cu taranul dezradacinat, angajat apoi in jandarmerie, politie si justitie pe post de bruta sau pion al proliferarii mentalitatii medievale in toate colturile societatii. Am respect pentru taranul roman autentic, desi e cam pe cale de disparitie. Merita aici mentionat oameni precum Willy Schuster sau Sandu Popescu, barbati adevarati si suflete minunate care pastreaza frumusetea si candoarea ce mai autentica a poporului astuia. La polul opus a dragostei fata de ei am o ura viscerala fata de grobianul de la oras. Taranul dezradacinat, ajuns smecher de cartier e cea mai grotesca forma de degenerare umana. Incapabil de a asimila valorile civilizatiei, dar cuprins de o lacomie nemarginita fata de privilegiile ei, e in stare sa faca orice pentru a-si satisface apetitul nesatios. Si sunt multi. Nu stiu daca in Europa mai exista o alta natiune vorbitoare de aceeasi limba, care sa fie atat de fraticida. Nici macar spatiul ex-iugoslav, cel macinat de atatea maceluri timp de multe secole nu e atat de antinational precum pleava asta de tarani dezradacinati.
Face parte si din istoria noastra milenara. Suntem singura natiune care si-a adoptat numele cotropitorului (roman). Neagoe Basarab a ajuns domnitor dupa ce la casapit pe Vlad cel Tanar. Vlad Tepes, cel apreciat de multi pentru pedepsele lui groaznice, a ajuns domnitor cu ajutorul armatei turcesti. A fost dusman de moarte cu Stefan ce „mare”, care a inecat tacticos in sange cateva rascoale taranesti. Noroc ca a fost declarat sfant de BOR, ca altfel gestul lui nu era vazut bine. Ceausescu a ucis cu mana lui dizidentii din Fagaras, si a comandat uciderea dizidentilor Paul Goma si Virgil Tanase. Gheorghiu Dej, a deportat taranii la oras precum Stalin, furandu-le proprietatile. „Marele” rege Carol I a ordonat armatei romane sa inece in sange rascoala de la 1907.
Asta e natiunea. Cam asta fac si contemporanii. Si nu se intrevede „emancipare”. Jandarmiada din 10 august este corespondentul inecarii rascoalelor taranesti in sange din intreaga istorie a acestei tari. „Ciobanasul moldovan”, Brancusi, Paulescu, Eliade, Hagi, Nadia, Matei Calinescu, Cartarescu, Naum si altii, sunt totusi o minoritate infima intr-un ocean de grohaieli umane. Te uiti asa la jandarmi ca nu au nicio remuscare pentru ce s-a intamplat pe 10 august. Ba chiar vin si discuta cu protestatarii, incercand parca sa ne prosteasca in fata. Esti un cacat de om, jandarmule, si cu cat mai multi ca tine, cu atat o tara de cacat vei face! Noapte buna!