Pages

October 3, 2010

Manipularea limbii curente si escrocheria creditelor imobiliare





Dupa DEX escrocheria este:

„s.f. Infracțiune care consta in inșelarea unei persoane prin mijloace frauduloase in scopul obținerii unor profituri”

iar inselarea se defineste ca:

“s.f. Inducere in eroare”

Este cam ceea ce au facut bancile in acesti ani cu clientii lor. Cand am facut eu contractul ipotecar cu Bancpost, un oarecare Bogdan Jinca imi prezenta un desfasurator cu rata pe care trebuie sa o dau lunar la banca timp de 25 de ani pentru a-mi plati imprumutul. Am luat desfasuratorul acasa, l-am studiat si am vazut ca per total, conform acestui grafic, in 25 de ani eu voi plati ceva mai mult de valoarea dubla a imprumutului initial. Asta e, mi-am zis! Banca trebuie sa isi ia si ea profitul ei.

O astfel de escrocherie consta in „filosofia” dobanzii variabile. Aceasta „filosofie” aplicata concret consta in discreta ridicare a valorii a sumei finale de ramburasat, pas cu pas pana cand la un moment dat am observat ca „estimarile” finale ale costului total ajunsesera la marja de… 50%. Ratele mele s-au dublat in 2 ani dupa acumularea creditului imobiliar. Calculul meu initial cu care fusesem de acord practic se dovedea a fi un praf in ochi, o escrocherie pentru a ma induce in eroare si a-mi ascunde costuri mult mai mari ale acelui credit.

Escrocul de la birou mi-a spus ca dobanda se va modifica dupa primul an in functie de inflatie care se regasesc in indicii Euribor, Robor bla bla bla ... Asemenea monedei, dobanda variaza si ea adica poate sa creasca sau poate sa scada. Cam asta inseamna variabil in limbajul curent. Ne-aducem aminte de la TV cum prezentatoarea de la vreme spunea: „Cerul va fi variabil cu unele innourari…”. Sau ca temperatura intr-un an variaza de la vara la iarna. Escrocheria bancii este aceea ca nu a mai respectat aceasta scadere a dobanzii conform sensului variabilitatii in limbajul curent. Termenul „variabil” a fost tras de par sa devina schimbator in sens de constant crescator si nu in sens de aleatoriu sau flexibil asa cum el este incetatenit in limbajul curent. Daca „variabil” ar fi insemnat ceea ce inseamna dupa sensul lui corupt de catre banci atunci la auzul sintagmei „cer variabil” ar fi trebuit sa ne asteptam la uragane asemenea celor de pe planata Jupiter. In acelasi spirit se poate face o astfel de escrocherie: eu merg sa cumpar lapte de la magazin dar gasesc inauntru apa, sa zicem si de aici incolo numele traditional de lapte va insemna apa dupa cum cuvantul „variabil” in acceptiunea bancii nu mai inseamna si scaderea dobanzii dupa ce la un moment dat a crescut dupa cum escrocul de la birou mi-a spus in mod expres.

Am verificat in DEX si am vazut ca inclusiv dictionarul oficial are anumite probleme de identificare corecta a acestui cuvant. De exemplu in DEX- Ed. „Univers Enciclopedic” Bucuresti 1996 ed a II-a. Sub egida Academiei Romane , Institutul de lingvistica „Iorgu Iordan” cuvantul „variabil” se defineste astfel:

Variabil, a, variabili, -e, adj. Care variaza; succeptibil de a se schimba; schimbator. (Mat.) Cantitati (sau marimi) variabile = cantitati (sau marimi) variabile susceptibile de a-si schimba valoarea fata de altele care raman constante. ♦ Mat.; substantivat, f.) Cantitate care ia succesiv diferite valori (in cursul unui calcul); p. gener. Cantitate, element etc. care variaza. ♦ (Despre cuvinte) Care are forme diferite, care isi schimba terminatia. [Pr.: -ri-a-]

Daca aceasta definitie nu ar fi aproximativ identica cu cea a DEX-ului din 1975 as fi suspectat ca bancherii (escroci) au umblat la resorturile specialistilor din Academia Romana platindu-i sa modifice efectiv limba in spiritul propriului interes. Oricum ramane un mare semn de intrebare faptul ca sensul oficial al cuvantului „variabil” nu reflecta mai precis sensul limbajului curent al sau, respectiv cel de oscilant, fluctuant si se rezuma la sensul general de schimbator care presupune atat schimbarea crescatoare sau descrescatoare cat si cea aleatorie.

Si totusi exista si alte dictionare ale limbii romane unde este aratata variabilitatea ca oscilatie. De exemplu Ghe. Bulgar in „Dictionar de sinonime” editat de Palmyra in 1994 cuvantul „variabil” inseamna:


variabil -a adj – schimbator, nestatornic, fluctuant, ezitant”

De asemenea in „Dictionar explicativ ilustrat al limbii romane” editat de ARC (Gunivas) in 2007 cuvantul „variabil” inseamna:

„ adj 1. Care trece prin modificari succesive, care are fluctuatii, care variaza (in functie de anumiti factori) (…). 2. Care are forme flexionare schimbandu-si desinenta(…)”

Iar pentru cuvantul „fluctuatie” avem:

„s.f. Abatere foarte mica, accidentala si temporara fata de o constanta, de o anumita stare, de un anumit reper.”

Conform acestor definitii, daca rata mea se dubleaza intr-o anumita perioada fata de estimarea initiala (care e insasi constanta fata de care se defineste variabilitatea) ar trebui, ca intr-o alta perioada ea sa se si reduca la jumatate fata de contanta ei de pe desfasuratorul initial. Acest lucru evident ca nu s-a intamplat. Niciodata rata mea nu s-a micsorat ci a fost in continua si constanta crestere.

Escrocheria acestei practici e una; dar mai ales instiintarea ca o astfel de rata s-a marit subit mi se pare lipsita de cel mai elementar bun simt: eram sunat de catre un angajat si pe un ton amenintator mi se spunea ca am restante la plata rate? De parca eu puteam visa paranormal ca ei au crescut (din nou) rata. Parca in reclamele prezentate de ei nu se vede tipul asta de practici, nu? Dupa cate mi-aduc aminte parca in astfel de reclame banca era prezentata ca un Mos Craciun care vine si iti ofera casa in dar.

Pe baza acestei escrocherii bancile au avut profituri incredibile inclusiv in perioada asta de criza economica. Graficul de mai jos arata ce salarii au escrocii in zilele noastre:




Iata ca principiul fundamental al societatii respectiv „libertatea mea se termina acolo unde incepe libertatea celuilalt” este transformata in „libertatea mea sporeste prin limitarea libertatii celuilalt”. Daca esti Bill Gates si implementezi sistemele informatice in lume usurand viata de zi cu zi a omului contemporan atunci jos palaria. Meriti a fi milionar sau miliardar. Dar cand tu obtii venituri incredibile pe baza disperarii omului simplu care isi doreste cel mai elementar lucru al societatii civilizate, respectiv o locuinta, atunci tu si sistemul tau mafiot nu sunteti decat niste feudali si atat! A avea astfel de salarii in situatia in care romanii se sinucid din cauza datoriilor la banci si a executarilor silite este ea insasi o crima. O crima pe care sistemul neosclavagist o ocroteste cat mai eficient posibil, o crima ca si insusi sclavagismul.

Diferenta dintre sclavagismul feudal si acest neosclavagism al actelor si legilor practic e aproape imperceptibila. Clientii bancilor au vazut pe pielea lor ce inseamna sclavagismul si cum abolirea sclaviei e asa doar un insemn abstract pe petic de hartie care se poate aplica sau nu. Cei care dormiteaza in parfumul de fildes plin cu iluzii despre „statul de drept”, despre „libertate” si „democratie” ar trebui sa treaca prin aceasta experienta pentru a vedea terorismul curat al sistemului social.

Evident ca in felul acesta bancile si politicienii care s-au implicat in piata imobiliara au manipulat pretul caselor. Omul a acceptat un pret initial al casei dar prin diferitele proceduri si constrangeri legale s-a trezit ca trebuie sa plateasca un alt pret ce pana la urma se dovedeste dublu sau triplu.* Daca omul nu plateste in continuare ratele, deci daca nu accepta cresterea pretului atunci risca sa fie executat silit de banca si risca sa piarda atat investitiile pe care le-a facut in respectiva casa cat si cei 25% din creditul total pe care omul trebuie sa ii aiba pentru a contracta creditul. Daca suma de 25% pe care bancile o crea parea usor bizara si inexplicabila iata ca aceste momente explica faptul ca bancile au anticipat astfel de momente. Scuza cum ca n-au putut prevedea evolutia pietei imobiliare si a indicilor Eurobor, Libor, Robor pe care functionarii sai o invoca frecvent atunci cand li se aduce aminte de discrepanta dintre desfasuratorul initial al ratelor si ratele actuale este o minciuna la fel de gogonata. Vorbim aici de munca de zeci de ani care poate fi inundata de apa sambetei prin intermediul sistemului social neosclavagist. Iata un mod contemporan de furare a muncii omului onest cu ajutorul actelor si procedurilor care a inlocuit furtul brut realizat de stapani in defavoarea sclavilor din epoca sclavagista clasica! Este un mod imoral dar, se pare, legal de a face avere.





Cei mai defavorizati sunt cei care n-au anticipat criza si au suferit de „optimism debordant” angajandu-se in credite mult prea mari pentru cat le era plapuma. De obicei optimistii debordanti sunt cei selectati pentru a servi in general. De data asta insa ei si-au furat singuri caciula falsificandu-si actele de venituri prin diferite mijloace. Mare greseala sa incerci sa te iei la tranta in escrocherie cu escrocii profesionisti!

Dar se pare ca rabdarea unora dintre noi a atins limita extrema. Majoritatea clientilor bancilor s-au intrunit online pentru a actiona in instanta in grup aceste practici ale bancilor. Mai jos sunt linkuri catre aceste liste comunitati on line:

liste de discutii e-mail:


(Volksbank) - http://finance.groups.yahoo.com/group/ClientiVB_Bucuresti/files/

(Unicredit) http://finance.groups.yahoo.com/group/ClientiUnicredit/

(BANCPOST) http://finance.groups.yahoo.com/group/ClientiBANCPOST_OUG_50/

(Transilvania) http://finance.groups.yahoo.com/group/clienti_transilvania_bucuresti/

(OTP) http://finance.groups.yahoo.com/group/Clienti_OTP_bank_OUG_50/

(Crediteurope) http://groups.yahoo.com/group/crediteurope_bank/

(Alpha) http://finance.groups.yahoo.com/group/alphaoug50/

RBS - http://finance.groups.yahoo.com/group/crediteRBS/

(BCR) http://finance.groups.yahoo.com/group/BCR_Ord_50_2010/

(Romaneasca !!!) http://finance.groups.yahoo.com/group/ClientiBR/

(Piraeus) http://finance.groups.yahoo.com/group/ClientiPiraeus/

(BRD) http://finance.groups.yahoo.com/group/clientibrd/

(ING) http://finance.groups.yahoo.com/group/ing_oug50/

forumuri :


http://clientivb.dyndns.org/viewtopic.php?f=24&t=340

http://www.creditbancpost.info

http://www.creditbcr.ro


bloguri:

http://acbdr.wordpress.com/

http://stop-raiffeisen.blogspot.com/

http://pagubiti-de-banci.blogspot.com/

http://asociatie-antibanci.blogspot.com/



* Despre manipularea pretului „pietei libere” am scris un articol mai amanuntit pe blogul concept.



No comments:

Post a Comment

Keep calm and say something smart!