Romanii nu sunt prosti

Zilele astea televizoarele sunt deschise pe canalele ce retransmit protestele antiprezidentiale si antiguvernamentale. Am aruncat si eu un ochi sporadic suficient sa nu ma las atras de distorsionarea faptelor si aseara chiar m-am alaturat protestatarilor scandand cu ei lozinci. Cred ca am sa-mi suspend un pic lucrul la „Corruption Story” pentru a merge seara macar o ora sau doua pe zi pentru a ma alatura manifestantilor. Nu-mi fac mari sperante. Sunt convins de faptul ca pana cand automatismul si robotica in general nu va inlocui total sclavul vom avea o lume abuzata fie prin amenintari directe fie prin amenintari subtile si manipulare consumista asa cum se intampla cu sclavul contemporan. Pana la un astfel de nivel tehnologic am putea recurge provizoriu la cateva reactii de dezaprobare fata de stapani care sa le mai tempereze lacomia inrobirii si sa intareasca ceva mai mult demnitatea sclavului. Eu am fost si in 2007 atunci cand in Piata Universitatii se striga pro Basescu si impotriva parlamentarilor care il destituisera desi nu-mi era simpatic. Dupa cum se vede si din postul pe acel forum am avut chiar dileme daca sa merg sau nu sau daca merita sau nu. Nici acum nu-s departe de aceasta atitudine insa simt ca in felul acesta respect comunitatea si omul simplu ruginit de inrobire.

Chiar daca nu am impartasit entuziasmul protestatarilor pentru o clasa politica mai buna totusi am trait din plin entuziasmul omului cuprins de idealurile umaniste, a omului revoltat impotriva fragmentarizarii capitaliste a relatiilor interumane si impotriva abuzurilor reflexelor politienesti existente in orice sistem politic cunoscut pana acum fie el totalitarist fie democratie. De asemenea am perceput strigatul miilor de manifestanti ca pe un salut si semn de respect pentru cei care, asemenea primilor crestini ai catacombelor, si-au riscat sau chiar si-au pierdut viata in numele idealului de libertate politica. Steagurile decupate in mijloc, manifestari de genul „Jos dictatura!” sau „Libertate!” poate s-a auzit undeva acolo la ei…

Acest ultim motiv a fost decisiv o astfel de re comemorare ad hoc a fenomenului Piata Universitatii. Chiar daca eram mic pe cand aceste evenimente se desfasurau totusi am retinut faptul ca intre timp a ajuns un buchet de idealuri ruinate sau abandonate. Ruinate pentru cei ce nu si-au vazut visul de a trai intr-o libertate autentica. Abandonate pentru cei ce au intors macazul din protestatari impotriva sistemului in parghii ale lui. Au existat atatea situatii de protest si de reluare a fenomenului in acesti 20 de ani si totusi romanii au lasat capul in pamant. Acum ca rabdarea a ajuns la limite ma bucur ca totusi demnitatea oamenilor de pe aceste meleaguri nu a disparut. Nu toti s-au prostituat in fata sistemului.

Plus de asta, am avut chiar o mare satisfactie vazand cum cu o seara inainte protestatarii au reusit sa dejoace un plan marsav al serviciilor secrete de a da forma violenta acestor manifestatii pentru a-si justifica ulterior o eventuala interventie in forta. Parsivii au infiltrat instigatori la violenta printre manifestanti, instigatori care au inceput sa devasteze. Foarte putini au cazut plasa acestei capcane. Intre timp toti si-au dat seama ca acesti asazis „anarhisti” pe care televiziunile ii filmau nonstop sunt politisti/jandarmi/SRI-sti civili. Am vazut astfel de remarci la omul simplu in piata care abia stia sa vorbeasca. In ciuda aparentelor nu suntem chiar prosti!

via feeder.ro

Ei bine, aseara tactica s-a schimbat. Pentru a forta ideea cum ca jandarmeria apara cetatenii (se striga „jandarmeria apara hotia”) ei au incercat un tertip si anume perchezitionarea cetatenilor care veneau in Piata. Evident, principalul scop este intimidarea celor care vor sa ingroase randurile protestatarilor pentru a stopa amploarea evenimentelor. Justificarea unei astfel de masuri ar fi oprirea introducerii unor materiale explozive :)). Si eu am trecut printr-un astfel de „filtru” cand am traversat dinspre partea cu fantana inspre partea cu Teatrul National. Am acceptat incantat sa-mi deschid rucsacul bucuros de faptul ca jandarmii tin la securitatea protestatarilor. Dar in scurt timp am observat ca ei de fapt vor sa ma impiedice discret sa ajung la cei ce strigau. Le-am spus ca nu sunt prost si imi dau seama ce vor sa faca si pana la urma m-au lasat in pace. Asta este perversitatea manipulocratiei actuale: sistemul trage de tine sa-ti alegi stapanii si chiar ii pune el in functie in numele tau chiar daca refuzi sa te prezinti la vot insa atunci cand vrei sa ii dai jos prin manifestari de strada esti discret impiedicat. De aceea multi probabil ca au preferat sa stea deoparte speriati de perspectiva unor dosare penale sau amenzi. Nu va lasati intimidati daca pe Magheru patrulele de jandarmi va iau la intrebari. Tertipuri ieftine.

Gabriel Baldovin