Pages

March 20, 2020

Sfat pentru profesori: nu va oferiti datele cu caracter personal in scopul orelor online!!



Mare agitatie in aceste zile in invatamant. Probabil infestati de lentoarea johanniana in a actiona pentru rezolvarea unor probleme comunitare (sau poate din traditie) guvernantii s-au trezit in fata perspectivei de a ingheta anul scolar. Ruperea unui an din viata copiilor nu e de dorit. Solutia le-a venit peste noapte: cursurile online. Dar acum, ia copil de unde nu-i! Dupa ce mai bine de o saptamana de la intrarea scolilor in carantina, si la mai bine de o luna de cand a inceput criza virusului (inceputul lui februarie) profesorilor li s-au trimis sa completeze niste formulare in care trebuia sa isi ofere adresele de e-mai si numere de whatsup (eventual alte metode) pentru realizarea acestor cursuri.



Ca niste eterni repetenti la practica administrarii tarii (iar situatia tarii se vede), in aceasta perioada autoritatile nu s-au gandit preventiv la aceasta situatie si nici n-au avertizat pe linie ierarhica de vreo monitorizare a datelor de contact ale copiilor in perspectiva iminentei carantinei. Desigur, nu era parte din interesele lor aceasta problema. Beizadelele lor de acasa nu au nevoie de scoala, dupa cum multi dintre ei au intrat in politica pe alte cai… Scoala e mai pentru plebe asa, mai nou.

Timp de 30 de ani autoritatile nu s-au gandit sa doteze cu dispozitive media clasele in majoritatea scolilor. Sunt scoli unde profesorii au cabinete cu computere spre folosinta. Dar astea sunt rare. Cele mai multe n-au. Timp de mai bine de 10 ani de cand Romania face parte din UE autoritatile nu s-au gandit sa faca un dosar de finantare europeana pentru dotarea scolilor la nivel de secol XXI. La fel ca si in multe alte domenii. Pentru ca rolul autoritatilor din Romania nu este sa ridice acest popor, ci sa il faca sa lucreze ca prostituate, capsunari si constructori prin Occident. Pentru asta nu-ti mai trebuie scoala. Si atunci, profesorii care activeaza in astfel de clase trebuie sa vina cu dispozitive personale pentru efectuarea acestor cursuri. Cu surprindere observ ca problema formelor fara fond din secolul XIX a ajuns in secolul XXI problema a fondului fara forme. Vrem sa facem cursuri online, dar n-avem cu ce.

Si iata ca, in plina carantina, a aparut problema asta si trebuie comunicat cu elevii online. Numai ca, „ghinion”, ar zice unii... Adresele de e-mail sau numerele de WhatsApp intra sub incidenta legii protectiei datelor cu caracter personal care se refera si la numarul de telefon. Nu se poate face cont de WhatsApp fara dezvaluirea numarului de telefon. Astfel de formulare incearca discret sa smulga de la profesori aceste date. Cei care sunteti in aceasta situatie nu oferiti aceste date, ci asteptati ca problema dotarilor sa fie rezolvata de autoritati! Finantarea UE ia timp, pe care nu il avem acum. Dar exista si alte solutii. Firmele la care am lucrat eu au clasat multa aparatura invechita dar care poate fi folosita pentru comunicarea online. Probabil ca sunt destule companii care au asa ceva. Se poate face o campanie rapida de strangere de astfel de dispozitive pentru a dota in regim de urgenta scolile spre a nu ingheta anul scolar. Asta este solutia, si nu cosmetizarea incompetentei autoritatilor in rezolvarea acestei situatii, prin facerea de cursuri online cu ajutorul propriilor dispozitive.

Mi-aduc aminte ca atunci cand lucram exclusiv la privat ne faceam evaluari personale prin mergerea la interviuri la alte firme. De cele mai multe ori nu doream sa plecam, dar voiam sa stim cam pe unde suntem pe piata graphic-designului si la ce ne putem astepta sau ce putem spera pe viitor. Apoi comparam intre noi , cei care eram deschisi ce obtinuseram. Existau unele firme care, din zgarcenie si limitare financiara, lucrau cu oameni in probe, si nu plateau oamenii. Studentii si cei fara experienta erau cei pacaliti. Noi care aveam peste 5 ani vechime nu eram dispusi sa lucram in probe fara bani la o firma dubioasa si sa plecam din firma la care lucram deja. E logic. Si multi stiau asta si nici nu ne chemau la interviu, ca sa nu mai pierdem timpul nici noi nici ei. Insa erau unii atat de incepatori intr-ale afacerilor, incat nici atata lucru nu faceau. Si asa se face ca m-am trezit de cateva ori la interviu intr-o dugheana improvizata, despre care mi se spunea ca sigur va ajunge zgarie-nori in cateva luni. Adica asa cum era oferta de job. Dupa ce negociau ei la sange in mod amatoristic, ca sa fiu sigur ca invata lectia si nu ma mai pun pe drumuri data viitoare le dadeam o replica folosita des de anturaj, atunci cand se negocia prea dur. Le spuneam ceva de genul „vad ca aveti probleme financiare, asa ca va propun sa va aduc eu bani de acasa”. Desigur, asta era cam ultima propozitie spusa, pentru ca percepeau aluzia si isi dadeau seama ca nu merge. Din pacate observ cu uluiala ca administratorii invatamantului romanesc se afla sub nivelul acelor incepatori in afaceri si chiar iau de buna treaba asta: „vino tu cu aparatura ta de acasa si cu internetul tau, ca noi avem probleme!”

No comments:

Post a Comment

Keep calm and say something smart!