Ceea ce se întâmplă în România se datorează şi nouă, cetăţenilor simpli, pentru că am acceptat resemnaţi starea de continuă degradare a mediului social. Deşi avem Constituţie şi legi destul de decente, totuşi guvernarea statului şi funcţionarea instituţiilor se face cu cutume medievale, prevederile legale fiind mai mult decorative.
În mediul şcolar există două mari încălcări ale legilor, respectiv articolul 32, aliniatul 4 din Constituţia României, care spune că „Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii”, şi articolul 248 aliniatul (1) punctele f) şi g) din Legea 1/2011 (Legea educaţiei naţionale), care precizează faptul că funcţia de profesor necesită „absolvirea cu examen de licenţă a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia în profilul postului ori absolvirea cu diplomă a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului” .
În primul caz această prevedere legală este încălcată de cutuma „fondului clasei”, adică o sumă de bani pe care părinţii trebuie s-o scoată din buzunar pentru a acoperi ceea ce UE ar trebui să facă pentru întreţinerea şi dotărilor corespunzătoare a sălilor de clasă. De asemenea, atât învăţământul teoretic dar mai ales cel practic are nevoie de materiale, precum caiete şi elemente de papetărie, sau echipamente sportive pentru clasele de profil. Toate acestea sunt absolut indispensabile învăţământului, pe care părinţii trebuie să le plătească, şi care încalcă acea prevedere constituţională.
Al doilea caz afectează în special profesorii, prin aşanumitul „serviciu pe şcoală”, unde profesorii sunt programaţi pentru a înlocui la oră o eventuală absenţă/întârziere a unui/unei coleg/e, deşi conform punctelor f) şi g din legea 1/2011, articolul 248, nu au studii conform profilul postului. Se poate întâmpla ca profesorul „de serviciu” să predea aceeaşi materie cu cea a profesorului absent, dar această probabilitate este foarte mică. Pe lângă asta, acesta trebuie să aibă şi rol de gardian, cu rol de supraveghere a elevilor în pauze, activitate nedemnă de statutul de profesor.
În ţările civilizate nu există această cutume. Şcoala/inspectoratul are o listă de profesori suplinitori/pensionari care pot răspunde la chemarea managerului şcolii în cazul unor astfel de absenţe a profesorilor angajaţi.
Am deschis recent două acţiuni în justiţie împotriva Guvernului şi chiar Parlamentului României (care a permis aceste inadvertenţe între legi), după cum arată modelele de mai jos. Din păcate, în România justiţia o face SRI , prin deja celebrele „Protocoale”, iar, ca filieră a CIA, deciziile sunt late de acolo nu de către judecător. Însă dacă părinţii şi profesorii bombardează Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti cu astfel de acţiuni de chemare în judecată, avem şanse ca marionetele din guvern să schimbe ceva. Nu vă costă nimic, decât un drum până în Piaţa Unirii, unde este Judecătoriei Sectorului 1. De asemenea, conform cu articolul 411 aliniatul (1) pct.2) din Codul de procedură civilă, nu trebuie să fiţi prezenţi la proces, deoarece judecata se poate face şi în lipsă. Aşadar nu aveţi nimic de pierdut.
De câştigat puteţi şi putem cu toţii câştiga atât avantajele fiecăruia implicat în mediul şcolar dar şi un precedent pentru a forţa pe aceşti escroci de lux din funcţiile de decizie, împreună cu păpuşarii lor din UE/CIA, să ajusteze funcţionarea conform legii nu dar a şcolii, ci a mai multor instituţii aflate în aceeaşi situaţie precum şcoala. Împreună putem cere funcţionarea statului de drept în România. Aşa că vă las câte o mostră din fiecare cerere de chemare în judecată pentru a le depune la sediul Judecătoriei Sectorului 1. Trimiteţi această postare la cât mai mulţi cunoscuţi pentru a ne cere dreptul de a trăi într-un stat de drept şi nu în Evul Mediu! Prima variantă este în special pentru părinţi:
Domnule preşedinte,
subsemnatul ………. cu domiciliul în …………. , chem în judecată Guvernul României cu sediul în Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011791 şi Parlamentul României cu sediul în Strada Izvor 2-4, Bucureşti, cod poştal 050563.
MOTIVELE CERERII SUNT URMĂTOARELE:
În fapt şi în drept, elevii din România trebuie să plătească fondul clasei şi alte materiale necesare studiului, precum echipamente sportive pentru cei ce studiază sportul şi materiale de desen/pictură sau instrumente muzicale sau de altă natură pentru cei ce studiază arta. Acest lucru este în dezacord cu articolul 32, aliniatul 4 din Constituţia României, care spune că „Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii”.
Solicit judecarea cauzei, în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin.(1) pct.2) din C. proc. civ. În conformitate cu art.453 din C. proc. civ., solicit instanţei să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces. Depun prezenta cerere de recurs, în 2 exemplare, unul pentru instanţă şi celelalte două pentru pârâtă.
Data, Semnătura,
Domnului/Doamnei Preşedinte al/a Judecătoriei Sectorului 1, Bucureşti.
Şi cea pentru profesori:
Domnule preşedinte,
subsemnatul ………. cu domiciliul în …………. , chem în judecată Guvernul României cu sediul în Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011791 şi Ministerul Educaţiei, Strada Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, cod 010168 .
MOTIVELE CERERII SUNT URMĂTOARELE:
În fapt şi în drept, profesorii din România sunt obligaţi să facă muncă de gardian sau să predea cursuri pentru care nu nu sunt calificaţi. Prin aşa-numitul „serviciu pe şcoală” profesorilor li se cere să suplinească necalificat la curs un coleg, în cazul în care acesta lipseşte. Conform „ORDIN nr. 4183 din 4 iulie 2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar” articolul. 47:
„În unităţile de învăţământ, cu excepţia nivelului antepreşcolar/preşcolar, se organizează serviciul pe şcoală, pe durata desfăşurării cursurilor. Atribuţiile personalului didactic de predare în timpul efectuării serviciului pe şcoală sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.”
În acest „regulament de organizare şi funcţionare” se precizează aceste obligaţii, printre care şi acea de a ţine locul unui coleg, în cazul în care acesta lipseşte. Acest lucru intră în conflict cu Art. 248.. (1) din Legea 1. (Legea educaţiei naţionale) care precizează:
„(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 247 (…) trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii: f) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul gimnazial sau profesional, profesor de instruire practică, profesor în palatele şi cluburile elevilor, profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, profesor documentarist - absolvirea cu examen de licenţă ori examen de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior sau a unui colegiu pedagogic în profilul postului sau absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă sau a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I ori a îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12) sau alin. (7);
g) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul liceal şi terţiar nonuniversitar - absolvirea cu examen de licenţă a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia în profilul postului ori absolvirea cu diplomă a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I şi de nivel II sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12) sau alin. (7) şi finalizarea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel II.
Predarea în locul unui coleg aşa cum prevede această obligaţie a „serviciului pe şcoală”, se face fără a avea studii conform „profilul postului”.
De asemenea, conform acestei obligaţii profesorii din România trebuie să efectueze şi activitate de gardian în afara orelor de curs, să îi supravegheze în pauza dintre cursuri. Acest lucru nu este în acord cu demnitatea funcţiei de profesor, conform cu studiile aferente.
Nu există înscrisuri doveditoare , însă practica „fondului clasei” este una curentă , de notorietate, conform datelor din spaţiul public;
Obiectul cererii este obligaţia de a face;
Nu pot estima valoarea în lei a obiectului cererii şi nu cer despăgubiri pârâtelor prin acesta. Cer atenţionarea fermă a factorilor de decizie din instituţiile chemate în judecată că încalcă legislaţie.
Solicit judecarea cauzei, în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin.(1) pct.2) din C. proc. civ. În conformitate cu art.453 din C. proc. civ., solicit instanţei să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces. Depun prezenta cerere de recurs, în 3 exemplare, unul pentru instanţă şi celelalte două pentru pârâte.
Data, Semnătura,
