28 -07 -2012
Exista cativa oameni care au strigat in PU impotriva PDL si USL deopotriva care sunt decisi sa boicoteze si acest vot de suspendare a presedintelui dictator (sustinut de fortele politienesti si nu de majoritatea cetatenilor). Motivul este acela ca USL ar fura acest vot de demitere in directia consolidarii pozitiei lor. Ceva adevar exista in aceasta idee insa o consider prea radicala. Daca ne implicam in politica, daca iesim in strada si strigam impotriva unui politician sau impotriva unui proiect trebuie sa ducem treaba pana la capat. Iar asta inseamna un compromis cu institutiile si mersul la acest vot.
Stiu ca scaparea de Basescu sau Udrea nu inseamna chiar foarte multe si ca in spatele lui micii tirani stau ca ciupercile gata sa ii ia locul salivand. Asta ii va tine pe multi in casa duminica. Se pare ca cel putin 40% din cei ce il detesta pe Basescu vor face acelasi lucru din pricina faptului ca ii detesta si mai tare pe ceilalti. Faptul ca trebuie sa treaca un an pentru ca presedintele cu incredere de sub 10% sa fie demis arata masura in care democratia actuala este intr-adevar sustinuta pe vointa poporului si masura in care ea este sustinuta de fortele de opresiune. Agitatia asta mediatica din ultima perioada cu demiterea lui Basescu nu are ca scop protejarea omului simplu. Ei au acolo ranchiunele lor legate de cine a luat ciolanul mai mare, de cine a stat mai mult in hoteluri luxoase prin destinatii exotice, de cine are vila mai luxoasa si altele de genul asta. Luptele lor politice sunt lupte intre hiene pe cadavrul poporului. Poporul este doar unealta lor de realizare a acestor interese egoiste antisociale. Atunci cand esti popular si ai reusit sa il pacalesti iti poti permite mai multe „libertati”. Poti conduce masina dupa ce ai consumat bauturi alcoolice, poti sa te adresezi subalternilor cu cuvinte gen „pasarica” sau sa ii iei la misto pe cei ce iti cer socoteala. Puterea pe care orice politician o primeste provine de la umilinta zilnica pe care cetateanul simplu trebuie sa o suporte pentru a-i crea politicianului aceasta putere.
Si totusi resemnarea in fata lipsei de perspective
imediate pentru o societate echitabila nu e o optiune viabila pentru libertatile
actuale care, cum necum, ne-au fost totusi acordate. E buna si indignarea
constanta dublata eventual de boicotul acestei cacialmale a falselor optiuni
electorale si chiar al a falsului vot de persoane si nu proiecte. Dar a merge si
a demite un politician si eventual a-l scoate pentru totdeauna din viata publica
e mai mult decat atat. Chiar daca nu cu mult mai mult. E acea urma de speranta
pentru o viitoare societate echitabila. E acel stres in plus ce poate ca l-ar
opri pe cutare politician sa faca jocurile corporatiilor.
Stiu ca e ridicol sa vezi ca cei din PSD, urmasii celor
din mai vechiul PDSR sau si mai vechiul FSN direct descendenti din PCR fura
cumva vocea strazii si obtin capital politic pe lehamitea omului simplu fata de
Basescu. Insa cred ca vocea Pietei Universitatii insasi ar fi sugrumata realmente
daca Basescu nu ar fi demis de catre votul popular. In situatia in care acest
referendum are mari sanse sa fie invalidat din cauza neprezentarii a cel putin
50 + 1 % dintre cetatenii cu drept de vot la centrele de votare absenta celor
care au strigat „Jos Basescu!” de la urne pe 29 poate fi regretabila.
Demiterea presedintelui este un gest simbolic, asemenea
eliberarii pentru o zi a sclavilor de catre stapanii lor ce voiau sa le faca o
bucurie si in felul acesta sa suporte mai usor povara comiterii probabil a
celei mai odioase crime a civilizatiei. Nu o sa mai merg la vot niciodata atata
timp cat votul va insemna vot de alegere a stapanilor insa voi participa cu
evlavie la un astfel de vot de demitere. Puterea politica a omului simplu consta
in circumspectia sa fata de clasa escrocilor care ii fura vointa si intentia pentru
a-si institui noua tiranie vopsita in democratie.