Am făcut un vlog pe tema asta şi l-am încărcat pe: rumble
youtube
tiktok
archive.org
Variantă de text simplu:
„Vă salut! Tema principală a ultimelor 15 zile, să zicem aşa, este arestarea fostului candidat la preşedinţie, cu şanse maxime, se zicea atunci, Călin Georgescu. Eu am scris despre el, şi am şi făcut câteva vloguri pe acest canal „Sus moralul românesc!”, în care spuneam că şi el şi Şoşoacă, dar şi Simion, sînt, de fapt, nişte clone pentru adevăraţii dizidenţi politici români, respectiv Laurenţiu Primo şi Radu Moraru, cu cea mai mare audienţă în rândul cetăţenilor, la care se apropie Răzvan Constantinescu, medicul de la Iaşi. Într-adevăr, problema arestării lui este destul de spinoasă, pentru că nu au apărut probe despre presupusa sa legătură cu ruşii. Şi acum faptul că ar fi intermediat nu ştiu ce afacere e iarăşi cusută cu asta albă. Deci, dovezile nu prea sînt expuse în spaţiul public. Iar, dacă autorităţile nu le expun în cazul unui personaj expus politic, asta pare a fi poliţie politică.
Şi cred că într-un fel ăsta e şi sensul acestei diversiuni – că cred că e diversiune – respectiv pentru a justifica anumite acţiuni de poliţie politică practicate în trecut, şi, mai mult decât atât, pentru a justifica faptul că Vadim Tudor a pierdut în 2000 la Ion Iliescu, în timpul în care, eu copil fiind, îmi aduc aminte totuşi că majoritatea erau vadimişti; adică, după ce au încercat cu Iliescu, s-a ales praful; au încercat după aia cu Emil Constantinescu şi CDR, s-a ales şi mai rău praful. Evident că singura opţiune a fost Vadim şi PRM pentru omul simplu. Eu n-am votat atunci, dar îmi aduc aminte cum toţi erau cu Vadim, şi cumva liescu a fost scos preşedinte. Deci astea sunt nişte maşinaţiuni ale sistemului care nu reflectă starea cetăţenilor în realitate. Şi astăzi cetăţenii sînt în marea majoritate undeva la 70-80% suveranişti. Adică şi-au dat seama ce este aşa-numita democraţie liberală care ne-a fost nouă prezentată aşa ca un sistem politic perfect, şi care vedem că e tot o dictatură, nu numai la noi, ci peste tot în lume, inclusiv în ţările nordice. Şi, ca fapt divers, recent am scris o nouă secţiune în cartea mea „Decembrie 1989 sub lupa psihologiei istoriei” în care arăt numeroasele încălcări ale drepturilor omului în ţările dezvoltate, capitaliste, „democratice”, aşa zise, în ghilimele.
Însă problema este că acest Călin Georgescu e pasiv cumva. El nu acţionează. La fel, la acuzaţia de putinism, de rusofilie, de sovietism, ce o fi fost acolo, a tăcut, nu a răspuns, ceea ce denotă un fel de impotenţă politică pentru el. Nu arată un luptător, ci, la fel şi în cazul ăsta, joacă un rol de guru, care domn’e a venit aşa să salveze naţiunea română, dar cu o atitudine din asta mioritică, pasivă. Lasă că rezolvă Dumnezeu! Nu se poate aşa ceva. Şi, cel mai important, dincolo de aceste lucruri, e faptul că el a fost în anii '90 angajat al Ministerului de Externe. Şi acolo inclusiv femeia de serviciu era agentă DIE atunci, acum redenumită SIE, sau, dacă punem cumva accentul, putem să zicem CIA. Deci povestea asta cu arestarea e făcută aşa mai mult să îi atragă pe restul dizidenţilor în jurul lui, şi să-l facă cumva un fel de lider al mişcării suveraniste. El este, de fapt, un om al sistemului, cum am zis, la fel ca şi Şoşoacă, la fel ca Simion, meniţi să îi ascundă pe adevăraţii dizidenţi. O zi faină!”