Drogatii: noile vrajitoare ale Evului Mediu

Pe langa cunoscutul caz al rapperului Shishu, a carui tinerete este serios pusa la indoiala de autoritati (represive), pentru consum, detinere si comercializare, recent alti artisti, printre care DJ-ul Rosario Internullo, au fost interceptati de anorganele de politie & co, pentru posesie de droguri.




Practic, invinuirea de comercializare poate oricand fi inventata ad-hoc in functie de „muschii” celui care ancheteaza. Nu ai cum sa probezi contrariul. Modul in care niste oameni care vor sa isi traiasca viata asa cum cred ei de cuviinta, si nu in interiorul abatoarelor de productie, este fireste foarte neprofitabil pentru autoritati (represive), care au si trecut la fapte marete.
Parca rupt din scenele din filme de genul "Salvati soldatul Ryan" combinate cu cele din "Cel mai iubit dintre pamanteni", ofizzerii antidrog puneau intrebari de genul: "ce ai aici?", "Profesia?", "De unde ai drogurile?", la care bietii oameni raspundeau cat se poate de calm, in contrast cu masinismul acestor asasini. Probabil ca se plictiseau si au gasit momentul sa-si arate devotamentul fata de tara pe care o paraziteaza sistematic impreuna cu omologii (de profesie) si prietenii lor (de mentalitate), infractorii milionari. Pentru ca doar cei milionari le sunt prieteni. Gainarii sunt prea fraieri.... nu au fatza de "profesionalismul" lor intarit de spagile (cadou) oferite de cei milionari.

Unele tari, printre care se remarca Olanda, au legalizat drogurile usoare. Dar, sa fim seriosi, asta e "depravarea" occidentala (sic!)... Societatea noastra imaculata nu isi permite astfel de masuri. Adevarul este ca avem o societate atat de curata incat politia nu ar mai avea ce face daca nu s-ar ocupa de drogati (sic!)…

In orice caz, inclusiv legalizarea drogurilor usoare este o masura de minima responsabilitate sociala pe care Occidentul civilizat a luat-o. In plan istoric, momentul coincide cu libertatea folosirii tutunului sau alcoolului pe scara larga. Totusi ramane in continuare problema drogurilor severe care atesta ipocrizia autoritatilor.

Consumul de droguri este foarte aspru pedepsit pentru ca euforia (fie ea si provizorie) produsa consumatorului bate clar iluziile produse de cultura contemporana si traditionala omului de rand pentru a-l convinge sa intre in fabrica. Evident ca un drogat nu mai pune botul nici la reclame nici la povestile cu evolutia si cu "American dream", si astfel nu mai e profitabil ca sclav (modern) pentru autoritati (represive). Nu mai consuma si nu mai imbogateste corporatiile. Tot ce consuma el sunt drogurile si nu mai are nevoie de nimic. Nu e bine deloc.  Pai cum mai poate el fi parazitat? Pe ce bani sa mai organizeze autoritatile (represive) summituri si intalniri mitologice demne de "stapanii inelelor", daca sclavii evadeaza din sfera iluziilor moderate in cele ale iluziilor radicale?

A pune presiune pe noile generatii inca din cea mai frageda varsta sa intre in masinaria dezumanizanta a corporatismului, competitia acerba incurajata din scoala intre copii, are menirea de a-i forma in carne de tun pentru corporatism, cand vor deveni adulti. Insa, daca o astfel de practica inumana isi are reversul in evadarea in lumea drogului, atunci vampirii iau atitudine sub pretextul ipocrit si demoralizator al grijii fata de individ. De fapt aceasta grija exista, intr-adevar. Insa ea este similara celei pentru obiecte sau pentru animalele de la abator. Nu sufletul drogatului ratacit in iluziile consumului este cel ce intereseaza pe autoritati (represive) ci forta sa de munca si de productie "menita" sa le creeze lor o viata de paraziti.

Iata ca drogatii trebuie neaparat demonizati, trebuie asociati cu criminalitatea si ilegalitatea. Masurile incredibil de dure luate, hartuirea permanenta a celor implicati in producerea drogurilor, face ca pretul lor sa fie foarte mare, mult prea mare fata de costurile efective de productie. Orice produs din lumea asta devine foarte scump odata ce autoritatile, mafia sau piratii (diferentele dintre aceste grupuri sociale sunt destul de mici, de aceea imi cer scuze de eventuala eroare de disjunctie) influenteaza negativ piata. Daca, de exemplu, autoritatile decid ca consumul de carne si sacrificarea animalelor este interzisa, atunci pretul carnii de vita va exploda. Chiar asa s-a intamplat inainte de 1989 la noi, cand micii producatori erau nevoiti sa isi sacrifice pe ascuns animalele, care trebuiau de fapt predate la stat si exportate dar nu consumate. Multi au facut puscarie pentru treaba asta la fel cum risca astazi cei ce consuma droguri. Evident ca multi dintre cei ce consuma droguri puternice vor comite infractiuni pentru a-si putea procura doza zilnica de drog, in conditiile in care actiunile autoritatilor (represive) mentin pretul ridicat al acestor substante. Si iata cum drogatii ajung sa fie tratati ca posedati de diavol, la fel cum in Evul Mediu erau considerate unele femei nevrotice si pedepsite pentru vrajitorie. In ce secol traim? In ce era traim?

A le face drogatilor (severi) spatii speciale, departe de comunitate unde sa evadeze din lumea asta, este un mod mai bun de a-i readuce inapoi decat cel al masurilor medievale. Oricum, pentru combaterea dependentei de drog, comunitatea cheltuieste sume la fel de mari. Substantele de substitutie, pe care fiecare internat in aceste centre trebuie sa le ia pentru a combate dependenta fizica, au si ele costurile lor.

Sa fie clar: consider ca drogurile reprezinta un esec al civilizatiei. Personal detest orice urma de dependenta. Insa consider ca dependenta de droguri e mai sanatoasa, si psihic si fizic, decat cea de capitalism. Macar drogatul se retrage inofensiv in lumea lui si isi traieste camusian iluziile. Dependenta de corporatism te face sa pornesti in razboaie (cele mai profitabile afaceri), sau, cel putin, umilirea si mutilarea spirituala a semenilor. Fireste ca orice dependenta este o slabiciune. Insa decat sa fii slab si sa faci pe puternicul mai bine iti arati dependenta. E mai bine si pentru tine si pentru specie. Exista un curent in medicina psihosomatica contemporana dupa cate toate bolile necauzate direct de virusi sau mediu toxic sunt de fapt BOLI PSIHOSOMATICE. Te intrebi atunci la ce bun sa carpesti o viata care oricum se va termina cu un cancer, un infarct sau mai nu stiu ce? Doar pentru a fi carnea de abator a autoritatilor? Fireste ca ele au nevoie de astfel de carpeli si investesc in psihoterapia eficientei si randamentului, insa, daca privesti lucrurile mai profund iti dai seama ca nu e ok. Lumea e plina de spitale in care ajung peste 90 % dintre cei parazitati, dintre cei aflati in clasele de jos. Pentru ei nu exista civilizatie.

Din pacate, si in Occident si, mai ales, la noi, inca se crede ca se poate face ceva cu bata. Parca nimeni nu isi da seama ca dorinta de a trai si de a renunta la droguri nu depinde de pedepsele instituite de autoritati (represive) ci de propria vointa si motivatie. Atunci cand vezi ca statul te trateaza cu formule de genul „e spre binele tau sa stai la parnaie”, iti dai seama ca esti tratat ca un iresponsabil, ca un minor incapabil sa se maturizeze si mereu luat ca o fiinta inferioara, lipsita mai mult sau mai putin de vointa si atodeterminare. Ti se anuleaza dreptul de a trai in contemoraneitate si ti se spune in fata ca esti un sclav. In acel moment ti se anuleaza un drept fundamental la libertate si civilizatie cu care autoritatile (represive) bat moneda. Gandindu-te ca te poti infrupta doar limitat din valorile civilizatiei, chiar ca nu merita sa te mai agiti si renunti pur si simplu la lumea asta fie cu un glont in creier, fie mai ocolit, pe o perioada de cateva decenii, prin dependenta de droguri. Poate ca depresia care a inceput sa puna stapanire pe civilizatia occidentala, si care va exploda in viitor, va fi mai mica chiar si cu un procent infinitezimal daca tu, ca potential depresiv, iti manifesti repulsia fata de constitutia ta ereditara depresiva prin astfel de masuri radicale. Nu e bine sa fii radical, e adevarat, insa nu tu te-ai facut radical, ci ei te-au facut astfel prin batjocura asupra ereditatii tale.

Gabriel Baldovin