3.2. Garcea razbunatorul antisocialul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.2. Garcea razbunatorul antisocialul

Asadar, acest prim subcapitol din capitolul dedicat lui Garcea chestionatorul a constat in descrierea mediului in care s-a format ca personaj social precum si a predispozitiei sale resentimentare, razbunatoare pentru aceasta experienta traumatica. In urmatoarele subcapitole il vor descrie efectiv in campul muncii, adica voi arata in ce mod aceasta predispozitie este pusa de el in practica.

3.2.1. Despre predispozitia psihopatologica a lui Garcea chestionatorul spre razbunare si bataie de joc la dresa semenilor

Am aratat aici http://baldovin.blogspot.ro/2016/03/cu-garcea-la-luat-permisul-auto.html cum Garcea legislatorul si guvernantul au preferat sa absurdizeze examenele auto pentru a reduce numarul soferilor mai curand decat sa ajusteze drumurile la standardele europene. Am aratat acolo faptul ca astfel de decizie a avut ca principala intentie favorizarea spagarilor. De pe urma lor se mai pot ulterior colecta alte taxe in mod neoficial prin mita sau oficial prin amenzi. O prima solutie pentru absurdizarea examenelor a fost extinderea domeniului de examinare teoretica cu mult in afara legislatiei si practicii rutiere, despre care am discutat aici: http://baldovin.blogspot.ro/2016/04/15-comparatii-cu-tarile-occidentale-in.html . Aceasta extindere a implicat erori inerente in forma variantelor de raspuns datorita competentei profesionale lui Garcea chestionatorul, nespecifica pentru noile domenii. Sunt unele chestionare cu alura interdisciplinara in care el isi arata limitele, zic eu normale si scuzabile in acest caz. Justificarea erorilor din variantele de raspuns in care ele sunt implicate consta in imposibila specializare paralela in domenii precum medicina, teoria generala a dreptului, biologia, psihologia gramatica, etc. Apoi, am vazut in subcapitolul precedent ca nici nivelul intelectual nu-i permite asa ceva. Despre ele am sa discut in detaliu in urmatorul subcapitol.

Dar sunt alte chestionare in care el nu mai are o astfel de justificare pentru ca eroarea e simplu de vazut. Exista variante clar invalide de raspuns care sunt date ca valide in unele chestionare, cupa cum anumite variante clar valide sunt date ca invalide. Stim ca Garcea nu crapa de inteligenta si cunoastere. Insa atat de prost chiar nu poate fi nimeni. Statutul sau profesional nu este atat de jos incat sa nu cunoasca lucruri evidente si simple. Ne aducem aminte de chestionarul dat ca exemplu la inceputul acestui text .

In acest caz nu mai este vorba de incompetenta ci de bataie de joc la adresa bunului simt si fata de regulile comun acceptate din societate. Am mai vazut cateva de a cest gen de-a lungul acestui text pana acum, in special in subcapitolul precedent. In acest caz este vorba despre o mentalitate antisociala, golaneasca care se regaseste in apetenta sa antisociala deja amintita in subcapitolul anterior.

Putem sa fim siguri ca legislatorul si guvernantul nu i-au cerut lui Garcea chestionatorul in mod expres sa incalce legislatia si regulile de bun simt ale societatii cu aceste chestionare. Cel putin, nu oficial. Pentru ca asta ar insemna ca ei sa-si ia responsabilitatea pentru aceste erori, iar asa ceva este improbabil. De ce sa-ti iei inutil astfel de riscuri cand ai subalterni care pot fi ei trasi la raspundere? Asa ca e mai usor de presupus ca factorul politic i-au dat simplu un ordin de ingreunare a acestor examene. Probabil ca Garcea chestionatorul a primit libertate si promisiunea de protectie pana la un anumit nivel.

Simtind aceasta libertate venita din zona politicului, Garcea chestionatorul a profitat de ea pentru a-si bate joc de orice si oricine, aflati sub scara sa ierarhica. In penultima sectiune a subcapitolului anterior am analizat tendinta de razbunare a lui Garcea chestionatorul pe profesorii sai. Datorita abuzurilor la care a fost supus, el nu mai poate relationa cu societatea decat prin abuzarea ei. Vorbim aici despre un mod de razbunare simbolica explicabil prin ceea ce psihanaliza clasica a descris cu fenomenul de „identificare cu agresorul” la nivel individual. Ea a inclus metaforic acest fenomen in grupul asa-numitelor „mecanisme de aparare ale Eului”. Acest fenomen este menit sa explice predispozitia spre ideatie paranoida de persecutie a unui subiect educat intr-un mediu frustrant, restrictiv si punitiv. El consta in a improviza o situatie frustranta de genul celei de la scoala si a lua rolul profesorului persecutor (sau perceput de el ca atare), pentru a rezolva la nivel psihic o situatie traumatica reala sau imaginara din trecut. *

Educatia represiva este un factor crucial pentru formarea acestor predispozitii resentimentare. Rezultatul este o civilizatie sado-masochista. Solutia data de civilizatie pentru problemele aparute nu consta in rezolvarea lor ci in anihilarea si exterminarea celor care le scot in evidenta. Asta arata ca, in ciuda vorbelor frumoase despre echitate, societatea noastra este inca una salbatica. Cu cat un om este format intr-un mediu mai represiv, cu atat el va dezvolta predispozitie spre represiune la randul sau. In societatea umana putem vedea o multime de cazuri cu victimele care se transforma in proprii lor calai, formand alte victime asemenea unui virus relational. In lumea animala el se poate vedea foarte bine la masculii invinsi in luptele pentru femele de adversarii mai puternici. Dupa pierderea luptei acestia se razbuna pe masculii marginali. Aceasta a doua lupta nu are nici un fel de miza. Masculii aflati sub rangul lor nu au harem. Invingerea lor in astfel de lupte auxiliare nu are decat o functie pur psihica, de descarcare a frustrarii pierderii luptei initiale cu masculul dominant.

Aceeasi situatie se intampla si cu cazul lui Garcea. Pacatul represiv al civilizatiei fata de unii ca el il face razbunator pe cine apuca, la intamplare, sub protectia superioritatii ierarhiei sociale. Fiind umilit intr-un mediu social frustrant conform cu descrierile subcapitolului anterior, el vrea sa isi si alimenteze ego-ul care sa contracareze acest sentiment de inferioritate. Din pacate, ego-ul sau nu poate fi ridicat prin realizarea a ceva deosebit care sa atraga admiratia semenilor. Daca ar fi avut organul necesar pentru asa ceva probabil ca ar fi facut niste lucruri mai importante decat aceste chestionare. Si atunci prefera sa foloseasca varianta bruta. Faptul ca are inferiori in jurul lui ii creeaza un sentiment de paradoxala siguranta emotionala intr-un domeniu represiv cum este cel al politiei. El vrea sa umileasca pe altii asa cum a fost si el insusi umilit in trecut prin trecerea filtrelor sociale fara resurse intelectuale/creative foarte ridicate.

Legislatia rutiera si regulile conducerii in siguranta a unei masini nu este un domeniu de premiu Nobel. In chestionarele din acest subcapitol Garcea chestionatorul isi arata mania sa psihogena de a complica inutil aceste reguli, de a inventa ad-hoc altele noi si chiar de a le contrazice cu nonsalanta pe cele declarate oficial valabile. Si, ceea ce e cel mai grav, el aduce piste false de rezolvare a unor situatii critice, ca in cazul primului ajutor. Voi expune sectiunile acestui subcapitol exact in aceasta ordine. Scopul unui astfel de comportament este unul antisocial, respectiv pentru a produce confuzie in realitatea oricum foarte problematica a legislatiei rutiere. Vorbim aici despre o adevarata infiltrare in zona oficiala a unor mentalitati criminale. Ele s-au infiltrat in stat pe criterii de nepotisme dupa ce mafiotii au ajuns sa puna incet si sigur stapanire pe sistemul social. Acest fenomen sta la baza jafului oficial care s-a intamplat in Romania ultimului sfert de secol. Din pacate aceasta nevoie patologica antisociala de a induce in eroare semenii si de a da piste gresite poate costa viata cuiva. Pe Garcea chestionatorul nu-l intereseaza de asta. El vrea sa gaseasca nod in papura cursantului pentru a-si lua spaga. Acesta este in general profilul psihopatologic al celor ce activeaza in domenii represive precum armata, politie, agentii de securitate etc,. Ei au probleme in relationare cu familia, prietenii din copilarie si insasi comunitatea, creandu-si comunitati paralele, uneori imaginare in care sa se integreze fantasmatic**.

Din punct de vedere tehnic aceste chestionare esueaza sa vada ce trebuie sa vada de obicei un test grila, respectiv cat stie un examinat. Dimpotriva, in acest subcapitol vom vedea ca autorul sau chiar mizeaza pe stiinta si experienta soferiei celui examinat si se bazeaza pe informatiile sale pentru a-i transmite semnale inselatoare si a-l face sa greseasca. Sunt foarte multe astfel de chestionare care confuzioneaza o cerinta simpla prin introducerea unui element distractor. Asa ceva insa contravine regulii pedagogice a testelor grila dupa cum am aratat aici http://baldovin.blogspot.ro/2016/04/14-chestionarele-pentru-obtinerea.html . Interesul celor care au facut aceste chestionare nu este desigur acela de a-i verifica nivelul cunostintelor ci de a-l incurca si a-i lua spaga. In aceste chestionare il vedem pe Garcea politistul care cauta nod in papura cand te opreste in trafic pentru a-si lua spaga dupa cum am aratat aici.

Unii politisti o arata pe parcursul „misiunii” doar pentru a-si creste in mod medieval un ego ranit in cei 7 ani de acasa sau mai tarziu. O astfel de ignorare a bunului simt e parte din zona urata a acestui popor. Am cunoscut-o de cand eram mic si o voi detesta toata viata. Mita e lucrul care il ghideaza lui mintea in aceste situatii si foloseste „regulamentul” doar pentru acest scop. In nesimtirea asta a lui, Garcea chestionatorul se regaseste nesimtirea superiorului sau caruia el ii duce „dreptul”. Si, de asemenea, aici se vede si nesimtirea politicianului care isi bate joc in aceeasi maniera de aceasta tara.

Cam asta inseamna a avea liber la nesimtire si prostie din partea lui Garcea legislatorul si guvernantul. Suprapunandu-se peste interesul lor de spagari de lux, guvernantii i-au dat liber la nesimtire si prostie. Si pentru el asta e adevaratul rai. Desi a plecat demult din codrul lui in care urla liber, reintoarcerea la el este sinonima cu ceremonialul. Vazand acest ordin de la Garcea guvernantul de a fi cat mai nesimtit in imaginarea acestor chestionare, iata-l pe Garcea chestionatorul in apogeul fericirii! Cu aceste chestionare el ne-a dat una dintre cele mai memorabile mostre de cat poate el sa duca.

Singura scuza a autorilor pentru permiterea acestor chestionare ar fi doar aceea de creare a unei realitati logice asemanatoare cu traficul din Bucuresti. A fi sofer nu inseamna doar sa conduci ci sa si inghiti in sec atunci cand vezi aberatii in trafic. Logica lor e urmatoarea: „sunt intrebari tampite? Asa si? Obisnuieste-te de pe acum, traficul e plin de tampiti!” Ok…

Prin aceste chestionare transpare spiritul corupt al birocratului presupus tipicar, dar care de fapt e spagar. Ele descriu modul subtil al spagii de a trece neobservata in spatiul birocratic romanesc. Mentalitatea traditionala romaneasca a maximei „sefu-i sef” promoveaza o relatie de vasalitate intre oameni. Daca esti superior ierarhic in acest spatiu atunci trebuie sa fii un fel de stapan de sclavi. In acelasi fel seful tau se comporta la fel cu tine. Din pacate o astfel de mentalitate e foarte psihogena si ulterior psihosomatogena. De aceea, cei ce ies la pensie dupa o viata traita in acest mediu de munca vor trai mai mult prin spitale decat in tihna dupa retragere. In urmatoarele articole voi descrie in detaliu acest aspect al nevoii psihopatologice de umilire a celui aflat in inferioritate ierarhica.

Acest articol se continua aici

* In lucrarea mea teoretica „Dinamica psihologiei abisale” am numit „educatie salbatica” acest fenomen, insistand mai curand pe factorul traumatic exterior, obiectiv al acestei predispozitii de razbunare, mai curand decat pe cel subiectiv , originar agresiv specific sintagmei clasice „identificarea cu agresorul”.
 
 Diferenta este uriasa, din punctul meu de vedere. Pentru psihanaliza clasica „identificarea cu agresorul” este mai curand o obiectivare a agresivitatii subiective. „Agresorul” este mai curand unul simbolic. Asupra lui se proiecteaza propria agresivitate. Ea explica tendintele paranoide individuale. De aceea, extrapolarea acestei formule in explicarea spiralei violentei colective obiective specifice situatiei sociale din Orientul Mijlociu nu este tocmai fericita. Dimpotriva, consider ca formula mea de „educatie salbatica” reuseste sa explice si interpretarea eronata a agresorului din formula clasica „identificarea cu agresorul” dar si predispozitia spre razbunare a individului sau comunitatii agresate obiectiv si traumatizate initial.

**Cazurile veteranilor din razboaiele americane sunt elocvente. Putem intelege astfel de ce nu poate exista o democratie in adevaratul sens al termenului in cazul unor oameni formati intr-o societate represiva. Ceea ce se cheama astazi democratie reprezentativa este departe de adevarata democratie care s-a pus in practica pentru o perioada scurta de timp in Atena antica. Ajungand sa aiba o astfel de libertate conferita de puterea politica, un astfel de om simplu alege mai curand represia mai curand decat dialogul. El alege sa-si bata joc de minoritatile ce nu se pot apara mai curand decat sa construiasca ceva impreuna. Cazul poporului german care a ales democratic dictatura hitlerista este un exemplu elocvent.

Gabriel Baldovin

Solutie pentru energie verde din apa in zonele montane

Daca panourile solare actuala ar fi produs suficienta energie/caldura pe timpul iernii atunci eu as fi fost acum in munti. M-am gandit la crearea unei mecrohidrocentrale, insa aprobarile de la autoritati pentru amenajarea unor astfel de paraie probabil ca n-ar veni decat in schimbul mitei grase. Apoi mai e si problema barajului ce impiedica urcarea pestilor in aval.

Iata totusi o solutie care permite rezolvarea problemei circulatiei pestilor.

Desigur, un astfel de dispozitiv mai are totusi nevoie de o plasa protectoare in fata pentru ca nici pestii dar nici lemne sau alte materiale sa nu intre in turbine. Si, desigur, aprobarile de la autoritati care in general nu vad cu ochi buni independenta energetica a sclavilor lor pentru ca nu-i mai pot exploata economic. Interesul lor este sa foloseasca energie traditionala care necesita cheltuieli mari, si care astfel justifica pretul cu care energia este platita de fiecare. In felul acesta se justifica atacul la adresa proprietatii sclavului liber de azi, care se face cam la fel in care se facea pe timpul sclaviei clasice, dupa cum am aratat aici: Din acest motiv nici nu s-a investit mai nimic pana acum in acest gen de captare a energiei apei din valurile marilor si oceanelor conform modelului de aici:



, aici:



sau aici:



In directia energiei verde pe care omul de rand civilizat o cere cu insistenta au aparut din fericire in ultimul timp in lume si la noi in tara eolienele. Din pacate ele nu reusesc sa se ridice la eficienta energiei apei. Intre timp s-a vazut ca ele pot cauza moartea pasarilor care se izbesc de ele noaptea. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca ele sunt plasate acolo unde exista mentalitati ecologiste, parca pentru a le inchide gura, lipsind acolo unde vanturile sunt puternice si constante. Dispozitivele de captare a energiei apei sunt mut mai eficiente. Din pacate e mai greu cu punerea in practica a acestui plan atata timp cat statul e sufocat de mentalitati sclavagiste care pun bete in roate acestor planuri de eliberare energetica pentru ca asta inseamna scaparea printre degete a sclavilor pe care ei ii exploateaza.

Gabriel Baldovin

3.1.4. Garcea chestionatorul infractorul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.1.4. Garcea chestionatorul infractorul

Dupa descrierea mediului in care a crescut continui prezentarea mentalitatii lui Garcea chestionatorul prin cateva apucaturi postinfantile care se regasesc aproape simptomatic in exprimarea din aceste chestionare. Cu un pic de simt psihologic, ne putem da seama despre trecutul lui infractional asa cum se poate deduce din chestionarul de mai jos:

Observam la acest chestionar in primul rand lipsa de precizie legislativa a terminologiei, in stilul caracteristic al lui Garcea legislatorul . Pe langa acest indicator mai exista inca un altul care se cheama „Accesul interzis vehiculelor care transporta marfuri periculoase” si care arata cam asa:

Probabil ca acest indicator face diferenta intre substantele explozive sau inflamabile si restul de substante periculoase, cum ar fi, de exemplu cele otravitoare. Alte substante periculoase in afara de acestea si care sa faca obiectul transporturilor rutiere nu mai exista.

Daca ne uitam la urmatorul indicator, numit „Accesul interzis vehiculelor care transporta substante de natura sa polueze apele” ne cam dam seama ca el se refera la substante otravitoare.

Probabil ca diferenta intre cele 3 indicatoare consta in tipul de pericol pe care aceste substante le au fata de mediu si om. De exemplu, indicatorul al doilea se refera doar la acele substante otravitoare care sunt periculoase la contactul direct cu organismul. Pe de alta parte acest ultim indicator se refera atat la aceste substante cat si la altele care nu produc daune la contactul direct cu organismul dar care pot polua raurile. Petrolul, de exemplu, nu ne poate periclita sanatatea daca se scurge pe noi dar cu siguranta ucide viata acvatica. Apoi, indicatorul prezentat de chestionar se refera la substante care nu provoaca nici poluare apelor si nici nu otravesc la contactul direct, dar care e usor inflamabil sau explozibil.

Dar intre indicatorul din chestionar si cel de-al doilea exista o insuficienta diferentiere terminologica; substantele explozive sau inflamabile din primul indicator sunt si ele periculoase la fel ca si cele la care se refera cel de-al doilea. Simtind aceasta imprecizie terminologica a legislatiei Garcea chestionatorul a gasit un motiv sa contrazica bunul simt si sa declare ca substantele explozive sau inflamabile nu ar fi periculoase, declarand falsa varianta A de raspuns.

Dincolo de aceasta manie a lui de a crea confuzie, remarc insasi sintagma „marfuri periculoase” care care exista si in legislaţie cu un scop bine definit si in alte contexte. Pentru Garcea chestionatorul ea are o semnificatie speciala. Faptul ca a fost folosita in acest caz e un fel de marturie inconstienta despre trecutul unor astfel de oameni. Marfurile periculoase s-au transportat ilegal in trecut si se vor mai transporta sub protectia politistilor mituiti. Mai printr-un control de rutina, mai prin intuitie, se descopera astfel de transporturi ilegale cu continuturi periculoase. Uneori ele sunt raportate mai sus si ajung in presa, insa de cele mai multe ori se termina cu negocieri pentru spaga. In acest caz ajung mai sus doar cadourile pentru sefii care inchid discret ochii si le faciliteaza activitatea „ca sa mearga bine pentru toata lumea”. Se poate face o corelatie intre expresia „marfuri periculoase” si transportul ilegal de combustibil peste Dunare facut cu implicare politiei in perioada razboaielor din fosta Iugoslavie. S-au castigat bani multi din asa ceva cu concursul politistilor care inchideau ochii invers proportional cu deschiderea buzunarului.

In Romania „legea” a fost si inca este expresia coruptiei. „Dreptul” oferit pentru inchiderea ochilor la aceste substante trebuie sa fi fost destul de … substantial. Un asemenea bonus rotunjeste vizibil veniturile personale si permite consolidarea legaturilor de vasalitate cu sefii. Tot ce trebuie facut pentru ca lucrurile sa iasa bine este sa „negam” implicarea. Garcea chestionatorul, cel venit la redactarea acestor teste e chiar soferul oprit de Garcea chestionatorul politistul. Ne putem imagina negocierea dintre ei. Ne putem imagina aventurile lui de sofer profesionist; e posibil sa fi facut contrabanda cu benzina si motorina peste Dunare in timpul razboiului iugoslav din anii 90.

Se poate de asemenea face o corelatie cu transportul ilegal de masa lemnoasa care a facut chiar obiectul unor proteste sociale recente. Politistii si jandarmii au fost pusi sa pazeasca aceste transporturi ilegale de lemn in fata furiei localnicilor treziti cu padurile defrisate. Putem intelege ca exemplele date pentru presa de „facere a datoriei” cu actiuni eroice de surprindere si blocare a acestor transporturi ilegale de marfuri periculoase sunt rare. Si, fiind vorba de presa, vorbim deja de manipulare a opiniei publice cum ca autoritatile s-ar implica in astfel de actiuni, in conditiile in care unii dintre astfel de functionari au firme care „supravietuiesc” din astfel de ilegalitati.

Pentru a arata si modul in care sefii se pliaza pe aceasta filiera infractionala, aduc ca exemplu un alt chestionar.

O astfel de intrebare releva o mentalitate specifica hotului care atrage iti atentia asupra unui lucru si iti fura portofelul din buzunar, nefiind atent la manevra aceasta. Putem vedea aici mentalitatea de alba-neagra despre care am discutat anterior. De data asta avem de a face cu Garcea chestionatorul care a picat examenul la securitate, despre care am vorbit aici  . Garcea chestionatorul securistul a avut grija sa puna acest autocamion in prim-plan. Tinand cont de numarul mare de accidente in care sunt implicate astfel de masini de mare tonaj, el ne-a captat buna parte din atentie. Ca la alba-neagra. Cine vede aceasta imagine se gandeste din start la faptul ca trebuie sa schimbe alternativ luminile de drum cu luminile de intalnire. El mai stie ca e interzisa folosirea lor alternativa pentru a-l soma pe soferul ce se apropie de pe sens opus, in ciuda incapatanarii acestuia de a le pastra pe cele de drum, conform cu aliniatul (2) al Art. 114 din codul rutier:

„Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati ca de la o distanta de cel putin 200 m sa foloseasca luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei. Cand conducatorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circula in fata sa, acesta este obligat sa foloseasca luminile de intalnire de la o distanta de cel putin 100 m.”

Desigur, in acest context, prima intentie este aceea de a bifa B. La o privire mai atenta vedem in partea dreapta (chiar daca pus intr-un amator intr-ale photoshopului- probabil vreun nepot sau bietul programator care le face pe toate, inclusiv grafica, despre care am vorbit aici ), indicatorul pentru o intersectie nedirijata. Si aici intervine si slabiciunea lui Garcea chestionatorul securistul. Desi el e suficient de viclean pentru a fi fost admis totusi, dupa cum am spus, a picat la examenul de spioni/securisti pentru ca-i mai mult prostovan decat James Bond. El a tras cumva legislatia de par in aceeasi maniera in care si sefii lui marunti au facut-o, copiindu-i pe aia mai mari cocotati prin ministere sau in cele mai inalte functii in stat. Pentru a-si pune in plan intentia de a duce in eroare, Garcea chestionatorul securistul a fortat interpretarea aliniatului 3 al Art. 114, care spune ca :

(3) Pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si tramvaie care se apropie de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase sau de catre politisti, sunt obligati sa semnalizeze prin folosirea alternanta a luminilor de intalnire cu cele de drum daca nu incalca astfel prevederile alin. (2).

Exceptand ultima precizare, aceasta prevedere ii da total dreptate sa declare punctul A drept singura varianta corecta. Si totusi doar varianta B este cea corecta in „situatia data”. Pentru ca aceasta situatie nu este momentul trecerii autocamionului ci exact cea „data”, cu autocamionul in fata noastra. Varianta „da, dupa trecerea autocamionului”, este o varianta absurda. Pentru ca momentul de dupa trecerea autocamionului este deja o alta situatie. Si aici intervine precizarea „daca nu incalca astfel prevederile alin. (2)” pe care l-am citat mai sus.

Asadar „situatia data” ne arata ca autocamionul este in fata noastra iar noi trebuie sa ne conformam prevederilor acestui aliniat 2 stipulat la finalul articolului 3. Iata ca varianta B este valabila pana cand autocamionul trece de noi. Ea ramane valabila in conditiile in care nu se apropie un alt autovehicul. O astfel de perspectiva iarasi ne obliga sa ne conformam acestui aliniat 2 mai curand decat sa semnalizam intrarea intr-o astfel de intersectie cu folosirea alternativa a luminilor de drum si intalnire. Dar, din imaginea de fata nu ne dam nici pe departe seama daca ar veni cumva vreun alt autovehicul. Pentru ca drumul coteste la dreapta in 25-30 m si nu avem vizibilitate. Asa ca, „in situatia data”, daca am semnaliza intermitent asa cum spune Garcea chestionatorul ca ar trebui sa facem, atunci actiunea noastra nu ar avea nici un efect pentru soferii care intra in viitoarea intersectie. Pentru ca luminile noastre comutate intermitent nu ar ajunge acolo din moment ce drumul coteste.

Nu in ultimul rand trebuie mentionat faptul ca, din cate am vazut eu, pe acest gen de drumuri un astfel de indicator este absurd plasat. Acest indicator se plaseaza de obicei in oras, la intersectia nedirijata a doua strazi egale ca rang. Ori acest drum este cel putin un drum judetean; el este prioritar la intersectia cu alte drumuri de rang inferior. In Romania astfel de drumuri sunt mai rare asa ca rareori doua astfel de drumuri se intersecteaza. Iar atunci cand se intersecteaza, intersectia astfel reiesita nu ramane niciodata nesemnalizata. De aceea un astfel de indicator este de neintalnit in aceasta situatie de drum prioritar. Iata ca „situatia data” este o absurditate imaginata de mintea corupta a lui Garcea chestionatorul.

Dar, desigur, pe Garcea chestionatorul securistul nu-l intereseaza precizia cat deruta, manipularea si, in final hotia. El a invatat asta de la sefii sai care sunt maestri in asa ceva si pe care incearca si el sa-i imite cum poate. Desigur, din pacate, aceste manevre mafiote se pot repercuta in modul in care legislatia ramane intiparita deformat in mintea unui cursant ce va ajunge sofer. Daca luam in calcul carnagiul care se produce zilnic pe drumurile din Romania pot spune ca un astfel de chestionar este o crima in toata regula. Si el nu este singurul. Am mai vazut aici  , sau aici si vom mai vedea pe parcurs in ce mod antisocial Garcea chestionatorul prefera sa intipareasca in mintea viitorului sofer o informatie cu adevarat periculoasa pentru traficul rutier, dar in care se regaseste interesul lui de a-si lua „dreptul”.

Ne putem de asemenea da seama din acest chestionar cum s-a jefuit aceasta tara „legal” in ultimul sfert de secol fortand prevederile legale sa acopere acest gen de intentii dubioase. Acesta este peisajul sistemului mafiot care a dus aceasta tara pe butuci. Garcea chestionatorul securistul vrea sa arate ca el nu da doi bani pe cunostintele tale, asemenea sefului sau politicianul, ca re nu da doi bani pe tine ca individ. Cam asta este mentalitatea corupta a lui Garcea triumviratului Garcea legislatorul, guvernantul si chestionatorul, realele „Puteri” in statul roman. Si cu aceasta am pus punct acestui prim subcapitol din capitolul dedicat lui Garcea chestionatorul. Mai departe in urmatoarele subcapitole voi insista pe erorile sale de construire a acestor chestionare, inerente unei mentalitati corupte, dar nesanctionate vizibil pana acum. Ele constau in intelegerea deficitara a legislatiei, in folosirea eronata a limbii romane, si in interpretarea eronata a unor domenii precum psihologia, matematica, pedagogia, si nu in ultimul rand, medicina. In loc sa se consulte cu specialisti Garcea chestionatorii au preferat sa le faca singuri, cam la fel cum si-au dat sefii lor titluri de doctori.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

Un intrus in supermarket

Am mai vazut pitigoi prin supermarket, dar acest intrus e ceva mai smecher decât colegii lui de specie. Din pacate nu va merge prea mult ducerea pe mai departe pe linie genetica a abilitatilor sale pentru ca va batea la ochi.

Simpatica creatura.

Gabriel Baldovin