3.1.4. Garcea chestionatorul infractorul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.1.4. Garcea chestionatorul infractorul

Dupa descrierea mediului in care a crescut continui prezentarea mentalitatii lui Garcea chestionatorul prin cateva apucaturi postinfantile care se regasesc aproape simptomatic in exprimarea din aceste chestionare. Cu un pic de simt psihologic, ne putem da seama despre trecutul lui infractional asa cum se poate deduce din chestionarul de mai jos:

Observam la acest chestionar in primul rand lipsa de precizie legislativa a terminologiei, in stilul caracteristic al lui Garcea legislatorul . Pe langa acest indicator mai exista inca un altul care se cheama „Accesul interzis vehiculelor care transporta marfuri periculoase” si care arata cam asa:

Probabil ca acest indicator face diferenta intre substantele explozive sau inflamabile si restul de substante periculoase, cum ar fi, de exemplu cele otravitoare. Alte substante periculoase in afara de acestea si care sa faca obiectul transporturilor rutiere nu mai exista.

Daca ne uitam la urmatorul indicator, numit „Accesul interzis vehiculelor care transporta substante de natura sa polueze apele” ne cam dam seama ca el se refera la substante otravitoare.

Probabil ca diferenta intre cele 3 indicatoare consta in tipul de pericol pe care aceste substante le au fata de mediu si om. De exemplu, indicatorul al doilea se refera doar la acele substante otravitoare care sunt periculoase la contactul direct cu organismul. Pe de alta parte acest ultim indicator se refera atat la aceste substante cat si la altele care nu produc daune la contactul direct cu organismul dar care pot polua raurile. Petrolul, de exemplu, nu ne poate periclita sanatatea daca se scurge pe noi dar cu siguranta ucide viata acvatica. Apoi, indicatorul prezentat de chestionar se refera la substante care nu provoaca nici poluare apelor si nici nu otravesc la contactul direct, dar care e usor inflamabil sau explozibil.

Dar intre indicatorul din chestionar si cel de-al doilea exista o insuficienta diferentiere terminologica; substantele explozive sau inflamabile din primul indicator sunt si ele periculoase la fel ca si cele la care se refera cel de-al doilea. Simtind aceasta imprecizie terminologica a legislatiei Garcea chestionatorul a gasit un motiv sa contrazica bunul simt si sa declare ca substantele explozive sau inflamabile nu ar fi periculoase, declarand falsa varianta A de raspuns.

Dincolo de aceasta manie a lui de a crea confuzie, remarc insasi sintagma „marfuri periculoase” care care exista si in legislaţie cu un scop bine definit si in alte contexte. Pentru Garcea chestionatorul ea are o semnificatie speciala. Faptul ca a fost folosita in acest caz e un fel de marturie inconstienta despre trecutul unor astfel de oameni. Marfurile periculoase s-au transportat ilegal in trecut si se vor mai transporta sub protectia politistilor mituiti. Mai printr-un control de rutina, mai prin intuitie, se descopera astfel de transporturi ilegale cu continuturi periculoase. Uneori ele sunt raportate mai sus si ajung in presa, insa de cele mai multe ori se termina cu negocieri pentru spaga. In acest caz ajung mai sus doar cadourile pentru sefii care inchid discret ochii si le faciliteaza activitatea „ca sa mearga bine pentru toata lumea”. Se poate face o corelatie intre expresia „marfuri periculoase” si transportul ilegal de combustibil peste Dunare facut cu implicare politiei in perioada razboaielor din fosta Iugoslavie. S-au castigat bani multi din asa ceva cu concursul politistilor care inchideau ochii invers proportional cu deschiderea buzunarului.

In Romania „legea” a fost si inca este expresia coruptiei. „Dreptul” oferit pentru inchiderea ochilor la aceste substante trebuie sa fi fost destul de … substantial. Un asemenea bonus rotunjeste vizibil veniturile personale si permite consolidarea legaturilor de vasalitate cu sefii. Tot ce trebuie facut pentru ca lucrurile sa iasa bine este sa „negam” implicarea. Garcea chestionatorul, cel venit la redactarea acestor teste e chiar soferul oprit de Garcea chestionatorul politistul. Ne putem imagina negocierea dintre ei. Ne putem imagina aventurile lui de sofer profesionist; e posibil sa fi facut contrabanda cu benzina si motorina peste Dunare in timpul razboiului iugoslav din anii 90.

Se poate de asemenea face o corelatie cu transportul ilegal de masa lemnoasa care a facut chiar obiectul unor proteste sociale recente. Politistii si jandarmii au fost pusi sa pazeasca aceste transporturi ilegale de lemn in fata furiei localnicilor treziti cu padurile defrisate. Putem intelege ca exemplele date pentru presa de „facere a datoriei” cu actiuni eroice de surprindere si blocare a acestor transporturi ilegale de marfuri periculoase sunt rare. Si, fiind vorba de presa, vorbim deja de manipulare a opiniei publice cum ca autoritatile s-ar implica in astfel de actiuni, in conditiile in care unii dintre astfel de functionari au firme care „supravietuiesc” din astfel de ilegalitati.

Pentru a arata si modul in care sefii se pliaza pe aceasta filiera infractionala, aduc ca exemplu un alt chestionar.

O astfel de intrebare releva o mentalitate specifica hotului care atrage iti atentia asupra unui lucru si iti fura portofelul din buzunar, nefiind atent la manevra aceasta. Putem vedea aici mentalitatea de alba-neagra despre care am discutat anterior. De data asta avem de a face cu Garcea chestionatorul care a picat examenul la securitate, despre care am vorbit aici  . Garcea chestionatorul securistul a avut grija sa puna acest autocamion in prim-plan. Tinand cont de numarul mare de accidente in care sunt implicate astfel de masini de mare tonaj, el ne-a captat buna parte din atentie. Ca la alba-neagra. Cine vede aceasta imagine se gandeste din start la faptul ca trebuie sa schimbe alternativ luminile de drum cu luminile de intalnire. El mai stie ca e interzisa folosirea lor alternativa pentru a-l soma pe soferul ce se apropie de pe sens opus, in ciuda incapatanarii acestuia de a le pastra pe cele de drum, conform cu aliniatul (2) al Art. 114 din codul rutier:

„Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati ca de la o distanta de cel putin 200 m sa foloseasca luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei. Cand conducatorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circula in fata sa, acesta este obligat sa foloseasca luminile de intalnire de la o distanta de cel putin 100 m.”

Desigur, in acest context, prima intentie este aceea de a bifa B. La o privire mai atenta vedem in partea dreapta (chiar daca pus intr-un amator intr-ale photoshopului- probabil vreun nepot sau bietul programator care le face pe toate, inclusiv grafica, despre care am vorbit aici ), indicatorul pentru o intersectie nedirijata. Si aici intervine si slabiciunea lui Garcea chestionatorul securistul. Desi el e suficient de viclean pentru a fi fost admis totusi, dupa cum am spus, a picat la examenul de spioni/securisti pentru ca-i mai mult prostovan decat James Bond. El a tras cumva legislatia de par in aceeasi maniera in care si sefii lui marunti au facut-o, copiindu-i pe aia mai mari cocotati prin ministere sau in cele mai inalte functii in stat. Pentru a-si pune in plan intentia de a duce in eroare, Garcea chestionatorul securistul a fortat interpretarea aliniatului 3 al Art. 114, care spune ca :

(3) Pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si tramvaie care se apropie de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase sau de catre politisti, sunt obligati sa semnalizeze prin folosirea alternanta a luminilor de intalnire cu cele de drum daca nu incalca astfel prevederile alin. (2).

Exceptand ultima precizare, aceasta prevedere ii da total dreptate sa declare punctul A drept singura varianta corecta. Si totusi doar varianta B este cea corecta in „situatia data”. Pentru ca aceasta situatie nu este momentul trecerii autocamionului ci exact cea „data”, cu autocamionul in fata noastra. Varianta „da, dupa trecerea autocamionului”, este o varianta absurda. Pentru ca momentul de dupa trecerea autocamionului este deja o alta situatie. Si aici intervine precizarea „daca nu incalca astfel prevederile alin. (2)” pe care l-am citat mai sus.

Asadar „situatia data” ne arata ca autocamionul este in fata noastra iar noi trebuie sa ne conformam prevederilor acestui aliniat 2 stipulat la finalul articolului 3. Iata ca varianta B este valabila pana cand autocamionul trece de noi. Ea ramane valabila in conditiile in care nu se apropie un alt autovehicul. O astfel de perspectiva iarasi ne obliga sa ne conformam acestui aliniat 2 mai curand decat sa semnalizam intrarea intr-o astfel de intersectie cu folosirea alternativa a luminilor de drum si intalnire. Dar, din imaginea de fata nu ne dam nici pe departe seama daca ar veni cumva vreun alt autovehicul. Pentru ca drumul coteste la dreapta in 25-30 m si nu avem vizibilitate. Asa ca, „in situatia data”, daca am semnaliza intermitent asa cum spune Garcea chestionatorul ca ar trebui sa facem, atunci actiunea noastra nu ar avea nici un efect pentru soferii care intra in viitoarea intersectie. Pentru ca luminile noastre comutate intermitent nu ar ajunge acolo din moment ce drumul coteste.

Nu in ultimul rand trebuie mentionat faptul ca, din cate am vazut eu, pe acest gen de drumuri un astfel de indicator este absurd plasat. Acest indicator se plaseaza de obicei in oras, la intersectia nedirijata a doua strazi egale ca rang. Ori acest drum este cel putin un drum judetean; el este prioritar la intersectia cu alte drumuri de rang inferior. In Romania astfel de drumuri sunt mai rare asa ca rareori doua astfel de drumuri se intersecteaza. Iar atunci cand se intersecteaza, intersectia astfel reiesita nu ramane niciodata nesemnalizata. De aceea un astfel de indicator este de neintalnit in aceasta situatie de drum prioritar. Iata ca „situatia data” este o absurditate imaginata de mintea corupta a lui Garcea chestionatorul.

Dar, desigur, pe Garcea chestionatorul securistul nu-l intereseaza precizia cat deruta, manipularea si, in final hotia. El a invatat asta de la sefii sai care sunt maestri in asa ceva si pe care incearca si el sa-i imite cum poate. Desigur, din pacate, aceste manevre mafiote se pot repercuta in modul in care legislatia ramane intiparita deformat in mintea unui cursant ce va ajunge sofer. Daca luam in calcul carnagiul care se produce zilnic pe drumurile din Romania pot spune ca un astfel de chestionar este o crima in toata regula. Si el nu este singurul. Am mai vazut aici  , sau aici si vom mai vedea pe parcurs in ce mod antisocial Garcea chestionatorul prefera sa intipareasca in mintea viitorului sofer o informatie cu adevarat periculoasa pentru traficul rutier, dar in care se regaseste interesul lui de a-si lua „dreptul”.

Ne putem de asemenea da seama din acest chestionar cum s-a jefuit aceasta tara „legal” in ultimul sfert de secol fortand prevederile legale sa acopere acest gen de intentii dubioase. Acesta este peisajul sistemului mafiot care a dus aceasta tara pe butuci. Garcea chestionatorul securistul vrea sa arate ca el nu da doi bani pe cunostintele tale, asemenea sefului sau politicianul, ca re nu da doi bani pe tine ca individ. Cam asta este mentalitatea corupta a lui Garcea triumviratului Garcea legislatorul, guvernantul si chestionatorul, realele „Puteri” in statul roman. Si cu aceasta am pus punct acestui prim subcapitol din capitolul dedicat lui Garcea chestionatorul. Mai departe in urmatoarele subcapitole voi insista pe erorile sale de construire a acestor chestionare, inerente unei mentalitati corupte, dar nesanctionate vizibil pana acum. Ele constau in intelegerea deficitara a legislatiei, in folosirea eronata a limbii romane, si in interpretarea eronata a unor domenii precum psihologia, matematica, pedagogia, si nu in ultimul rand, medicina. In loc sa se consulte cu specialisti Garcea chestionatorii au preferat sa le faca singuri, cam la fel cum si-au dat sefii lor titluri de doctori.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin