Cu Garcea la luat permisul auto
3.1.2. Garcea chestionatorul lovit „nasol” in copilarie
Faptul ca a crescut intr-un mediu social dubios s-a repercutat in formarea lui ca om. In chestionarul de mai jos se poate descifra psihologic un detaliu traumatic din copilaria lui Garcea chestionatorul:
El zice ca singura varianta corecta ar fi doar B. Ce-i drept, varianta A este cam ciudat formulata. Expresia „a da capul pe spate” tinde sa iasa din limba dupa ce a fost folosita in trecut. Ea nu exprima nimic literal. Cuvantul „spate” poate lua el insusi doua sensuri in acest context: el poate desemna partea anatomica denumita popular, dar si zona aflata in partea opusa spatiului din fata, unde granita dintre cele doua este chiar perpendiculara pe linia umerilor si a ochilor nostri. In cazul primului sens capul nu poate fi dat pe spate decat intr-un context ce nu merita amintit, desi se apropie de spiritul lui Garcea. Asadar, capul nu poate atinge spatele pentru ca expresia „a da capul pe spate” sa fie corecta din punct de vedere literal. In acest caz prepozitia „pe” are functie de localizare topica, dupa cum am aratat mai sus uhgvuvkjgvjk. Iar daca cuvantul „spate” se foloseste cu al doilea sens, si insemna tot ce este inapoia noastra, atunci expresia corecta ar fi „capul inspre spate”. Probabil ca datorita impreciziei descriptive ea tinde sa si iasa din limba.
Si totusi, chiar daca sensul cuvintelor expresiei „a da capul pe spate” o face oarecum absurda sau nefluenta, limba naturala inca o foloseste. Ea circula in situatii oarecum asemanatoare cu mai cunoscuta „a da ochii pe spate”. Dar aceasta este inca expresie activa in limba dupa cum poate fi vazut in discutia din acest forum , sau acesta, sau acesta . Daca citim aceste mesaje, ne dam seama ca „a da capul pe spate” inseamna a arcui cumva gatul inspre inapoi. Ei bine, o astfel de pozitie chiar opreste hemoragia nazala, si adultii recomanda copiilor acest tratament ad-hoc. De fiecare data metoda cu „capul pe spate” merge.
Nu faptul ca a avut sangerari nazale e cel care mi-a oprit atentia spre acest chestionar ci faptul ca Garcea chestionatorul a refuzat sa considere asezatul pe spate cu capul in sus o solutie pentru oprirea lor. O astfel de decizie are ecouri psihopatologice, prin care strabate insasi copilaria lui. Sangerarile nazale sunt evenimente banale in copilarie cu conditia sa nu fie provocate intentionat copilului. Atunci deja vorbim deja de experiente traumatice frustrante. Una e sa-ti amintesti cu amuzament ca ai cazut din cires si ai sangerat si cu totul altceva e sa-ti amintesti ca te-a lovit tatal sau vreun golan in cartier si ai sangerat. Ei bine tocmai un astfel de eveniment (sau mai multe astfel de evenimente) i-a provocat lui Garcea chestionatorul o astfel de angoasa emotionala incat a declarat drept falsa varianta cea mai folosita popular de oprire a acestor hemoragii.
La fel ca in cazul evitarii termenilor colocviali despre care am discutat in sectiunea anterioara, si in acest caz vedem o ascundere o tentativa simbolica de evadare din aceasta situatie angoasanta. Insasi viata simpla este pentru Garcea chestionatorul o stare de insignifianta sociala in conditiile persecutiilor pe care statul (opresiv) le produce. Fenomenul de „identificare cu agresorul” din psihanaliza se regaseste aici atat la nivel de Garcea individual cat si de stat politienesc care isi asigura stabilitatea prin taierea din fasa a oricarei tendinte de nesupunere civica. Iata cum aceste vestigii medievale puternic inradacinate in mentalitatea lui Garcea impiedica evolutia statului catre o forma asistentiala onesta si-l tine prizonier intr-o forma politieneasca eminamente represiva, condamnand societatea romaneasca la subdezvoltare.
Sunt convins ca vanataile si ranile chiar erau constante si in copilaria lui Garcea. Bataile in care s-a bagat singur sau l-au bagat altii involuntar au avut ca efect si astfel de sangerari nazale. Asa ca solutia capului pe spate a fost folosita si de el in aceste situatii pana cand „s-a desteptat” si a vazut ca sangerarea se poate opri si din picioare, tinandu-si narile. Printre altele… Poate din cauza asta vrea el sa uite aceasta expresie cu datul capului pe spate. Refuzul pozitiei orizontale si acceptarea numai a pozitiei verticale poate insemna nu doar teama de inferioritate sociala ca invins in batai de strada. Din pacate ea poate insemna si molestare sexuala care se intampla din ce in ce mai des copiilor, odata cu iesirea brusca a acestui popor din Evul Mediu si aruncare inspre emancipare occidentala. Recunoastem aici „talentul” nostru maladiv de a prelua de la civilizatia occidentala cu precadere lucrurile de care lor le e rusine.
Iata cate resorturi psihogene se ascund in spatele acestei aparent banale erori! Mentalitatea sefului care se pricepe la toate este o ramasita a ideii superiorului social ce imprumuta din atoputernicia divinitatii. Identificarea cu agresorul se reflecta si in identificarea cu idealul de eu. Si iata-l pe Garcea chestionatorul luandu-si atributii si de medic si de lingvist si declarand atat expresia „a da capul pe spate” si procedura de oprire a hemoragiei nazale prin culcare pe spate cu capul in sus ca nevalide. Voi arata in sectiunile anterioare o multime de astfel de cazuri in care Garcea chestionatorul isi ia in mod ridicol atributii de guru spiritual, lingvist, matematician, psiholog, medic, etc. Am vazut ca sunt mai multe cuvinte si expresii pe care Garcea chestionatorul (dar si Garcea legislatorul) nu le intelege sensul din limba naturala, dandu-le sensuri inchipuite sau diferite, de parca ar fi fost nascuti in alta tara. Nu este asadar cazul sa decida el iesirea unor expresii din limba, oricat de neexplicite si nepotrivite ar fi ele. Nici cel mai mare specialist in lingvistica nu poate face asta, si cu atat mai putin Garcea. Limba le va scoate natural din uz cand va considera de cuviinta. Asa ca tovarasul Garcea chestionatorul ar putea sa mearga mai curand pe la psihoterapeut si sa discute acolo traumele copilariei si nu sa poceasca limba dupa propriile angoase.
Vom vedea in sectiunile ulterioare si alte exemple de cuvinte si expresii intelese anapoda, dupa ureche sau in conformitate cu „limba de balta” specifica mediului social de tip mahala din care Garcea chestionatorul provine. *
*Cred ca cititorul atent ar putea ridica obiectii referitoare la coerenta deciziei mele de a-l corecta, conform propriei mele atitudinii de respingere a corectarii pe care el a adus-o acestei expresii de mai sus. Adica, tinand cont ca Garcea devine o comunitate, chiar daca aceasta comunitate foloseste gresit o expresie, totusi ea isi poate intemeia valabilitatea ca norma lingvistica in virtutea aceluiasi principiu invocat si la comunitatea, deja minoritara, a celor care inca folosesc respectiva expresie de mai sus. Insa, trebuie observat ca eu nu l-am corectat pe Garcea atunci cand a folosit argou suburban, specific comunitatii sale. Atunci doar am scos in evidenta trecutul sau suburban ca sa stim cu cine avem de aface. Am facut corectari doar atunci cand el a folosit in mod eronat termeni tehnici sau academici auziti pe la sefi mai prosti ca el. De asemenea l-am corectat atunci cand el a omis anumite sensuri naturale ale limbii pentru anumite cuvinte, preferand doar pe unele, in intentia sa antisociala de a induce in eroare. Desigur, e posibil ca unii astfel de termeni tehnici sau academici pociti de Garcea sa ajunga intr-un final sa se impuna in limba, devenind norma. Sunt convins ca asa ceva se va intampla cu unii dintre ei. Dar procentul e totusi foarte mic. Cei mai multi vor urma calea impusa de insisi vorbitorii dezinteresati care construiesc limba. Asa ca, atata timp cat asa prostia lui Garcea inca nu a ajuns norma, este perfect justificat sa ii amendam abaterile.
