A demite un politician (mincinos) inseamna calea catre o societate echitabila

28 -07 -2012

Exista cativa oameni care au strigat in PU impotriva PDL si USL deopotriva care sunt decisi sa boicoteze si acest vot de suspendare a presedintelui dictator (sustinut de fortele politienesti si nu de majoritatea cetatenilor). Motivul este acela ca USL ar fura acest vot de demitere in directia consolidarii pozitiei lor. Ceva adevar exista in aceasta idee insa o consider prea radicala. Daca ne implicam in politica, daca iesim in strada si strigam impotriva unui politician sau impotriva unui proiect trebuie sa ducem treaba pana la capat. Iar asta inseamna un compromis cu institutiile si mersul la acest vot.

 

Nu poti face politica doar cu cantece si cu injuraturi (fie ele si eufemistice) in strada. Tipul acesta de protest e intr-adevar sanatos si necesar in conditiile derapajului statului de drept (pe care oricum nu il stimez prea tare) catre dictatura clasica. Insa el trebuie continuat si sustinut intr-un cadru organizat. Eu personal sunt adeptul largirii parlamentului si acceptarea in el a oricarui doreste sa se implice in treburile cetatii. Oroarea de institutionalism este echivalenta cu oroarea de civilizatie. E drept ca institutiile si civilizatia sunt foarte criticabile, ca au neajunsurile lor insa daca nu accepti compromisurile lor atunci adevarata varianta si solutie ramane totusi retragerea in padure. Cand lucram foarte mult si eram stresat am avut astfel de idei eu insumi. Inca nu am renuntat total la ele. Insa atata timp cat am acceptat sa raman in ele voi face si anumite compromisuri cu ele. Unul dintre ele este votul de demitere desi per total institutia votului popular este o cacialma menita sa schimbe buzele de pe care se spun periodic acelasi minciuni. Dar in cazul de fata nu mai e vorba de investirea puterii politice intr-un astfel de escroc ci de retragere a sprijinului politic. In urma acestui vot nu urca nimeni pe scaun si nici nu conving vreun sef de jandarmerie ca trebuie sa il apere pe cutare sau pe cutare politician. Un astfel de vot este oficializarea vocii strazii/poporului macar si pentru o perioada de timp. 

Stiu ca scaparea de Basescu sau Udrea nu inseamna chiar foarte multe si ca in spatele lui micii tirani stau ca ciupercile gata sa ii ia locul salivand. Asta ii va tine pe multi in casa duminica. Se pare ca cel putin 40% din cei ce il detesta pe Basescu vor face acelasi lucru din pricina faptului ca ii detesta si mai tare pe ceilalti. Faptul ca trebuie sa treaca un an pentru ca presedintele cu incredere de sub 10% sa fie demis arata masura in care democratia actuala este intr-adevar sustinuta pe vointa poporului si masura in care ea este sustinuta de fortele de opresiune. Agitatia asta mediatica din ultima perioada cu demiterea lui Basescu nu are ca scop protejarea omului simplu. Ei au acolo ranchiunele lor legate de cine a luat ciolanul mai mare, de cine a stat mai mult in hoteluri luxoase prin destinatii exotice, de cine are vila mai luxoasa si altele de genul asta. Luptele lor politice sunt lupte intre hiene pe cadavrul poporului. Poporul este doar unealta lor de realizare a acestor interese egoiste antisociale. Atunci cand esti popular si ai reusit sa il pacalesti iti poti permite mai multe „libertati”. Poti conduce masina dupa ce ai consumat bauturi alcoolice, poti sa te adresezi subalternilor cu cuvinte gen „pasarica” sau sa ii iei la misto pe cei ce iti cer socoteala. Puterea pe care orice politician o primeste provine de la umilinta zilnica pe care cetateanul simplu trebuie sa o suporte pentru a-i crea politicianului aceasta putere. 

Si totusi resemnarea in fata lipsei de perspective imediate pentru o societate echitabila nu e o optiune viabila pentru libertatile actuale care, cum necum, ne-au fost totusi acordate. E buna si indignarea constanta dublata eventual de boicotul acestei cacialmale a falselor optiuni electorale si chiar al a falsului vot de persoane si nu proiecte. Dar a merge si a demite un politician si eventual a-l scoate pentru totdeauna din viata publica e mai mult decat atat. Chiar daca nu cu mult mai mult. E acea urma de speranta pentru o viitoare societate echitabila. E acel stres in plus ce poate ca l-ar opri pe cutare politician sa faca jocurile corporatiilor. 

Stiu ca e ridicol sa vezi ca cei din PSD, urmasii celor din mai vechiul PDSR sau si mai vechiul FSN direct descendenti din PCR fura cumva vocea strazii si obtin capital politic pe lehamitea omului simplu fata de Basescu. Insa cred ca vocea Pietei Universitatii insasi ar fi sugrumata realmente daca Basescu nu ar fi demis de catre votul popular. In situatia in care acest referendum are mari sanse sa fie invalidat din cauza neprezentarii a cel putin 50 + 1 % dintre cetatenii cu drept de vot la centrele de votare absenta celor care au strigat „Jos Basescu!” de la urne pe 29 poate fi regretabila.

Demiterea presedintelui este un gest simbolic, asemenea eliberarii pentru o zi a sclavilor de catre stapanii lor ce voiau sa le faca o bucurie si in felul acesta sa suporte mai usor povara comiterii probabil a celei mai odioase crime a civilizatiei. Nu o sa mai merg la vot niciodata atata timp cat votul va insemna vot de alegere a stapanilor insa voi participa cu evlavie la un astfel de vot de demitere. Puterea politica a omului simplu consta in circumspectia sa fata de clasa escrocilor care ii fura vointa si intentia pentru a-si institui noua tiranie vopsita in democratie.

Gabriel Baldovin

Ispita Antonescului

Dupa ce luni de zile ne-au hartuit cu fortele lor de ordine politicienii parca s-au hotarat sa ne fericeasca. Mai intai au initiat posibilitatea, sa-i zicem oficiala, de demitere a lui Basescu prin referendum. Apoi Crin Antonescu a declarat ca, daca Traian Basescu nu va fi demis la referendum, el se va retrage din politica. 

Dupa 22 de ani de ales raul cel mai mic in sfarsit politicienii ne ofera posibilitatea de alegere a binelui cel mai mare. Adica indiferent ce alegem tot vom castiga. Sa fie asta Romania? Eu sunt decis sa merg la vot si sa votez impotriva insa recunosc ca din cand in cand imi scurtcircuiteaza prin minte ideea „Dar daca…”. Basescu e deja o epava, nu prea mai are tupeul sa mai iasa in lume, deci putem scapa de el. Antonescu insa e la inceput de minciuni cand lumea inca nu s-a prins. Am putea face un bine tarisoarei asteia daca ar scapa de alte iluzii, zic eu. Antonescu e ceva mai consistent decat Basescu insa tot o lichea politica se cheama ca e. Ce pot sa vad la el este o nevoie maladiva de a castiga in inima electoranjilor locul pe care Basescu il avea atunci cand a promis un tur in 5 minute dar i s-a spart intre timp roata. Sa iubeasca Crinu’ luminu’ intr-atat adevarul si onoarea?  Vaaai! 
OOOooo! O dar nu! Pentru politicianul roman onoarea e un concept prea perimat. Licarirea lacoma a ochilor aproape inlacrimati de razbunare cu care isi indeparta cel mai redutabil rival e departe de vreun sentiment de onoare  Un ciolan cat de mic de ros tot e mai bine decat nimic. Haideti sa nu fim naivi. Albastrelul a mizat pe popularitatea de sub 10% a lui Basescu. Cu un astfel de risc poti zice orice. Si, la drept vorbind, daca Basescu ar castiga acest referendum dupa acesti ani dezastruosi de guvernare inseamna ca Opozitia e intr-adevar de toata jalea. Caci numai frica de Opozitie i-ar indemna pe romani sa voteze impotriva demiterii. In cazul asta chiar ca e mai bine sa pleci, pentru ca inseamna ca nu ai stofa de lider.  

Oricum ar fi… tz… asa ma tenteaza sa-i plesnesc una peste aroganta astuia mic si span! Numai ca de aici lucrurile par sa se complice putin.  Apar doua variante variante. Daca face si el la fel ca si prenedecesoru-s’u? Apoi, chiar daca se retrage pentru cativa ani poate naiba sa-i seduca pe romani cu „cuvantul” lui. Nu prea stie Romania politician care sa se tina de cuvant asa ca s-ar putea sa devina un adevarat erou acest floricel albastrel. Imi vine in minte situatia cu Mao Zedong (parca) ce s-a retras ca urmare a dezastrului produs de unele politici de-ale lui dar dupa aia a fost reales de popor sa-i salveze… Eu zic ca nu-i buna nici varianta asta. Parca il si aud apoi pe Antonescu incercand sa screama o lacrima dupa ce Basescu va fi fost repus in functie: „Nu pot domn’e sa plec si sa las tara asta pe mana bestiei. Ma compulsioneza datoria!”. Deci eu zic sa fim chibzuiti. Hai sa nu ne lacomim noi insine fugind dupa doi iepuri ca s-ar putea sa ne scape ambii. Hai sa o luam treptat cu pasi marunti. Intai Basescu si mai vedem dupa aia.

Piata Universitatii ajuta la desturmentare

6 iulie 2012 Am asistat aseara in Piata Universitatii la un fapt remarcabil. Intr-o incercare disperata de a salva ceva din actuala stare de lucruri, PDL (pe cale sa se transforme in „Noua Republica” in acelasi fel in care portocaliul se transforma in verde), ieri a avut loc un miting de sustinere a lui Basescu. Au participat cam 2-3 mii de oameni. Initial m-am ingrijorat. Cum e posibil ca doar in decurs de 2 luni de cand au pierdut puterea au reusit sa stranga totusi atatia oameni. Practic erau cam atatia cati au protestat in iarna impotriva lui Basescu si PDL. Intr-adevar guvernul USL au facut in cateva luni cam cat ai facut PDL-ii in doi ani. Sa fie poporul atat de inconsistent? Initial asta am crezut. Dupa ce am ajuns in Piata Universitatii m-am edificat. Intre timp mitingul PDL se terminase. Autobuzele cu numere de provincie ce treceau la fiecare minut mi-au dat explicatia. Invectivele pe care calatorii din ele si simpatizantii USL din fata TNB si le adresau unii altora nu mi-au lasat dubii. M-am gandit la acelasi gen de miting facut in iarna de PSD si terminat apoteotic chiar in PU doar doar vor putea cumva incorpora vocea strazii in propriul proiect de escrocare a acestui neam.

In aceste autobuze se aflau probabil acei sub 10 % simpatizanti ai PDL si Basescu. Probabil destui de multi erau chiar membrii de partid. In timp ce mergeam de la P. Revolutiei in PU m-am intalnit cu un amic artist ce protestase impotriva PDL insa a intors macazul odata cu atacul asupra ICR. „USL-istii astia vor sa-l puna pe G. Zamfir sa reprezinte Romania in lume. Macar PDL-istii sunt intelectuali” imi zicea amicul. Dintr-un anumit punct de vedre atitudinea lui era justificata. E o mare prostie sa umbli la cultura si sa numesti politic pe functii. Pe mine ICR nu m-a reprezentat si nu cred ca ma va reprezenta (si invers) insa cred ca ICR si-a facut treaba atat cat si-o poate face o institutie de acest gen. Si totusi cred ca asta nu e un motiv sa iti calci peste principii. Or mai fi fost si altii ca el, nu stiu.

Initial au existat motive de conflict serios. Noi vechii rezidenti ai fantanei ne intalnim de obicei pe la 8 iar la 7 deja se stransesera vreo 200-300 de PDL-isti care se indreptau spre metrou si care incepusera ad-hoc un dialog al galeriilor cu USL-istii de vis-a-vis. Vad ca unele ziare au scris ca a iesit bataie. Nu a fost bataie, au fost cateva imbranceli urmate de ridicarea a 2-3 persoane de catre jandarmi. Ar fi putut insa sa iasa cu o incaierare generala daca ar fi participat mai multi PDL-isti calatori cu metrolul. Interesant e ca nu erau decat vreo 3-4 jandarmi la fantana tocmai acum intr-un moment de risc maxim unde ultrasii partidelor erau gata sa se sfasie. M-am gandit invariabil la modul in care jandarmii hartuiau oamenii pasnici in iarna dar acum cand intr-adevar a aparut o situatie in care ei ar fi trebuit sa actioneze nu erau decat cativa. Pana la urma s-a format un cordon dar deja numarul PDL-istilor se injumatatise. Intre timp se puteau macelarii bazin-electoratii intre ei.

In fine, pe la 8 ne-am strans si noi independentii cam vreo 30 si am inceput sa ne strigam lozincile din iarna. Desi eram mai putini decat PDL-istii totusi vocea noastra se auzea la fantana. Si-au scos pancartele si le aratau catre noi. Dintre ei au existat si vreo 2-3 care au inceput sa dezbata cu noi. Dar destui au inceput sa fie atenti la ce spunem noi. Initial au insistat pe vechile retete din 2007 cu coruptia, cu mafiotii, cu oligarhia, cu mogulii etc. pana cand au auzit una si buna de la noi: „PDL ;i USL/fura prin rotatie”. Am remarcat in special o pensionara care initial isi arata disponibilitatea de a ne convinge de viabilitatea optiunii PDL si care a ramas oarecum surprinsa de scandarile noastre impotriva intregii clase politice actuale. Am urmarit-o atent timp de mai bine de o ora. La un moment dat parea chiar ganditoare afisand un zambet misterios. Mai multe fete noi au cantat unele dintre sloganurile noastre cum ar fi : „Rosia Montana/nu e de pomana” sau „ Vrem cianura/pentru dictatura!” sau „Ati luat bani de la copii/si i-ati dat la SRI” . Destui au ras (dezamagiti parca) la „Base hai in Piata/avem whisky cu gheata”.

 Photo: Sergiu Nicolae Brega

Ce este politica? Raspunsul vine dupa ce ne uitam la ce face politica

Nu-ti trebuie biblioteci intregi de sociologie sau "stiinte politice" ca sa-ti dai seama de un adevar simplu si de bun simt:

 

Nu uitati sa ascultati si muzica, dincolo de ideologia din versuri.