21 decembrie 2017. Te urasc, statule roman! Te urasc enorm. :(

Ca in fiecare an pe 21 decembrie, am trecut astazi prin Piata Universitatii. In aceasta zi de obicei eu ma rup in doua de ceva vreme. Am trait o umilinta in 2007. A fost dureros si pe 21 decembrie 2011  . Mi-a fost greu si pe 21 decembrie in 2012 . La fel si in 21 decembrie 2014  . Doar in 2015 am avut o oarecare satisfactie

Astazi insa am trait una dintre cele mai mari umilinte din viata mea. Am dat de comemorarea reprezentantilor armatei ucigase fata de victimele din 1989.



E ca si cum ucigasul cuiva ii face victimei un discurs de adio la inmormantare. Nu mi-a placut nici pana acum insa de data asta o astfel de comemorare mi-a distrus ziua si, probabil, saptamana. Nu mi s-a mai intamplat pana acum sa dau de ceremonialul depunerii coroanelor de catre reprezentanti armatei. Probabil ca au venit in fiecare an, insa n-am dat eu de ei.

Desigur, probabil ca multi dintre cei angajati in armata si securitate n-ar impusca propriul popor, asa cum zice interlocutoarea mea in filmul de mai sus. Dar se complac in a-i ascunde si proteja pe cei care au comis aceste crime. Si asta ii face si pe ei complici la aceasta crima, conform criminalilor de rand.

Inteleg ca astea erau ordinele, ca, in definitiv, cam asta inseamna sa lucrezi la stat, ca cei slabi si marginali trebuie suprimati, precum in Evul Mediu sau in insasi viata salbatica. Ba, da’ nu mai fa un spectacol din asta! Nu te pricepi la politica, n-ai putut prevedea ca „huliganii” din dictatura vor ajunge eroi in democratie. Bun. Ce-a fost, a fost. As putea sa iert. Ba, da’ cere-ti scuze! Asuma-ti crima! Criminalul stiut nu vine la pomana de 6 saptamani. E o norma morala traditionala.

Eu unul nu vreau sa-i vad la inchisoare pe acesti ucigasi. Vreau ca acesti „inapti politic” sa nu mai fie decorati sau sa nu mai aiba acces la butoanele tarii. S-a tot vorbit de reconciliere. Nu poti sa ai reconciliere cand tu inca te afli intr-o ipocrita denegare a crimelor pe care le-ai comis.

Tu ca stat i-ai protejat si pe securistii si pe militarii care i-au impuscat pe acei oameni. Pentru ca de fapt tu esti ei. Criminalii au reusit in acesti ani sa ajunga la parghiile tale principale, cu cinism si fara remuscari. Dar, parca e mai decent sa spui simplu ca-ti pare rau pentru acele „scapari” care au produs aceste drame in loc sa le organizezi victimelor tale ipocrite „eterne recunostinte”.

Faptul ca nici macar nu ai ajuns in momentul de a recunoaste asta arata ca vei repeta candva isprava asta. Nu ma poti prosti in asemenea hal pe mine, tu ca autoritate. Imi insulti pur si simplu inteligenta. Armata si securitatea avea arme atunci. Nu teroristii. Pe astia i-ai inventat tu pentru a ne prosti in masa si a-ti ascunde crimele in spatele lor! Nu sunt un pion care sa-ti acopere tie mojicia, tu stat criminal ce esti!

E adevarat ca nu prea poti sa-ti ceri scuze pentru asa ceva. Crima e mult prea adanca. Pacatul e mult prea mare. Dar cand tu vii sa comemorezi alaturi de mine acest moment cu ceremonie militara, dupa ce tu armata si securitate i-ai ucis cu sange rece, imi dai impresia ca ma iei si la misto. Parca ai spune „aveti grija cu ideile revolutionare ca uite ce patesc vitejii!”.

Te urasc statule roman mai mult decat orice pe lumea asta si o sa fac orice sa ma pot dezice si delimita de tine. Mi-e rusine ca vorbesti aceeasi limba cu mine si ca amintirile mele au legatura cu tine. Perioada asta in genere e una in care mi-e cam rusine ca sunt om in general, pentru macelul porcilor. Dar, in particular, mi-e rusine ca sunt roman, pentru aceasta ascundere sub pres a istoriei.

Si partea cea mai proasta e ca grosul poporului a inceput de ani de zile sa creada ca acei idealisti frumosi, meritau macelul la care au fost supusi. Ei au fost crema morala a societatii romanesti si iata ca au ajuns sa fie ostracizati de propriul popor ajuns nostalgic fata de dictatura. N-am sa uit discutia din 21 decembrie 2014 cu un astfel de reprezentant al grosului poporului. Si aici e problema noastra ca natiune. Suntem ipocriti. Si suntem lasi. Politicienii cei corupti din parlament sunt o simpla oglinda a acestui popor. In ciuda crimelor de a trage in propriul popor in 1907 si 1989, armata e 2 institutie cea mai de incredere, dupa biserica. Nu mai pot trai in tara asta. Simt ca ma sufoc.

Mi-e greu s-o spun. Ma doare. Dar asta simt. Hai ca nemernicii care au tras in 1907 si in 1989 au fost mereu pe aceste meleaguri! Hai ca poporul, cel care a inceput sa-i blameze pe acei idealisti, pentru ca le-ar fi adus raul din democratie, e mutilat de presa! Ba da’ noi? Noi astialalti care ne credem buni? Noi nu suntem in stare sa ne strangem macar 1000 de oameni sa le dam peste bot acestor nemernici cumva de ziua nationala cand ei fac parade de bombe si tancuri, sau acum cand cinstesc eroii pe care tot ei i-au prapadit.

Dupa cum se vede pe film, am incercat sa contracarez prin sarcasm si ironie, insa sufletul mi-a fost devastat. Am decis sa plec cat mai repede din zona pentru ca am simtit ca-mi pierd mintile si nu stiu ce-as fi putut face. Mi se intampla des sa vars lacrimi. Dar de data asta am plans in hohote in spatele unui zid, nu mai stiu pe unde. Cred ca n-o sa mai merg de acum incolo pentru ca simt ca nu mai pot duce, pur si simplu. E prea dureros. E prea tragic.

Gabriel Baldovin

Plangeti, va rog! Trece convoiul funerar regal.

E normal sa fie corectata opinia publica fata de imaginea regelui Mihai, distorsionata negativ in perioada dictatoriala. Numai ca in aceste saptamani se desfasoara o campanie de promovare a monarhiei in Romania, la unison, pe toate canalele media. Dar cu ce pret! In loc sa fie inmormantat crestineste la cateva zile dupa moarte, regele e plimbat ca ursul la circ prin diferite locatii.

 Joi, 14-12-2017, Palatul regal

Asistam la o campanie la fel de grotesca precum bradul mantuirii neamului de acum 10 ani  . Toate institutiile statului sunt puse la advertising pentru cei ce nu au aflat de moartea regelui si de monarhie si pentru a fixa aceasta informatie adanc in memoria „target”-ului. Media a dat-o intr-o adevarata „Cantarea Monarhiei” la unison. Am dat drumul intr-o seara la TV. M-am uitat intai dupa documentare. Nu erau. In schimb se derula un promo despre viata regelui Mihai pe un canal asociat. Apoi am cautat sa vad daca-i vreun meci pe undeva. Era un talk-show sportiv despre cum Regele Mihai i-a primit in Elvetia la resedinta sa in 1994 pe jucatorii care aveau sa faca istorie la Campionatul Mondial din SUA. Ramaneai cu impresia ca regele ar fi binecuvantat cumva echipa si hop, istorie. De aici si porecla lui Hagi regele. Din acest motiv la meciurile de fotbal se tin momente de reculegere.

Schimb canalul si da, aflu ca regele a fost un mare fotbalist. A avut o colectie impresionanta de masini de epoca si stim ca si fotbalistilor le plac masinile. Deci concluzia e ca a fost si fotbalist. Dar nu doar ca i-au placut masinile. A si concurat cu masinile. Adica ar fi fost un fel de pilot de Formula 1. Iar schimb canalul si aflu ca regele Mihai era un mare pasionat de muzica. Era si pianist. A si compus o piesa. Hai sa plangem in cor. Ne-a murit un fel de Elena Ceausescu al secolului 21… Se plange in cor la un eveniment tragic precum flash-mob-ul lacrimogen la moartea liderului nord-corean.

Un convoi oficial cu sirene zgomotoase se auzea pe bulevard. Il aducea pe regele Mihai la Patriarhie unde urma sa i se faca o slujba de inmormantare peste cateva zile. Musai sa fie si girofarurile in functiune. Sa afle toti dusmanii! Si teroristii. Si sa stea departe. Si sa se dea laoparte prostimea! Ca daca intarzie la funeralii...

Astazi, sambata, trenurile care merg pe ruta Valea Prahovei sunt intarziate din motive de securitate, pentru a-i face loc trenului regal ce il duce pe rege la Curtea de Arges, si a fi protejat de numerosii hoti de buzunare din trenuri care i-ar putea fura trupul neinsufletit… (sic!) Totul pentru manipulare , totul pentru grotesc!

 Sambata 16 -12- 2017, slujba funerara in Parcul Unirii, Bucuresti, proiectata pe ecran

Resorturile ultimative de decizie au intentia de a folosi imaginea corectata a regelui de om onest si vertical pentru o reentuziasmare a populatiei cu idei monarhiste. Nu e nimic nou pentru modul de manipulare a acestor papusari. Ei sunt capabili de orice. Insa e rusinos pentru membrii familiei regale. A te injosi in acest fel, a-ti inchiria pur si simplu ruda pentru a crea un spectacol cu priza la mase pentru un viitor loc caldut intr-o Romanie monarhista, mi se pare abject. Nu m-ar mira sa aflu ca regele ar fi murit cu mult timp inainte, dar show-ul s-a deschis abia acum , de sarbatori, cand oamenii sunt mai toleranti si asociaza mental tristul eveniment cu ceva pozitiv.

E normal sa se caute crearea unei noi sperante in societatea romaneasca dupa ce increderea cetatenilor in politicieni s-a prabusit. Iar treaba asta nu da bine la economie. In democratie sclavii nu mai sunt amenintati cu moartea si bataia sa fie productivi, ci entuziasmati cu diferite iluzii. Cu cat mai fericiti si mai iluzionati cu atat mai productivi la locul de munca. Zambiti, va rog!

Gabriel Baldovin

Independenta justitiei: o minciuna gogonata

Ideea separarii puterilor in stat era un principiu de otel inclusiv in dictatura comunista. Dar in realitate stim ca lucrurile erau aranjate de cuplul dictatorial si securitate, pana cand securistii au batut palma cu CIA si i-au venit de hac lui Ceasca. Cei cu mintea mai scurta nu mai tin minte despre gogorita asta. Ceilalti au vazut ca lipsa de separatie a puterilor in stat functioneaza in interesul lor, in democratie, si „s-au maturizat” acceptand-o ca iminenta si necesara. Sau, cel putin, foarte profitabila.

Adevarata problema a justitiei in Romania (si in mai multe state asemenea) este faptul ca are o mostenire dictatoriala. Ea nu este deloc favorabila omului simplu in negocierea relatiilor cu institutiile si companiile. In ciuda drepturilor afirmate pe hartie, in tari precum Romania, in viata reala prevederile acestea nu se pun in aplicare pentru toti. In ciuda caracterului lor echitabil, in profunzime ele sunt esential neechitabile, mincinoase in sensul ca sunt menite sa nu fie puse in aplicare conform spiritului textului de lege pentru toti. Situatia este identica precum ce din cazul publicitatii , unde prezentarea produsului din reclama nu coincide cu ceea ce face produsul in realitate.

In Romania si alte tari mult mai evoluate, daca nu ai un avocat care sa-ti redacteze cererea de chemare in judecata conform prevederilor legale (motive de drept), poti pierde procesul, desi legea iti da total dreptate. Daca cealalta parte are un avocat sau este institutie/companie si tu nu precizezi prevederile legale in cerere, atunci pierzi. In mod normal, judecatorul nu trebuie sa se uite intr-o cerere daca cel abuzat stie legislatie. Ca absolvent al facultatii de drept, el trebuie din start sa incadreze intr-un text de lege realitatea deplansa de cel ce a chemat in judecata (motive de fapt) si sa ia decizia in spiritul legii. Judecatorii fac asta doar in cazul conflictelor dintre cetatenii aflati pe aceeasi treapta sociala. Dar nu si cu noii stapani de sclavi discret cosmetizati de „maiestatea democratica” a institutiilor si corporatiilor. In aceste cazuri judecatorii si procurorii au rol de avocati ai partii mai puternice, pe langa avocatii de facto pe care ii platesc sa le apere interesele.

Ei functioneaza dupa ceea ce in Evul Mediu se chema „drept divin”, adica dreptul de a poseda toate pamanturile si a-i exploata pe cei care, neavand unde sa se duca pentru a lucra si a trai, trebuiau sa accepte conditiile grele de munca impuse. Desigur, din aceasta sarlatanie oficiala contemporana au de profitat elitele sistemului. In dictatura, profitau cei plasati in varfurile institutiilor. In democratie au de profitat elitele financiare si, desigur, pe langa ele toata elita societatii platita direct de la buget. Toata lumea (sau aproape toata lumea dupa cum vedeti) prefera sa tina pliscul inchis in schimbul unui profit/salariu mai mare. Acesta este platit de fapt din presiunea superioara pusa pe umerii … muncitorului, sau, mai exact, a executantului modern de ordine  . Acelasi lucru se intampla si in cazul sclaviei clasice. Diferenta este facuta de aceasta minciuna gogonata practicata de institutiile statului.

Ei bine, introducerea acestor proceduri de complicare a chemarii in judecata a celor ce abuzeaza este menita sa obtureze accesul la justitie a omului simplu. Pentru el legile nu se aplica. Si asta este cel mai mare abuz, dincolo de aburelile total lipsite de importanta precum cea din zilele astea, respectiv daca presedintele sau parlamentul este indreptatit sa numeste procurorul general. Justitia contemporana este menita sa acopere noua sclavie democratica. Asa ca, tu protestatarule, iesi in strada pentru a corecta acest abuz, nu pentru faptul ca procurorul general va fi numit de parlament. Cere o societate echitabila unde toti sa aiba acces liber la justitiei, conform cu articolul 21 din Constitutia Romaniei privind accesul liber la justitie! Cere curatarea actului judiciar de aceste proceduri auxiliare care impiedica in fapt accesul la dreptate a abuzatilor inferiori care n-au bani sa-si angajeze un avocat in fata puternicilor!

E bine si cu cererea independentei procurorului general pentru ca toti sa raspunda in fata legii in mod egal conform faptelor lor. Dar fii destept si invata sa o ceri pana la capat! Cere alegeri electorale pentru el! Si atunci procurorul general chiar va fi independent. Chiar nu-ti dai seama ca procurorul general numit de presedinte ii acopera acestuia matrapazlacurile trecute si viitoare, la fel cum cel numit de parlament le va acoperi pe cele ale parlamentarilor?

Gabriel Baldovin