Cu Garcea la luat permisul auto
3. Garcea chestionatorul
Am aratat pe parcursul celor doua capitole de pana acum ca Garcea nu e doar politist. Exista un Garcea legislator, un Garcea guvernant si chiar un Garcea sofer, dupa cum s-a vazut in ultima sectiune a capitolului anterior . Se poate intelege ca exista o multime de Garcea care n-au functii in zona politiei si care fie prin nepasare, fie prin lipsa de perspicacitate, le permit celorlalti Garcea sa existe. Ca si cum i-ar vota. Daca pana acum am insistat mai mult pe gogomaniile lui Garcea legislatorul si ale lui Garcea guvernantul, in acest capitol voi analiza cu precadere pe Garcea chestionatorul. Cu Garcea chestionatorul ne-am mai intalnit in al doilea capitol dedicat lui Garcea legislatorul. Toate neajunsurile sau chiar gogomaniile concepute de acesta in legislatie se dublau in chestionarele lui Garcea chestionatorul.
Se poate spune ca el a fost deja prezentat anterior. O sa fac doar o mica diferentiere speciala, introductiva intre primii si el. Ca orice Garcea, si cel (cei) ce a(au) concept aceste chestionare se vrea(vor) a fi un fel de Chuck Norris in varianta mioritica. Garcea chestionatorul mioritic e un Chuck Norris cu ifose intelectuale grave. Chuck Norris e simplu, practic si eficient. Nu tine sa uimeasca cu diplomele sale. Spre deosebire de el, Garcea chestionatorul tine sa arate tuturor cu emfaza faptul ca, intr-un final a terminat o scoala. Cam asta e diferenta principala intre el si cel legislator/ guvernant. Astia au facut scoala si au fost printre cei mai buni. Gogomaniile lor se datoreaza mai curand unor scapari, unor mentalitati sclavagiste, sau, pur si simplu, absurditatii birocratiei insasi, pe care nu au cum sa o evite.
Cu Garcea chestionatorul e altfel. El a fost mereu printre ultimii. Si asta il roade. Ii invidiaza pe primii doi pana la idolatrie. El e tipul acela de functionar de prin politie care ii inchinase o oda penalului Gabriel Oprea, care ii era pe atunci sef. Si, dupa cum orice idealizare/idolatrizare se realizeaza in urma „idealului de Eu” de care vorbeste psihanaliza, la fel si Garcea chestionatorul vrea sa se identifice cu Garcea legislatorul/guvernantul. Am facut o prima descriere generala care se potriveste ambilor, in primul capitol. In al doilea capitol am facut o descriere particulara pentru Garcea legislatorul asa ca la fel o sa fac si pentru chestionator in aceste prime sectiuni ale acestui capitol.
Nevoia de argou stiintific pentru demonstrarea statutului sau de atoate-cunoscator in domeniul metafizicii soferiei il face pe cat de penibil per atat de amuzant, precum varianta sa clasica conceputa de „Vacanta Mare” in anii 1990. Fortarea transformarii jargonului mecanico-soferistic intr-un soi de argou juridic pentru aceste teste grila confirma o combinatie „letala” de taran medieval, organ de ordine si (mandru) mafiot. Am impartit acest capitol in 5 subcapitole. In primul subcapitol am sa-i fac o introducere speciala ce consta in cateva elemente biografice descrise involuntar de el (ei) insusi (insisi). Practic acesta repeta la nivel particular primul capitol in care (omul real) Garcea era descris. Al doilea subcapitol il arata pe „Garcea chestionatorul antisocialul”, care detaliaza primul subcapitol si dezvaluie arogantele de mafiot infailibile pe care si le-a permis in construirea acestor chestionare. Al treilea subcapitol il arata pe „Garcea chestionatorul interdisciplinarul”, o supravietuire a idealurilor figurii centrale in care el a fost format, respectiv „politicianul savant de renume mondial si campion al pacii” (Sic!). In cel de-al patrulea o sa-l descriu pe Garcea chestionatorul incapabil sa foloseasca corect si precis limba romana, sau care foloseste cu predilectie formule imprecise pentru a induce in eroare. In fine, cel de-al cincilea se refera la alte absurditati, erori de judecata.
3.1. Cateva date biografice despre Garcea chestionatorul
Asadar acest prim subcapitol este dedicat descrierii particularitatilor caracterului lui Garcea chestionatorul. M-a interesat atat prezentul cat si trecutul, evolutia sa, care spune multe despre situatia lui actuala. Pentru asta am selectat anumite secrete scapate de el din greseala in continutul acestor chestionare. Avand o imaginatie rutinata, epuizata, el a facut ceva eforturi sa-si lase asociatiile mnezice libere, neinhibate. Rezultatul a fost ca el ne-a spus fara sa vrea niste lucruri despre „filosofia” sa de viata si experientele sale anterioare, nestiind ca un psiholog precum eu poate dezvalui niste lucruri pe care le credea ascunse. Situatia se apropie de fenomenul „actului ratat” (germana-„fehlleistung”, engleza- „parapraxis”) din psihanaliza. O sa vedem ca unele experiente din copilarie si stilul sau de viata se regasesc fidel in modul in care el (de fapt ei, pentru ca la aceste chestionare au lucrat mai multi) au conceput aceste chestionare. De fapt, aceste lucruri sunt usor de intuit si fara scaparile lui Garcea chestionatorul. Fiind un personaj dinspre baza clasei mijlocie, putem sa ii descriem originile si evolutia sociala chiar fara aceste scapari. S-a nascut pe timpul dictaturii comuniste, la tara sau intr-o mahala de la oras, ceea ce e cam acelasi lucru. A avut ambitii de judecator/medic/securist, etc., dar a fost mediocru spre mediu in scoala si n-a putut trece de examenele scolilor pe care ar fi vrut sa le faca. E obisnuit de mic cu smenariile, a jucat poker si barbut pe bani, si-a inceput viata sexuala la prostituate sau cu un viol in grup. Si acum iata-l ajuns un functionar oarecare facand chestionare!
3.1.1. Garcea chestionatorul suburbanul
Continui descrierea personalitatii lui Garcea chestionatorul cu descrierea mediului suburban in care s-a format, si care implicit se regaseste si in comportamentul si limbajul lui. In urmatorul chestionar se pot observa semnele de limbaj suburban-argotic:
Dupa un oarecare timp de descifrare a sensului exprimarii balbaite a lui Garcea chestionatorul ne dam seama ca cele doua roti ale osiei in cauza nu franeaza la fel. Desigur, asta este cazul derapajului. Pentru inceput n-ar strica o exprimare mai precisa prin simpla schimbarii prepozitiei „pe” cu „la”. In acest caz intrebarea ar fi mult mai fluida in aceasta forma:
„Ce se intampla atunci cand eficienta franarii este mult diferita la rotile unei osii?”
Iar pentru o precizie si mai mare s-ar putea merge mai departe cu ceva de genul:
„Ce se intampla atunci cand eficienta franarii difera la cele doua roti ale unei osii?”
Iar pentru o precizie maxima s-ar putea folosi formula:
„Ce se intampla atunci cand cele doua roti ale unei osii adera diferit pe suprafata carosabila in timpul franarii?”
Prepozitia „pe” in acest caz este sinonima cu adverbul „deasupra”, si se foloseste pentru un anumit tip de relatie, respectiv una verticala fata de un punct de referinta. In cazul de fata, roata este referinta iar „pe roata” este locul deasupra de ea. Folosirea prepozitiei „pe” in contextul de fata este incorecta pentru ca franele nu sunt plasate chiar „pe” roata, ci pe undeva spre centrul ei. Prepozitia „pe” ar fi fost mult mai precisa prin folosirea cuvantului „janta” in loc de „roata”. Franele chiar se suprapun peste janta la bicicleta sau peste discul ce face parte din ea sau e prins de ea la masini. Desigur, introducerea cuvantului „janta” in cadrul frazei de fata ar fi avut ca urmare o oarecare diluare a relatiei dintre frana si roti. Mentinerea cuvintelor „frana” si „roti” in aceeasi fraza a sporit mult factorul comunicational. Dar inlocuirea lui „pe” cu „la” ar fi sporit-o inca si mai mult. Prepozitia „la” arata o relatie mai putin precisa ca verticalitatea lui „pe” si ar fi putut fi folosita.
Am fost la cateva cursuri de lingvistica la Facultatea de Litere si am ajuns la un moment dat si la stilistica. Mi-aduc aminte acolo ca profesorul ne-a citat la un moment dat din cartea „Vietasii de pe Rahova” a lui Eugen Istodor. Cartea descrie viata si argoul detinutilor de la penitenciarul Rahova. La fel ca si in cazul argoului suburban si in cazul lor exista un fenomen de inlocuire a prepozitiei „la” cu „pe”. De aceea si are cartea titlul asta. In loc sa zica „sunt sef la etajul 3” (citez din memorie) ei ziceau „sunt sef pe etajul 3”. Se pare ca o astfel de mutatie lingvistica se datoreaza unui oarecare complex de inferioritate convertit in superioritate. „sunt sef pe” se traduce semantic prin „sunt deasupra tuturor”.
Aici se spune ca fenomenul este vizibil si in limba franceza.
Fiind copil, foloseam expresia „frana pe spate” sau „frana pe fata” la bicicleta, asa cum o foloseau vecinii. Desigur, se poate vedea in aceasta expresie controlul pe care eu il aveam fata de roti. Expresia „frana pe roti” este parte din argoul soferilor profesionisti, destul de apropiat cu cel suburban. Aceasta expresie are si de un oarecare grad de pleonasm deoarece nu exista alt tip de frana decat prin intermediul rotilor, fie ca ea se face prin blocarea lor sau prin blocarea motorului care le ingreuneaza invartirea. Trecerea intr-o viteza inferioara conduce la o oarecare incetinire a vehiculului atunci cand circula pe plan inclinat de sus in jos (in rampa). Dar totusi asta e mai curand o incetinire decat o frana propriuzisa. Iata ca aceasta expresie a scapat in acest chestionar cu toata opozitia autorilor. Desigur argoul suburban este nepotrivit in aceste chestionare tinand cont de stilul literal pe care ele trebuie sa-l aiba. Voi arata in urmatoarele articole lkhjbfdjkfb faptul ca autorii lor au incercat sa ascunda cat mai mult acest argou de sofer, inlocuind in mod abstract unele cuvinte sau expresii cu o oarecare alura argotica insa destul de descriptive in ceea ce priveste comunicarea.
Garcea legislatorul si chestionatorul au fost „mai catolici decat Papa” in ceea ce priveste eliminarea nejustificata a oricarei forme de termeni colocviali in limbajul codului rutier si cel din aceste chestionare. Cu toate astea iata ca in acest caz au aici o scapare care, de fapt, arata sensul acestei adevarate fobii. Inlocuirea in exces a termenilor colocviali cu termeni cat mai tehnici este menit spre a le ascunde trecutul de golani (suburbani) prin. Trecutul de smenar al lui Garcea chestionatorul, (fie el ontogenetic fie filogenetic ) se poate vedea si in chestionarul de mai jos.
Aceasta intrebare este una din categoria celor dificile dar pe care Garcea chestionatorul a facut-o aproape imposibil de rezolvat in stilul lui caracteristic. Acest semn de circulatie inseamna cedeaza trecerea sau acorda prioritate. El e simplu de tinut minte. Mai greu este sa sti ca se instaleaza dupa un altul, respectiv cel de drum ingustat. Si asta vrea de fapt Garcea chestionatorul sa testeze la examinati, dar, in stilul lui la fel de caracteristic, fara talent pedagogic, nu formuleaza corect varianta de raspuns. Varianta A nu este in nici un caz varianta corecta pentru ca acest semn nu se adreseaza conducatorului de vehicul de categoria B pentru care este acest chestionar. Asadar, examinatii pentru permis de categoria B nu au nici o obligatie la intalnirea lui. Din pacate Garcea chestionatorul n-a binevoit sa o ia in calcul aceasta varianta de raspuns corect. Suntem obligati sa fim atenti pe sectorul de drum ingustat de catre semnul de circulatie care in imaginea auxiliara intrebarii nu se vede. Daca panoul de fata s-ar vedea, atunci intrebarea nu ar mai fi asa de dificila si multi ar face legatura intre cele doua semne. De asemenea, fiind atenti la semn, examinatii nu vad nici faptul ca la 6-7 metri de panou drumul se ingusteaza. Efectul de perspectiva atenueaza acest detaliu. Dimensiunile mici ale imagini din chestionar practic fac imposibila observarea acestui detaliu.
Stiind modul in care ignora Garcea chestionatorul precizia exprimarii si exemplificarii, nu te astepti ca aceste doua variante sa fie gresite din moment ce stii sigur ca prima e gresita. Pentru ca asta inseamna ca toate trei ar fi gresite, ceea ce nu e cazul cu aceste chestionare. Daca te uiti cu mare atentie timp de mai multe minute si stii sigur ca nu e nimic gresit, atunci iti dai cumva seama ca variantele B si C nu pot fi corecte. Varianta B nu poate fi corecta pentru ca panoul aditional nu inseamna ca trebuie sa aplicam semnificatia semnului initial doar la autocamioane si autobuze, ci ca li se adreseaza acestora. Varianta C nu e corecta pentru ca panoul aditional ne exclude din obligatia de a acorda prioritate. Mi-aduc aminte ca atunci cand am intalnit pentru prima data aceasta intrebare pe site-ul drpciv, ambele mi s-au parut false insa eu am pus varianta C, care parea ceva mai aproape de adevar.
Fara sa isi dea seama, si autorii si supervizorii acestor chestionare tradeaza acest trecut de golan. Acesti golani si-au pus cravata sau uniforma si au ajuns incet si sigur sa controleze parghiile statului, dupa cum putem vedea in acest caz cu chestionarele auto. Daca in primul chestionar observam folosirea suburban-argotica a prepozitiei „pe”, in cel de-al doilea chestionar Garcea joaca un fel de alba-neagra, inducand partenerul in eroare cu falsul semn si ascunzand cel mai important semn. Cine stie? Poate ca de cand alba-neagra nu mai merge s-a angajat in politie. Dar vechile apucaturi nu se uita…
