2.8. Desi evita „semnalizarea”, Garcea legislatorul tot prost ramane

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

2.8. Desi evita „semnalizarea”, Garcea legislatorul tot prost ramane

art 44 din codul rutier, la alin (4) spune:

„In circulatia pe drumurile publice se interzice detinerea la vedere, montarea si folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonora si luminoasa pe si in alte autovehicule decat cele prevazute la art. 32 alin. (2), precum si detinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna functionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.”

Cei care au experienta intr-ale sofatului s-au obisnuit cu ideea ca nu ai voie sa montezi in sau pe masina dispozitive de semnalizare sonora si luminoasa specifice art. 32 alin. (2). Ciudat este modul in care Garcea legislatorul se scarpina cu mana la urechea opusa si in loc de cuvantul „semnalizare” il pune pe cel de „avertizare”. Din punct de vedere semantic, cuvantul „avertizare” este mult mai larg decat celalalt. Dupa DEX, a avertiza inseamna:

”A instiinta in prealabil printr-un avertisment; a preveni; a atenționa; a preintampina.”

Pai un mijloc special de avertizare sonora si luminoasa poate fi si vocea si portavocea si telefonul si un costum fluorescent sau niste adidasi luminosi. Toate acestea se incadreaza in mijloace speciale de avertizare. Pentru ca nu sunt tipice semnalizarii, asa cum sunt farurile si claxonul normal. Ei bine, conform literei stricte a legii asa cum a formulat-o Garcea legislatorul, a le folosi poate fi echivalent cu a comite o ilegalitate. Adica a striga din masina la alti participanti la trafic informandu-i despre un anume pericol este interzisa. A folosi portavocea, asa cum se face din masinile care fac reclama ar fi iarasi interzisa (macar de le-ar interzice). A folosi un telefon care reda un mesaj de avertizare, altul decat al semnalizarii normale, ar putea fi interpretat ca ilegal.

Toate astea s-au concretizat in acest stupid text de lege datorita narcisismului de nestapanit al lui Garcea legislatorul. El s-a pus pe sine (impreuna cu vehiculele specifice art. 32 alin (2) cu care se faleste) in centrul aceste prevederi, in loc sa se refere direct la vehiculele soferilor care au tendinta de a-si monta nejustificat astfel de alarme pe masini. Nu aceasta este rolul stilului juridic. El trebuie sa fie scurt si precis. Cuvantul „semnalizare” era foarte bun. O exprimare simpla si precisa ar fi fost „In circulatia pe drumurile publice se interzice semnalizarea specifica vehiculelor prevazute la art. 32 alin…” . Mai mult decat atat, se putea gasi o exprimare si mai concisa prin folosirea acolo a expresiei „alarma rosie” sau „albastra”, ca de exemplu: „In circulatia pe drumurile publice se interzice folosirea neoficiala a alarmei albastre si rosii…”. Si astfel ai devenit de 1000 de ori mai precis decat folosind aceste 3 randuri care bat campii.

Si, desigur, pentru ca tacamul sa fie complet, in stilul caracteristic, Garcea chestionatorul nu se putea lasa mai prejos decat Garcea legislatorul in materie de imbecilitate. El a mai adaugat un mot gogomaniei si astfel a iesit urmatorul chestionar:

Corect ar fi A. Cand am dat de acest chestionar am stat si m-am gandit ceva pana am ales deoarece variantele de raspuns sunt ambigue. Dupa cateva minute bune am ales C singur. Am ales C pentru ca mi s-a parut mai probabil decat A si stiam ca una dintre A si C trebuie sa fie in conditiile in care B era exclusa. Stiam ca e imposibil sa fie toate incorecte datorita regulii acestor chestionare. Nu am ales A pentru ca mi s-a parut insuficient de clara; despre care zgomot e vorba, al propriului vehicul sau al mediului? Nu se precizeaza. E de intuit ca e posibil sa fie de la masina proprie. Insa exista cazuri in care zgomotul extern necesita atentie marita, dupa cum e cazul cu drumurile proxime ale aeroporturilor. Aceasta situatie poate fi obiectul unei variante de raspuns. Indicatorul „aeroport” nu interzice patrunderea pe drumurile in cauza ci doar informeaza soferul si il previne pentru a nu fi luat prin surprindere.

Corect ar fi A. Cand am dat de acest chestionar am stat si m-am gandit ceva pana am ales deoarece variantele de raspuns sunt ambigue. Dupa cateva minute bune am ales C singur. Am ales C pentru ca mi s-a parut mai probabil decat A si stiam ca una dintre A si C trebuie sa fie in conditiile in care B era exclusa. Stiam ca e imposibil sa fie toate incorecte datorita regulii acestor chestionare. Nu am ales A pentru ca mi s-a parut insuficient de clara; despre care zgomot e vorba? Al propriului vehicul sau al mediului? Nu se precizeaza. E de intuit ca e posibil sa fie de la masina proprie. Insa exista cazuri in care zgomotul extern necesita atentie marita, dupa cum e cazul cu drumurile proxime ale aeroporturilor. Aceasta situatie poate fi obiectul unei variante de raspuns. Indicatorul „aeroport” nu interzice patrunderea pe drumurile in cauza ci doar informeaza soferul si il previne pentru a nu fi luat prin surprindere.

Desigur, la momentul rezolvarii testului nu stiam ca exista un sonometru care masoara decibelii produsi de autovehicule. Nu toate echipajele de politie rutiera au asa ceva in dotare, dar el exista si se foloseste. Din punctul acesta de vedere se poate spune ca testul m-a invatat ceva, si si-a atins obiectivul. Dupa rezolvarea lui stiu ca trebuie sa fiu atent la zgomotul pe care il fac. Deci varianta A e normal sa fie una corecta, cu precizarea ca e vorba despre zgomotul propriului autovehicul.

Dar, totusi e nefiresc sa nu fie trecuta ca valida si varianta C daca se spune ca A este corecta. Minutele de care am avut nevoie pentru alegerea intre A si C se datoreaza faptului ca nici la C nu e o varianta clara de raspuns. Inclusiv la C nu se precizeaza cu cine sa fie dispozitivul corespunzator. Corespondenta este un concept corelativ, se refera la doua lucruri intre care exista relatia in cauza: unul este corespunzatorul, care, fireste, corespunde cu ceva, iar celalalt este corespondentul, fata de care se raporteaza corespunzatorul. Si aici nu e vorba doar de calitatea dispozitivului de semnalizare sonora, care poate fi si unul artizanal. Ci este vorba chiar de starea de functionare a acestuia. Adica, un dispozitiv de semnalizare sonora defect se cheama ca este tot … necorespunzator. Am ales C pentru ca stiam ca este interzis circulatia cu autovehicule care „au montate dispozitive de iluminare si de semnalizare, altele decat cele omologate de autoritatea competenta”, dupa cum spune o varianta de raspuns intalnita frecvent in aceste teste. Ori, in acest caz, semnalizarea sonora se inscrie in aceeasi categorie a „dispozitivelor de semnalizare”. Exista chiar o intrebare in acest test cu aceasta tema dupa cum se poate vedea in printscreen-ul de mai jos ...

Iata un alt chestionar in care se regaseste aceeasi problema:

Varianta A şi B e clara. Cu varianta C incep problemele. Ea are defectul ca nu specifica unde sunt montate aceste dispozitive. Pe strada, in casa, in masina? Eu de unde sa-mi dau seama? Ce „autoritate competenta” omologheaza aceste „dispozitive”? Este ea mentionata pe undeva prin codul rutier? Macar Garcea legislatorul a precizat locul de montare, respectiv in sau pe masina. Aici neclaritatea devine dubla pentru ca, pe langa locul montarii, nici vehiculele specifice art. 32 nu sunt mentionate. Si aici se vad carentele de precizare din insusi textul de lege. Un telefon sau un aparat GPS montat pe parbriz, in interior se cheama ca tot montat e. O sonerie montata in casa e si ea montata. In aceste cazuri „autoritatea competenta” nu si-a dat in nici un fel acordul fata ele pentru ca nu are „competenta” de a face acest lucru. Desi, din exprimarile unora, se cam vede ca exista o oarecare nostalgie fata de anumite timpuri, in care militianul putea amenda orice. Conform maniei sale de a da gresite raspunsurile partiale (fata de care am facut o sectiune speciala aici) , de parca ar fi avut mentionat cuvantul „doar”, aceasta varianta ar fi trebuit si ea data ca falsa. Dar, iata cum in acest caz ea este data ca gresita.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin