Explicatia pentru nominalizarea in functia de prim-ministru a unei femei musulmane

Am trait s-o vad si pe asta: fostul PCR, FSN si PSDR a ajuns cel mai progresiv partid din Romania. O lovitura economica puternica cu bataie pe cel putin 15 ani de acum incolo. Parerea mea e ca o astfel de decizie este la fel de importanta precum scaderea salariilor in 2009. Doar sensul este schimbat: daca taierea salariilor era o decizie negativa, de frustrare, dimpotriva aceasta este una pozitiva, de ademenire intr-un nou ciclu economic al frustratilor din acesti ani. Credeti ca punerea unui prim-ministru musulman este dorinta electoratului PSD? Daca raspunsul dvs. este „da”, atunci va recomand sa nu va mai pierdeti timpul cu articolul meu. N-o sa rezonati la el pentru ca de la raspunsul „nu” pleaca toata argumentarea mea ulterioara.

Pentru cei ce nu aveti inca o parere in privinta asta va invit sa facem un exercitiu de judecata! Plecam de la premisa ca numirea unei femei in functia de prim-ministru este din start ciudata. Ca sa pui o femeie intr-o asemenea functie iti trebuie mentalitate occidentala puternic inradacinata in traditie. Nici macar in tarile cu mare traditie democratica femeile nu sunt suficient reprezentate. In Romania cei care au o astfel de mentalitate sunt atat de putini! Nimeni n-a mai facut o astfel de miscare politica in cei 27 de ani de postdictatura. Nici macar partidele proeuropene care au fost la putere. Si cine face asta? Tocmai PSD-ul? Urmasul lui PDSR-FSN-PCR? Partidul baronilor locali cu mentalitati medievale. Partidul dacolog care acuza pro-europenii ca ar fi cumparati de Soros. Partidul moastelor si a transformarii spitalelor in biserici. Partidul panselutelor cu care sunt decorate statuile voievozilor? E ciudat , ciudat.

Ce-a de-a doua ciudatenie e ca femeia in cauza e si musulmana. Pardoooooooon! Pai aici iti trebuie de 10 ori mai multa deschidere pro-europeana. Exista vreun interes economic cu Turcia pentru a ne da bine pe langa minoritatea turca? Eu zic ca nu. Blugii ii luam fie noi de la Mall fie second hand via Germania, Italia sau Anglia. Nu mai mestecam nici guma Turbo. Turcia e si ea de vreo 10 ani in recesiune continua. Ce treaba avem noi cu mica comunitate turca? In mentalitatea omului simplu inca sunt active fricile fata de invaziile de pana acum cateva sute de ani. Musulmanii sunt mai rau vazuti chiar si decat femeile puse la putere. Are PSD-ul asa de mare incredere din partea cetatenilor incat sa-si propuna o astfel de persiflare? Hai sa fim seriosi! O astfel de masura pare a fi mai curand o taiere a crengii de sub picioare.

Colegii mei de proteste simpatizanti ai USR intrasera in depresie vazand cum PSD-ul a castigat alegerile. Dar trebuie sa recunoasca faptul ca nici prin cele mai optimiste vise nu s-ar fi asteptat la asa ceva. Nici macar USR nu avea curajul sa faca o astfel de dezlegare subita la multiculturalism.

In aceasta decizie insa trebuie vazute cateva lucruri ce par a fi total lipsite de legatura cu aceasta decizie. Ele pleaca de la un singur fapt si acela este prezenta scazuta la vot la ultimul scrutin, de 40%. De aici se trag cateva concluzii. Mai intai, fiind vorba de o minoritate, se pulverizeaza ideea de democratie, ceea ce ii provoaca omului simplu un sentiment de deznadejde, de robie. Asa ceva este neproductiv la nivelul economiei globale. Practic in Romania s-a ajuns la fund cu increderea cetateanului in sistem, dupa refluxul economic din 2009 incoace. E timpul pentru un nou ciclu economic.

Acest ciclu nu vine in urma nu stiu carei interventii miraculoase a vreunui politician, ci vine de la nivel inalt, dincolo de politicieni. De fapt lucrurile sunt foarte atent gandite de papusarii lor din umbra. Cetateanul simplu nu are nimic de spus in privinta lui. El este doar subiectul de studiu. Acest nivel de conducere a societatii nu se da la televizor. El se studiaza atent conform unor sondaje minutios elaborate. Un astfel de sondaj este chiar ultimul vot. Dar nu rezultatul votului in sine e luat in calcul ci insasi aceasta prezenta redusa la vot care comunica apatia sociala. Romanii nu mai au chef sa mai lucreze in Occident chiar daca sunt mai bine platiti. Multi s-au intors in Romania plini de frustrari. De aici incolo doar lucruri proaste ar putea veni, precum o revolta sociala mult mai mare decat cele din 2012-2014. Pur si simplu e nevoie de o noua perioada de hedonism economic. Implementarea ei de catre inginerii sociali este menita atat pentru a contracara aceste tendinte antioficialiste ale omului simplu dar si pentru a-i atrage pe ceilalti in noua bula de sapun a prosperitatii. Scopul ei este de a scoate profit de pe urma naivitatii lor in renasterea „Visului American” in varianta mioritica.

Asa ca, dupa 8 ani de austeritate, in societatea romaneasca se va pompa iarasi capital. Firmele iar vor rasari precum ciupercile ca inainte de 2009. Frustrarile acestor ani vor fi uitate in scurt timp odata cu perioada de hedonism ce urmeaza. Dupa cum am aratat in acel articol linkat mai sus, in aceasta perioada multi vor da totul pentru a profita de momentul favorabil specific noii etape. Saracia iar va fi uitata si iar ne vom bucura de bunastarea capitalismului. Tinerii tocmai iesiti de pe bancile scolii care au papat restul de la paine al parintilor si au frecat menta in acesti ani sunt atat de dornici de afirmare! E momentul lor sa-si arate valoarea. Sistemul va stoarce in urmatorul ciclu de pe ei entuziasmul asa cum l-a stors si de pe noi odata cu prima bula a anilor 2010. Peste 10 ani, cand se va termina si acest ciclu hedonist si ei vor scrie astfel de texte. Intre timp o noua generatie va astepta sa intre in masina de tocat carne a capitalismului ciclic.

Ei bine, prin aceasta numire a unui musulman in aceasta functie declarata importanta in stat noii securisti s-au gandit sa asocieze bunastarea cu aceasta femeie „miraculoasa”. Imaginea ei va fi de femeie musulmana care a reusit sa ridice, chipurile, societatea romaneasca din mocirla si sa produca un nou „miracol economic” de sapun. La sfarsitul mandatului ei romanii de rand ii vor face statuie si-si vor schimba parerea despre musulmani. Vor accepta atat moscheea dar si importul de refugiati din zonele razboinice ale Orientului Mijlociu. In 10-15 ani ei vor fi exploatati la sange in Romania si in toata Europa. Am descris detaliat aceasta manevra metasociala aici . Asa ca ne putem bucura ca s-a terminat criza. Dar implicatiile acestui nou imprumut pe termen lung va fi dramatic, dupa cum am spus aici. Nu stiu daca sa sarbatorim sau nu. Macar ne putem bucura de ceva mai multa libertate economica in urmatorii ani. Oricum, ca tot se apropie sarbatorile, va doresc tuturor sa le sarbatoriti macar pe ele. La multi ani!

Actualizare 27 12 2016 . A cazut planul cu prim-ministrei musulmane. In presa se spune ca presedintele ar fi refuzat-o. Eu cred ca reactiile negative din partea votantilor PSD si-au pus amprenta asupra acestei decizii, luata de la un nivel mai ridicat decat cel al PSD-ului sau presedintiei. Sa speram ca fluxul prosperitatii sub umbra caruia a fost acoperita aceasta nominalizare nu se va amana. Oricum urarea mea de mai bine si „La multi ani!” ramane cu siguranta

Gabriel Baldovin

3.2.10. Intentia antisociala de fixare in memoria cursantului de informatii false sau ambigui cu privire la primul ajutor

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.2.10. Intentia antisociala de fixare in memoria cursantului de informatii false sau ambigui cu privire la primul ajutor

In codul rutier nu exista prevederi clare privind primul ajutor. Nici macar nu s-a specificat supervizarea vreunei autoritati medicale. Tema primului ajutor e foarte complicata si doar medicii sunt indreptatiti sa ia decizii in cazuri critice. Uneori nici deciziile lor nu coincid. S-a creat astfel un vid organizatoric in care tot felul de Garcea plasati in tot felul de pozitii isi dau cu parerea despre cum trebuie sa se desfasoare si ce este primul ajutor. E firesc ca Garcea chestionatorul sa greseasca in conceperea unor chestionare cu teme multidisciplinare. Voi arata in urmatorul subcapitol mai multe exemple de chestionare gresite fata de care insa care nu i se poate reprosa decat ca a intrat intr-un domeniu la care nu se pricepe.

Dar sunt alte chestionare insa in care se vede predispozitia pentru bataie de joc. Raspunsurile corecte sau gresite sunt simplu de intuit chiar si de un copil. Si totusi el le declara invers decat spune bunul simt ca ar trebui sa fie. In acest caz intentia lui evidenta este sa fixeze informatii nu doar gresite dar si periculoase in mintea cursantului conform predispozitiei sale despre care am analizat aici. Simtind lipsa de precizari legislative, ca in cazul multor alte chestionare deja mentionate aici , Garcea chestionatorul a gasit un bun prilej sa-si manifeste apetenta antisociala. Din pacate, in acest caz consecintele pot fi tragice. Sa privim urmatorul chestionar:

El spune ca doar varianta B ar fi corecta. Se regasesc in acest chestionar atat apetenta sa pentru incalcarea legii dar si bataia de joc fata de regulile elementare ale primului ajutor. Am sa incep cu detalierea primului aspect. Am analizat aici tendinta sa antisociala de a declara legea invalida in anumite chestionare. De asemenea am analizat apucaturile sale de infractor aici. In spiritul acestor exemple el incalca si prin acest chestionar legislatia prin declararea ca invalida a variantei C. Neafectarea urmelor accidentului este o regula universala nu doar in cazul unui accident rutier ci si al unei crime.

ART. 77 din codul rutier spune la aliniatul (1) :

„Conducatorul unui vehicul implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane este obligat sa ia masuri de anuntare imediata a politiei, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului si sa nu paradeasca locul faptei.”

Alin (3) este si mai clar:

”Este interzis oricarei persoane sa schimbe pozitia vehiculului implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, sa modifice starea locului sau sa stearga urmele accidentului fara incuviintarea politiei care cerceteaza accidentul.”

Asadar varianta C este si ea corecta sau are o buna parte de adevar in ea ce nu poate fi ignorat. Nu se poate aduce argumentul nestiintei in acest caz. Iata ca in urmatorul chestionar Garcea chestionatorul da dovada ca cunoaste aceasta prevedere legislativa si ofera varianta corecta ca fiind a .

Oricum, chiar daca acest chestionar ar fi fost facut de o alta persoana, tot nu se justifica necunoasterea unei prevederi simple din legislatie. Dupa modul in care l-a conceput Garcea se da de gol ca a modificat la un moment dat probe dupa cum a mai facut si in alte situatii pe care le-am analizat aici , conform abuzului fata de lege pe care il are in sange. Declarand ca e legal sa distrugi probele, el si-a temperat la nivel subliminal acuzatiile pe care propriul for interior le face la adresa lucrurilor necurate la care e foarte probabil ca a participat in cariera sa de organ represiv. Coruptia din societatea romaneasca intareste in plus aceasta probabilitate.

Desigur, daca starea victimei este critica si se impune interventia asupra probelor, atunci afectarea lor este justificata. Putem lua ca exemplu taierea caroseriei de catre echipajele de descarcerare pentru scoaterea victimei din masina. Evident, o astfel de interventie poate conduce la afectarea probelor. Dar salvarea vietii victimei este mult mai importanta. Legislatia are intr-adevar neajunsul ca nu precizeaza clar acest lucru. Insa in acest chestionar nici Garcea chestionatorul nu precizeaza o astfel de exceptie pentru a ajuta legea sa fie mai buna. In schimb, el lasa sa se inteleaga ca distrugerea probelor ar fi permisa in orice situatie, batandu-si astfel joc si de cursant si de lege si provocand o confuzie si mai mare.

Dincolo de abuzul la adresa legii, Garcea chestionatorul a conceput si varianta A cu scopul crearii de confuzie si fata de primul ajutor. Sunt anumite situatii in care ea este falsa intr-adevar, ceea ce ii da dreptate in a o declara astfel. Sa luam exemplul unui pasager care a ramas cu un membru prins in caroseria unei masini ce tocmai a fost implicata intr-un accident. Daca il scoatem prea rapid de acolo, fara grija, si in urma actiunii noastre ii agravam leziunile existente, atunci am gresit, chiar daca nu ii provoaca altele noi. In acest caz declararea variantei A de raspuns ca falsa este justificata.

Dar ea nu este total falsa. Exista o buna doza de adevar in ea in alte situatii. De exemplu, sa presupunem ca avem un accidentat toracal prins intre fiare, iar masina e in flacari: eu ma misc ca melcul si intre timp victima se alege si cu ceva arsuri pe corp. Nu i s-au agravat leziunile toracale insa, in urma indicatiei lui Garcea chestionatorul si a lipsei mele de actiune, victima s-a ales cu noi traumatisme. E normal? Eu zic ca nu.

Din alt punct de vedere se vede ca varianta B de raspuns (considerata adevarata) este cuprinsa intr-o parte din varianta A. Agravarea leziunilor inseamna in situatia data aparitia de alte traumatisme care se suprapun peste cele deja existente. Chiar si in timp mai indelungat, agravarea leziunilor se datoreaza asaltului unor factori externi sau interni in aceste zone afectate in conditiile in care imunitatea corporala este incapabila sa le faca fata. Iar acesti factori au un efect traumatic in plus.

Putem vedea ca in acest chestionar Garcea adauga si o mostra de ambiguitate de situatie despre care am analizat aici , pe langa incalcarea legii si oferirea de indicatii gresite de actiune in ceea ce priveste primul ajutor. De fapt niciuna dintre cele 3 variante de raspuns oferite la cerinta nu este total corecta conform criteriilor testelor grila, dar toate contin parti importante de adevar. Pentru a fixa cursantului in minte cea mai buna decizie in aceasta situatie trebuie mentionat adevarul din toate cele 3 variante de raspuns si formulat ca atare. In conditiile necesitatii acordarii primului ajutor, victima trebuie scoasa cat mai rapid posibil din masina avariata, fara a i se agrava sau produce alte leziuni si pe cat posibil fara a afecta probele.

Numarul mare de ambiguitati face din acest chestionar unul dintre cele mai absurde. Acest fapt este total anacronic din punct de vedere pedagogic, dupa cum am aratat aici. Chestionarele acestea nu trebuie sa puna piedici in fixarea de informatii corecte sau doar sa observe nivelul de cunostinte ci, asemenea oricarui examen, ele trebuie sa adauge informatii (adevarate) in plus fata de cele acumulate. A spune ca e gresit in a te grabi sa scoti victima din masina in cazul unui accident inseamna a da in mod iresponsabil o informatie nu doar gresita ci si cu consecinte nefaste pentru astfel de situatii. Intentia antisociala a lui Garcea chestionatorul de a fixa idei eronate in mintea cursantului se pot solda la un moment dat cu agravarea unei situatii care ar putea fi ameliorata. Putem aici constata o mentalitate de infractor convertit in aparator al legii. In loc sa se gandeasca la solutii de ansamblu pentru evitarea accidentelor si a salvarii de vieti omenesti, Garcea se gandeste la astfel de situatii dubioase pentru a face chestionare cu raspunsuri dubioase! Din pacate acesta este insusi rolul politicianului in unele democratii contemporane care seamana mai mult a dictaturi oligarhice.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.2.9. Alte exemple in care Garcea chestionatorul isi bate joc de conceptul de „conduita preventiva”

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.2.9. Alte exemple in care Garcea chestionatorul isi bate joc de conceptul de „conduita preventiva”

In aceasta sectiune voi continua expunerea bataii de joc a lui Garcea chestionatorul fata de notiunea de „conduita preventiva” cu alte exemple de chestionare strigatoare la cer in privinta variantelor de raspuns declarate corecte. Primul este urmatorul:

Raspunsul corect dupa Garcea chestionatorul este a. De fapt acesta este cel mai probabil raspuns din aceste trei variante insuficient de precizatoare. Daca ar exista o varianta de raspuns „incetiniti si va conformati indicatoarelor sau regulilor rutiere specifice intersectiei” atunci a n-ar mai fi corecta; am vazut ca gandirea sa respinge ca false variantele partiale de raspuns. Observam ca in acest caz regula asta se schimba. Varianta a, este gresita in situatia in care intersectia este formata din doua drumuri egale ca rang si din partea dreapta vine o alta masina. Daca traversezi intersectia asa cum spune varianta b in loc sa acorzi prioritate atunci vei incalca regula prioritatii de dreapta ce intra in vigoare odata ce semaforul trece pe galben intermitent si vei risca sa provoci un accident. In aceasta situatie este valabila varianta b si a este falsa.

Mai mult decat atat, de cele mai multe ori semaforul este comutat pe galben intermitent pe timpul noptii, cand e trafic foarte scazut si soferii nu mai trebuie sa astepte pentru verde. Incetinirea are si ea un rost in aceste circumstante, respectiv a ceda trecerea sau a opri si a evita un accident. Nu exista incetinire doar pentru pastrarea linistii in aceste intersectii pe timpul noptii. Chiar daca ai prioritate intr-o astfel de intersectie e bine sa o cedezi in cazul disputarii spatiului de trecere cu un sofer grabit care vine de la serviciu si e obisnuit cu lipsa partenerilor in trafic in orele tarzii. Daca tot ai intarziat pana la o astfel de ora pe strada, cele 10-15 secunde in plus oferite de la tine unui astfel de sofer neatent sau grabit din diferite motive, nu va schimba mare lucru. Desigur, chiar si in aceste circumstante formele variantelor de raspuns a si b sunt foarte dubioase. Mai coerenta ar fi fost imbinarea lor intr-o exprimare de genul „incetiniti, va conformati regulilor de moment ale intersectiei si apoi traversati”

Regula semaforului galben intermitent se foloseste si in timpul zilei in cazul traficului redus de week-end sau in cazul traficului prea incarcat ce are nevoie politist pentru dirijare. In acest caz varianta cea mai probabila este tocmai cea care este cea mai improbabila pentru traficul lejer mentionat mai sus, respectiv c. In cazul intersectiilor forte aglomerate se asteapta pana politistul decide ca se poate traversa, iar asta inseamna oprire in prealabil. Nu se poate spune ca Garcea chestionatorul nu ar sti acest lucru. Asa ceva ar fi mult sub statutul sau profesional. Pur si simplu el isi arata aici muschii si iresponsabilitatea sociala, inducand cursantul in eroare.

In urmatorul chestionar se poate vedea nesimtirea dusa la apogeul ei. El este unul dintre cele mai absurde chestionare pe care le-am intalnit pe cand ma pregateam pentru examenul teoretic. Nu imi dau seama daca la conceperea lui Garcea chestionatorul a vrut sa isi testeze limitele pentru a vedea cat ii este permis sa isi bata joc atat de lege dar si de limba romana, dand sensuri diferite cuvintelor. Sau poate ca o astfel de gogomanie atomica a fost emisa intamplator. In ambele cazuri absurditatea este maxima.

Dupa Garcea chestionatorul raspunsul corect este A. De fapt, niciuna dintre cele 3 variante nu este total corecta, asa cum este stilul de a declara valida sau nevalida o varianta de raspuns.

Dupa cum au spus si cursantii atenti in comment-uri, „in aceasta situatie” nu putem depasi autoturismul din fata cu intrare pe sensul de mers opus pentru ca avem marcaj longitudinal continuu. Incalcarea lui este interzisa de codul rutier. Observam ca acesta nu pare deloc sa intre pe banda 1. Dar chiar si daca ar face-o, atunci manevra noastra nu este depasire, ci devansare. (Cei nefamiliarizati cu diferenta dintre devansare si depasire pot gasi lamuriri aici ). De asemenea, nu putem depasi TIR-ul din acelasi motiv, respectiv mergem pe alta banda si prin urmare il devansam, nu depasim. De obicei pe drumurile cu 2 benzi pe sens, autoturismele sunt mai rapide si merg de obicei pe banda 2 in timp ce TIR-urile merg de obicei pe banda 1.

O prima posibilitate de interpretare a imaginii in asa fel incat varianta A sa fie cea corecta ar fi cea mai putin probabila in care noi sa fi mers inainte pe banda 1 si acum sa ne aflam in depasirea TIR-ului. Oricum, imaginea nu da indicii clare despre ce s-a intamplat in ultimele momente premergatoare „situatiei” asa ca si varianta A poate fi corecte doar in functie de ce s-a intamplat anterior. Daca masina in care ne aflam nu s-a angajat in depasirea TIR-ului si a mers in ultimele minute pe banda a 2-a, atunci se exclude posibilitatea de legalitate a vreunei depasiri pentru ca am incalca marcajul longitudinal continuu.

O a doua posibilitate de interpretare a imaginii in asa fel incat raspunsul A sa fie cel corect este aceea ca autoturismul din fata sa intre pe prima banda si noi sa intram in spatele lui dupa ce am devansat TIR-ul. Numai asa putem efectua o depasire (pe benzile 1-2-1) si nu o devansare pe banda 2. Numai ca o intrare pe banda 1 dupa devansarea TIR-ului se face in 3 situatii: 1) cand avem viteza mai mica decat autoturismul din fata; 2) cand avem viteza mai mare dar din spate vine o alta masina cu viteza si mai mare careia trebuie sa-i facem loc si sa intram pe banda 1; 3) cand din sens opus vine o alta masina care incalca regulamentul rutier si vine pe contrasens pe banda 2 a sensului nostru de mers. Ei bine, doar in aceste ultime doua situatii se poate realiza o depasire a acelui vehicul din fata.

In sfarsit, o a doua posibilitate de interpretare a imaginii in asa fel incat raspunsul A sa fie cel corect este ca marcajul longitudinal continuu sa devina discontinuu undeva in apropiere. In acesta caz se poate depasi vehculul din fata prin intrarea pe contrasens in conditiile legale.

Iata ca, sunt cam multe conditii pentru care varianta A de raspuns este corecta. Sunt multe cazuri in care ea este incorecta. Apoi, noi nu stim cu ce viteza merge autoturismul din fata. Il putem depasi doar daca merge cu o viteza inferioare celei maxime admisa. Dar daca merge cu cea maxima admisa, noi iar nu-l putem depasi pentru ca iarasi am incalca legea.

Din modul in care arata distractorul din varianta B de raspuns putem intui ca Garcea chestionatorul vrea sa testeze daca examinatul poate face diferenta dintre indicatorul „Drum ingustat” care arata asa:

si indicatorul „Terminarea benzii de circulatie din stanga a partii carosabile” care se vede plasat in dreapta acestei imagini. Primul face parte din categoria indicatoarelor de avertizare iar celalalt din cea de orientare. Garcea chestionatorul se foloseste de cunostintele partiale ale cursantului legate de regula interzicerii depasirii in zona de interdictie a indicatorului „Drum ingustat” si incearca sa o induca inselator cu distratorul B pentru cerinta initiala. Pretul insa pentru o astfel de testare a acestui detaliu este o prima eroare tehnica legata de validitatea restransa a variantei A. dincolo de asta, formularea cerintei este pur si simplu absurda. In oricare dintre aceste 3 posibilitati enumerate mai sus, scenariul cu intrarea pe banda 1 in fata tirului si in spatele autoturismului este o cu totul alta situatie decat „aceasta situatie” pe care o prezinta Garcea chestionatorul.

Dincolo de acest numar incredibil de erori, chestionarul de fata pacatuieste insa si prin implementarea in mintea cursantului a doua idei care pur si simplu spulbera conceptul de „conduita preventiva”. Prima este aceea ca marcajul longitudinal continuu poate fi incalcat. A doua sugereaza depasirea prin dreapta (banda 1) a vehiculului de pe banda 2, in conditiile in care el nu are vreo intentie de a intra pe banda 1, dupa cum vedem. Aceasta manevra destul de riscanta se face frecvent pe drumurile din Romania de anumiti soferi grabiti. Codul rutier o interzice (exceptand cazul opririi pentru virare la stanga a vehicului ce urmeaza a fi depasit) pentru ca uneori pot aparea accidente din cauza ei. Dar iata cum Garcea chestionatorul lasa impresia ca ea ar fi totusi legala prin modul in care a conceput acest chestionar dubios.

In capitolul precedent am adus ca exemplu urmatorul chestionar cu privire la lipsa de claritate a expresiei „reducere de viteza” din legislatie:

Revin acum la el pentru a analiza in detaliu aceasta inadvertenta dar si pentru a-i arata si alte absurditati pe langa cea semnalata atunci. La o prima vedere observam ca varianta C este sigur valida. Din fericire Garcea chestionatorul nu ne face vreo surpriza sa o declare nevalida. Problema e ca si celelalte doua variante de raspuns pot fi adevarate in conditiile unor indreptatite interpretari ale cuvintelor „piata” (pentru varianta A.) si „oprire” (pentru varianta B.). Am sa le analizez in continuare pe fiecare, incepand cu varianta B la care am facut referinta anterior.

Am aratat in acea sectiune cum expresia „reducere de viteza” nu poate face diferentierea intre reducerea vitezei care precede oprirea si reducerea vitezei fara oprire. Nu exista masini astazi care sa faca trecerea instantanee de la o viteza normala de peste 40 km/h la 0 km/h. Asta insemna ca orice oprire este precedata de o incetinire inerenta, chiar daca rotile nu se misca deloc. Datorita acestei confuzii din cerinta acest chestionar esueaza in a face diferentierea intre cele doua tipuri de incetinire pentru care varianta B este pe rand valida si invalida. Pentru ca el sa fie in acord cu pedagogia moderna el trebuie sa aiba coerenta in exprimare si sa aduca notiuni clare in cerinta dupa cum am detaliat aici. Pentru clarificarea expresiei „vitezei reduse” fie trebuie precizat faptul ca e vorba de reducere dar in limitele unei valori pozitive a vitezei, fie folosirea cuvantului „incetinire” care este echivalent cu miscarea si nu cu oprirea. Asadar, in loc de expresia in cauza cerinta ar trebui sa foloseasca ceva de genul „Se va incetini…” sau „Viteza va fi doar redusa” sau alte expresii in care sa se faca clar diferentierea intre scaderea vitezei inerente opririi si scaderea vitezei fara oprire. Se putea face forte usor lucrul acesta si inainte. Insa si in acest caz la fel ca si in multe altele Garcea chestionatorul a preferat sa speculeze aceasta confuzie si sa faca un chestionar din ea pentru a produce confuzie cursantilor conform propriei educatii salbatice http://baldovin.blogspot.ro/2016/11/32-garcea-chestionatorul.html . Vorbim aici de alegerea guvernantilor si a subalternilor lor de a selecta pe cei dispusi sa dea spaga dintre cursanti in loc sa investeasca in infrastructura rutiera care sa permita un trafic mai lejer si o conducere mai sigura.

Vedem ca exista motive spre a plasa acest chestionar in sectiunile care analizeaza predispozitia lui Garcea chestionatorul spre implementarea confuziei Insa, dupa modul in care a imaginat varianta A, putem vedea mai mult decat atat. Analizate ceva mai detaliat, cuvintele „piata” si „perimetru” arata ca si varianta A este valabila. Dupa DEX:

„PIÁTA, pie?e, s. f. I. 1. Loc special amenajat unde se face comert cu marfuri, mai ales cu produse agroalimentare. ? Trasura (sau ma?ina) de pia?a = trasura (sau masina) care transporta, contra cost, persoane, bagaje etc. ? Expr. A face piata = a cumpara alimentele necesare pentru hrana zilnica. (Fam.) A se certa ca la piata = a se certa violent si folosind cuvinte grosolane. 2. Loc intins si deschis dintr-o localitate, unde se intalnesc sau se intretaie mai multe strazi, adesea amenajat cu spatii verzi, statui etc. II. (Ec. pol.) Sfera a circulatiei marfurilor; cererea si oferta de marfuri. – Din it. piazza.”

Asadar, cuvantul are doua sensuri principale. Primul este cel de piata de zarzavaturi iar celalalt este cel de intersectie ceva mai mare. Pentru primul sens avem definitia perimetrului din DEX care spune asa:

„PERIMÉTRU, perimetre, s. n. 1. (Mat.) Suma lungimilor laturilor unui poligon; linie inchisa care margineste o suprafata. 2. Suprafata cuprinsa intr-un perimetru (1); limita a teritoriului unei localitati, a unei zone etc. – Din fr. périmètre, ngr. perímetros, germ. Perimeter.”

Se vede ca in acest caz perimetrul pietei agro-alimentare nu este doar taraba sau spatiul ocupat de tarabe. Piata Obor nu este doar hala Obor. Ea este si parcarea in care intra masinile. Daca nu incetinesti acolo viteza incalci principiile conduitei preventive enuntate mai sus.

Pentru cel de-al doilea sens al cuvantului, dupa cum am mai amintit aici , mai intai avem reglementare prin articolul 123 litera i) . Acesta spune ca viteza trebuie redusa pana la limita de 30 km/h in localitati si 50 km/h in afara localitatilor „la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, cand drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, in imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza sa se angajeze in traversare;”

De asemenea exista intersectii aglomerate cu semaforul setat pe galben intermitent. In acest caz intra in actiune art. 53 (2) care spune ca:

„Semnalul de culoare galbena intermitent permite trecerea, conducatorul de vehicul fiind obligat sa circule cu viteza redusa, sa respecte semnificatia semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie aplicabile in acel loc.”

Sunt unele situatii in care e bine sa accelerezi intr-o astfel de intersectie dirijata prin semafor la culoarea verde si nu exista pietoni. Accelerarea poate contribui pozitiv la decongestionarea traficului. Dar sunt si situatii in care intersectia este blocata si/sau ai pietoni care au dreptul sa traverseze. Garcea chestionatorul trebuia sa tina cont de aceste doua situatii foarte critice in trafic si sa le izoleze in intrebari diferite si specifice. Chiar daca incetinirea nu este necesara la intrarea intr-o astfel de intersectie, varianta de raspuns are tendinta antisociala de a fixa in mod gresit in mintea cursantului ideea cum ca niciodata n-ar trebui incetinit in astfel de situatii. Ceea ce este un semn de iresponsabilitate publica. Daca nu incetinesti in aceste zone aglomerate risti sa accidentezi sau sa omori pe cineva. Rolul legislatiei in general si a celei rutiere in special este tocmai acela de a preveni astfel de evenimente. Dar iata ca Garcea chestionatorul ignora acest principiu, riscand sa le lase si altora in minte astfel de comportament golanesc. El vrea cu aceasta varianta de raspuns sa le fixeze cursantilor comportamente periculoase la volan pentru viitorii soferi, conform cu predispozitia sa razbunatoare pe inferiorii sociali despre care am discutat in sectiunile anterioare.

Acest articol se continua aici.

Gabriel Baldovin

3.2.8. Garcea chestionatorul jucand alba-neagra cu conduita preventiva

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.2.8. Garcea chestionatorul jucand alba-neagra cu conduita preventiva

Regulile conduitei preventive au o importanta de viata si de moarte. Examenul teoretic din aceste chestionare trebuie sa contribuie la fixarea si mai buna a lor in mintea cursantului. Din pacate sunt unele chestionare care induc in mintea cursantului exact opusul. Ele confirma predispozitia antisociala al lui Garcea chestionatorul despre care am tot analizat in acest subcapitol. Urmatoarele doua sectiuni sunt dedicate unor chestionare care arata tendinta de a crea o periculoasa confuzie in ceea ce priveste conduita preventiva prin inocularea in mintea cursantului de catre Garcea chestionatorul a unor actiuni dubioase la volan

Totul pleaca de la pasivitatea legislatiei in acest domeniu. Ea nu defineste conduita preventiva in materie de comportament la volan, facand-o interpretabila in fel si chip. Acest lucru este foarte anormal in situatia in care viata romanilor a devenit din ce in ce mai nesigura si mai riscanta. Ar fi fost bine ca legislatorul sa se fi consultat mai mult cu specialistii si astfel sa creeze o viziune unitara si coerent aplicabila in cazurile reale. Simtind lipsa de unanimitate sau de sinceritate a institutiilor abilitate in stabilirea ei, Garcea chestionatorul a gasit momentul de a se manifesta despotic, si de a-si bate joc de inferiorii ierarhici prin definirea si clarificarea ei.

In general, dupa ce se face abstractie de compromisurile din viata reala, conduita preventiva este definita in mai multe forme. Dar toate au un punct comun: ea inseamna prevenirea situatiilor care genereaza pericole de a se produce accidente sau alte evenimente nedorite (diverse pene, impotmolire, inzapezire e.t.c.) . De exemplu, daca stationezi cu vehiculul intr-o curba periculoasa asta inseamna ca n-ai fost prevazator si ai incalcat regulile conduitei preventive.

Exista o conduita preventiva in viata de om simplu si alta in viata de sofer. Cele doua au multe puncte comune si vizeaza evitarea situatiilor neplacute. Dar ele au si elemente incompatibile. Sa mergi pe strada in anumite conditii face parte din conduita preventiva a soferului conducator de autoturism. Dar daca un om simplu (fara masina) face acelasi lucru asta se cheama comportament riscant. Aceasta diferentiere nu se regaseste in chestionarul de fata.

Dupa cum am aratat in primul capitol , Garcea chestionatorul sugerea in acel chestionar implementarea ei in mod zelos acolo unde nu trebuie sa existe. El s-a aflat intr-o manie de a extinde conduita preventiva cu mult in afara ariei sale de competenta, conform unei mentalitati dictatoriale ce controleaza vietile supusilor in cele mai mici detalii. Iata-l acum ajungand in extrema cealalta, in care presupusa-i intelepciune isi arata falsitatea si ipocrizia. In fata posibilitatii mitei intelepciunea ii va fi palit subit. Putem vedea cum in chestionarele din aceste doua sectiuni Garcea chestionatorul incurajeaza o aprobare periculoasa a manevrelor riscante facute de soferii agresivi, dand peste cap insusi conceptul de „conduita preventiva” si producand indiscutabil confuzie in mintea soferilor lipsiti de experienta. Varianta declarata corecta in cazul urmatorului chestionar lasa impresia ca conduita preventiva nu mai conteaza:

Raspunsul corect la aceasta intrebare ar fi dupa Garcea chestionatorul doar varianta B. Iata ca de data asta el reduce conduita preventiva activa doar la „adaptarea vitezei de deplasare la conditiile meteo-rutiere specifice”. Vedem si o conduita preventiva pasiva ce consta in „anticiparea si evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor de drum”. Putem vedea aici cu stupefactie ca „a circula prudent, cu viteza redusa” nu ar fi conduita preventiva. Este posibil asa ceva? Cum poti sa gandesti astfel? Esti copil? Desigur ca nu. Esti doar spagar. Desigur ca cu spaga se poate spune si afirma orice. O astfel de fentare a bunului simt este un moft grosolan de complicare inutila a domeniului totusi limitat al soferiei cu scopul de a face din el un fel de stiinta demna de premiul nobel.

Mai departe sa privim si chestionarul de mai jos!

Garcea chestionatorul spune ca raspunsul corect ar fi doar varianta B. Nerecunoasterea variantei C ca fiind adevarata are un scop antisocial de a lasa impresia unui cursant ca poate trece spre drumul din stanga intr-o intersectie nedirijata ca aceasta, desi regula prioritatii de dreapta este una de baza. Dar daca un sofer mai slab se trezeste la un moment dat in viata cu o situatie asemanatoare cu cea din acest chestionar s-ar putea sa faca o greseala cu consecinte foarte grave. Imaginea oferita de chestionar nu ne arata decat cativa metri din drumul din dreapta. Din ce vedem nu stim daca pe el vine vreun autovehicul. Dar, pana trece autocamionul e posibil ca pe drumul din dreapta sa-si faca aparitia o alta masina. O conduita preventiva ar trebui sa ia in calcul in mod constant astfel de situatii iar aceste chestionare trebuie sa tina cont de ele. Legea prioritatii de dreapta trebuie sa functioneze permanent.

 

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.2.7. Garcea chestionatorul spargatorul de lege

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.2.7. Garcea chestionatorul spargatorul de lege

Daca in sectiunea precedenta l-am prezentat pe Garcea chestionatorul care si-a luat abuziv atributii de legislator, in acesta il voi prezenta jucand alba neagra cu legislatia, contrazicand-o cu tupeu si riscand fixarea in mintea cursantilor informatii gresite si chiar periculoase.

Haideti sa privim urmatorul chestionar:

Garcea chestionatorul spune ca varianta corecta ar fi doar a. Aceasta este intr-adevar corecta conform Art. 142 care spune

„Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor: h) in dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabila, daca prin aceasta se stanjeneste circulatia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum si in dreptul marcajului continuu, in cazul in care conducatorii celorlalte vehicule care circula in acelasi sens ar fi obligati, din aceasta cauza, sa treaca peste acest marcaj; „

Dar varianta a) nu este singura valabila si orice incepator stie ca nu este voie sa incalci linia continua. Art. 120 la (1) din codul rutier spune foarte clar:

„Se interzice depasirea vehiculelor: i) cand pentru efectuarea manevrei se incalca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula, chiar si partial, pe sensul opus, ori se incalca marcajul care delimiteaza spatiul de interzicere;”

Iata ca in acest caz si varianta b este corecta. Am vazut si o sa mai vedem pe parcursul acestor articole ca Garcea chestionatorul are o manie de a stabili ca gresite variantele de raspuns incomplete. Am facut o sectiune speciala aici cu privire la aceasta eroare. De fiecare data enumerarea sau formularea unei variante de raspuns este sinonima cu adaugarea cuvantului „doar”. Ei bine, conform acestei manii, niciuna dintre variantele de raspuns nu este corecta pentru ca nu precizeaza faptul ca ambele vehicule procedeaza neregulamentar. Desi in explicatiile de aici se citeaza si articolul 120 (1), totusi nimeni nu se gandeste sa spuna ca varianta de raspuns considerata corecta ar fi gresita. Pentru ca a facut-o seful. Traim intr-un stat medieval frumos ambalat in stat de drept.

Nu se poate spune ca Garcea chestionatorul n-a stiut de acest articol. Chiar atat de prost nu poate fi. Dar el vrea sa arate ca poate sa faca orice ca asa vor muschii lui de securist. Are jandarmi daca te revolti. Intrebari?

Remarcam ca intrebarea nu vizeaza numirea semnificatiei indicatorului ci obligatiile derivate din el. Una dintre ele este si aceea de a nu depasi in curbe periculoase, inclusiv vehiculele de transport de marfuri. In foarte multe chestionare Garcea face o eroare logica bizara declara falsa o notiune subinscrisa total intr-alta mai generala adevarata. Am sa revin la acest subiect cu o sectiune ulterioara („doar”). In acest caz e nepermisa depasirea vreunui vehicul intr-o curba foarte periculoasa. Fiind obisnuit cu stilul sau tendentios, eu am pus doar A, insa C-ul este la fel de valabil deoarece notiunea de „vehiculele de transport de marfuri” este subinscrisa in cea de „toate vehiculele” ce nu pot fi depasite intr-o curba deosebit de periculoasa. A nu acorda validitate raspunsului C este chiar un semn de neresponsabilitate. Practic, cu acest chestionar, Garcea incearca in mod iresponsabil sa dea valoare de fals unei interdictii foarte necesare, fiind intr-o oarecare masura responsabil pentru accidentele ce se intampla in aceste situatii.

Sa privim si urmatoarea intrebare:

Am aratat aici problema care pleaca de la legislatie in privinta lipsei de definire coerenta a prioritatii. Am prezentat la finalul acelei sectiuni si un exemplu de chestionar absurd facut de Garcea chestionatorul plecand de la aceasta gogomanie. De data aceasta insa gogomania devine periculos de practica. Garcea chestionatorul induce in mod pervers in mintea cursantului ideea periculoasa cum ca nu ar trebui sa ofere prioritate de sens, sau prioritate de stanga in cazul sensului giratoriu.

In dorinta de a face intrebari capcana cu orice pret, Garcea chestionatorul antisocialul, a fortat sensul conceptului de prioritate in varianta B de raspuns. Faptul ca statia este prevazuta sau nu cu alveola este decisiv pentru o astfel de intrebare. Dupa cum vedem in varianta B nu se spune nimic despre alveola, ceea ce nu o da valida per total. In acest caz nu mai e vorba de vreo posibilitate de existenta a unei prioritati deoarece fenomenul prioritatii e specific doar traiectoriilor intersectate.

Urmatorul chestionar incurajeaza incalcarea legislatiei cu privire la intalnirea cu calea ferata:

Dupa Garcea chestionatorul, raspunsul corect ar fi doar varianta B. Ea este sigur corecta conform art. 60. (3) din codul rutier care spune :

„La trecerea la nivel cu o cale ferata industriala, semnalizata corespunzator, conducatorii de vehicule sunt obligati sa se conformeze semnificatiei semnalelor agentului de cale ferata.”

Insa, pe langa acesta, mai exista si alin. (1) care spune foarte limpede:

„Participantii la trafic trebuie sa dea dovada de prudenta sporita la apropierea si traversarea liniilor de cale ferata curenta sau industriala, dupa caz.”

Asadar este foarte clar ca varianta A este si ea corecta. Frustrarile celor care au comentat aceasta intrebare se pot vedea. Merita aici postata explicatia halucinanta a administratorului de la scoalarutiera.ro pentru omiterea variantei A:

„Pentru ca in lege scrie asa „sa dea dovada de pridenta”, iar varianta A este „sa sporeasca atentia”. „

Desigur, dupa cum a tastat „pridenta” ne dam seama ca bietul om e ocupat cu PHP-ul si n-are prea mult timp de legislatie. El poate fi inteles, insa sefii lui aroganti si corupti, nu. Cand am dat de acest chestionar eu am pus toate cele trei variante, considerand ca si C este valabila. In alt chestionar prudenta este desigur recunoscuta, cum e si normal, dupa cum se poate vedea aici:

E bizar modul in care conduita preventiva a disparut dintr-o data tocmai cand avem mai mare nevoie de ea, adica atunci cand „sa ne asiguram si sa oprim, daca observam ca se apropie vreun tren”. Stiu ca in mod normal un agent de cale ferata insoteste un astfel de tren. Dar mai stiu ca in orice domeniu exista cate un Garcea, deci si in domeniul transporturilor feroviare. Iar daca se intampla ca un astfel de agent sa nu-si faca treaba pentru care e platit, e bine sa incerc eu sa-i fac si treaba lui care in acest caz este intr-adevar sa ma asigur si sa opresc. In urmatorul articol voi arata mai multe exemple de chestionare carora Garcea chestionatorul le da valide variante de raspuns care ignora sau distrug principiile conduitei preventive.

Acest articol se continua aici.

Gabriel Baldovin

3.2.6. Garcea chestionatorul care-si ia prerogative de legislator

Cu Garcea la luat permisul auto 

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.2.6. Garcea chestionatorul care-si ia prerogative de legislator

In chestionarele acestea Garcea chestionatorul incalca legislatia existenta in doua feluri, respectiv prin 1 crearea de reguli rutiere proprii, inexistente in codul rutier, si 2 prin declararea ei ca invalida. In aceasta sectiune voi insista pe primul dintre ele.

Separatia puterilor in stat nu este o realitate bine infiripata in modul de functionare a institutiilor in Romania. Dar situatia se intampla si in alte tari, de multe ori cu traditie mai mare in consolidarea statului de drept. Ea functioneaza atunci cand atentia opiniei publice se concentreaza asupra unei situatii specifice de negociere a atributiilor a unor institutii fata de o problema. In Romania de multe ori presedintele s-a substituit Parlamentului. De 25 de ani Guvernul foloseste mai mult ordonante de urgenta, adica legi date de el insusi ad-hoc, decat legile propriuzise, create de asanumita Putere Legislativa, conform regulile separatiei, fie ele si de fatada. Desigur, probabil ca institutiile de represiune sunt ultimele care ar urma acest principiu. Asa ca, daca acest principiu este incalcat la nivel inalt, nu putem avea mari sperante ca Garcea chestionatorul ar tine seama de el.

Haideti sa fim atenti la urmatorul chestionar:

Remarc la acest chestionar in primul rand faptul ca in cazul de fata s-ar putea sa avem de a face cu un Garcea care n-a fost pana acum la oras. Poate ca el n-a vazut in viata lui un troleibuz si il confunda cu autobuzul. Nu e exclus dupa experientul formarii artificiale de cadre de la „Stefan Gheorghiu”. Dar totusi, cel mai probabil cu acest chestionar el vrea sa arate totusi ca-si poate bate joc de oricine si de orice cu aroganta lui. Nu conteaza realitatea, el are puterea despotica de a face ce vrea. O sa vedem imediat de ce cred asta.

Conform raspunsului de la intrebarea de mai sus, raspunsul corect la aceasta intrebare trebuie sa fie B. Nu este nevoie sa reducem viteza si la nevoie sa oprim deoarece se vede clar ca statia de troleu se afla pe prima banda. Putem depasi fara restrictii autobuzul, desigur in limitele legale ale depasirii si cu atentie fata de potentialii pietoni neatenti care pot iesi prin fata troleului. Acesta nu are nici un motiv sa iasa pe banda a doua, exceptand situatia improbabila in care cel din fata lui este imobilizat din cauza unei avarii. Dar, in acest caz ramane obligatia soferului sau sa se asigure la trecerea pe o alta banda. In acest moment legislatia nu-i da aceasta prioritate. Orice intrare pe alta banda presupune asigurare de realizare a manevrei fara stanjenirea participantilor de pe acea banda. Oricum, in imaginea de fata se vad clar bifilarele troleului din fata conectate pe firele electrice, ceea ce ne face sa credem ca si el este functional. Asa ca soferul celui de-al doilea troleu nu ar putea iesi pe a doua banda nici daca ar vrea, fiindu-i blocate firele electrice. Iata un motiv in plus pentru care putem depasi, fara sa ne fie teama ca troleul ar putea si el trece pe banda 2.

Dar, dupa ce bifam cum e normal varianta B, vom avea surpriza sa constatam ca acesta ar fi raspuns gresit iar cel corect la aceasta intrebare ar fi A. Pardon? Cu alte cuvinte aceste doua trolee ar stationa intr-o alveola. Pentru cei ce nu cunosc legislatia, daca in acest loc ar fi o alveola, varianta A ar fi cea corecta. Codul rutier spune la Art. 131 (1):

„La apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul vehiculului care circula pe banda de langa acostament sau bordura este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea in trafic.”

Problema este insa ca aici nu este o alveola. Din definitia data de DEX, vedem ca alveola este in general o cavitate.

„ALVEÓLA, alveole, s. f. 1. Fiecare dintre cavitațile sferice de dimensiuni mici, situate in oasele maxilarelor, in care sunt infipți dinții. 2. Fiecare dintre cavitațile sferice de dimensiuni microscopice situate la extremitatea unei bronhiole. 3. Celula a fagurelui. 4. (In sintagma) Alveola eoliana = mica excavație in rocile regiunilor de deșert, rezultata din acțiunea vantului. [Pr.: -ve-o-] – Din fr. alvéole.”

Legislatia pacatuieste si ea pentru ca nu a precizat clar ce este alveola, pornind de la acceptiunea naturala a acestui cuvant in limba. Mai mult decat atat, in majoritatea strazilor din Bucuresti statia de transport in comun are intr-adevar un aspect de alveola provizorie creata de masinile stationate la doar cativa metri de statie. Unele dintre ele lasa acel metru liber pe trotuar pentru circulatia pietonilor dar ocupa si o parte din prima banda. In alte cazuri masinile ocupa si majoritatea trotuarului dar si banda 1. Soferul autobuzului sau troleului trebuie sa le ocoleasca si sa iasa pe banda vecina. Conform art. 142, g. din codul rutier stationarea nu trebuie sa se faca la mai putin de 25 m de statii. Nu e locul acum de discutat oportunitatea tolerantei fata incalcarea prevederii de mai sus. Probabil ca argumentul „N-am avut unde s-o pun” e destul de puternic in instanta si atunci s-a renuntat la amenzi. Cert e ca in aceste cazuri soferii trebuie sa se comporte ca atare iar legislatia trebuie sa precizeze acest fapt. Insa in cazul de fata nu exista vreo alveola provizorie deoarece, dupa cum am spus deja, troleul din fata fie este functional si va pleca in scurt timp, fie e in avarie dar bifilarele sunt conectate pe firele electrice, ceea ce nu-i poate permite troleului din spate plecarea.

Apoi legislatia mai pacatuieste pentru faptul ca nu precizeaza faptul ca vehiculele de transport in comun au nevoie de un tratament special. Ele sunt nevoite sa treaca de pe o banda pe alta pentru a ajunge la statii sau a vira la stanga. In mod normal legea ar trebui sa-i dea aceasta prioritate sau macar sa precizeze o recomandare pentru soferi in aceasta privinta. In Bucuresti exista acest semn care face apel la ingaduinta fiecaruia sa-i acorde vehicului de transport in comun spatiu pentru trecere pe banda vecina.

Dar problema nu e deloc simpla. E oarecum greu de dat o prioritate absoluta in sensul prioritatii de dreapta, de exemplu. Pentru ca, acordandu-i prioritatea de banda, soferul de autobuz sau troleu poate sa-si ia prea multe libertati conform cu prioritatea propriu-zisa. In acest caz el poate face accident intrand in masinile de pe banda vecina. Intr-o astfel de situatie ar fi imposibil de stabilit responsabilitatea, in conditiile acordarii prioritatii depline pentru autobuz sau troleu. Dimpotriva, in cazul accidentului din situatia prioritatii de dreapta e foarte clar cui ii apartine responsabilitatea.

Iata ca problemele sunt foarte complicate in aceasta situatie. Nu are Garcea chestionatorul competenta sa faca legislatie. Probabil ca just ar fi fost ca el sa nu fi facut din prima un astfel de chestionar intr-o problema atat de complicata in care legislatia nu a gasit o solutie viabila. Dimpotriva, el s-a erijat in legislator. Ca un veritabil infractor http://baldovin.blogspot.ro/2016/11/316-garcea-chestionatorul-infractorul.html , Garcea chestionatorul a profitat de aceasta imprecizie legislativa si necesitate practica de si a deformat cuvantul „alveola”, dandu-i sensul imaginii de fata. Cineva a intrebat la sectiunea de comentarii daca se poate vorbi in acest caz de alveola. http://e-drpciv.ro/intrebare/923/cum_procedati_in_situatia_data . Cel ce da lamuriri in privinta acestor intrebari a dat un raspuns uluitor, probabil la ordinul lui Garcea chestionatorul: „este desenata”. Pardooooooon? . Alveola nu se deseneaza ci se incastreaza in trotuar, fiind o banda in plus de cativa metri dupa cum putem vedea aici:

Nu exista alveola desenata. Nu acesta este scopul alveolei in infrastructura rutiera. Scopul ei este sa faciliteze retragerea unui mijloc de transport in comun intr-un spatiu lateral pentru a nu bloca traficul timp de cateva minute in care opreste in statie. In cazul de fata nu e nevoie de o astfel de alveola pentru ca drumul are inca doua benzi iar masinile din spatele troleului au pe unde trece. Plus de asta, in cazul trecerii pe banda a treia (pentru drumurile cu 3 benzi pe sens), pentru traseul ce coteste la stanga, ce o sa faca Garcea chestionatorul? O sa deseneze ad-hoc alveole pe banda 2 pentru a da prioritate autobuzului? Nu e nevoie de asa ceva. Daca se decide ca soferii sa dea prioritate autobuzului in aceasta situatie, atunci legislatorul trebuie sa decida asta si nu Garcea de la chestionare.

Vedem aici cum Garcea chestionatorul incearca sa creeze o legislatie paralela, doar de el stiuta, relativ la alveola desenata. Desi pare bineintentionat cu recomandarea tolerantei fata de autobuz, totusi intentia sa principala este aceea de a induce in eroare. Rolul acestei improvizari este sa contrazica manevra normala pe care un sofer ar face-o in aceasta situatie si sa o declare falsa, inventand cu tupeu de borfas tipic un alt raspuns. Partea proasta este ca inclusiv imaginea e falsificata. Am trecut de nenumarate ori pe la aceasta locatie si pot spune ca nu exista nimic desenat acolo, ci doar marcajele statiei de mijloc in transport in comun

Uitati-va ca acest dialog s-a purtat pe undeva prin mai 2013. Nimeni nu s-a sinchisit macar sa schimbe aceasta intrebare si s-o puna in acord cu cea de mai sus. Cam la fel cum se comporta si politicienii. Photoshopand imaginea in cauza, practic Garcea chestionatorul a falsificat-o. Ne putem da seama din aceasta situatie cum se pricepe el la astfel de marlanii.

Acest chestionar Garcea isi ia de doua ori atributii de legislator, prima data dand alt sens termenului alveola rutiera, si apoi declara legislatia invalida cu privire la faptul ca troleul poate fi depasit. Aceeasi situatie de inventare ad-hoc de semne sau reguli rutiere, si substituire a legislativului pentru a crea confuzie se poate vedea si in urmatorul chestionar:

O astfel de intrebare este din start una dintre cele mai grele datorita specificului trecerii cu calea ferata. Dar Garcea chestionatorul a transformat-o intr-una aproape imposibila prin inventarea unui nou semn rutier pentru trecerea la nivel cu calea ferata.

Exista 4 tipuri de trecere la nivel cu calea ferata (excluzand calea ferata dezafectata, care nu se mai ia in calcul). Primul e cu bariere/semibariere si semnale luminoase si sonore care arata cam asa:

 Al doilea este doar cu semnale luminoase si sonore (deci fara bariere/ semibariere) care arata ca in cazul imaginii din urmatorul chestionar.

Al treilea este cel semnalizat doar cu indicator pentru calea ferata curenta (deci fara bariere/ semibariere si fara semnale luminoase si sonore) care arata cam asa:

In sfarsit, al patrulea este cel semnalizat doar cu indicator pentru calea ferata industriala si care arata cam asa:

La primul si la cel de-al doilea trebuie sa incetinim si sa circulam cu atentie daca lumina intermitenta e cea alba si sa oprim daca barierele/semibarierele sunt coborate, cu cele doua lumini rosii functionand alternant intermitent si semnale sonore in functiune (clopotelul). Singura diferenta intre cele doua semnale este lipsa barierelor/semibarierelor. La cel de-al treilea trebuie sa oprim in dreptul indicatorului unde vizibilitatea e maxima, ne asiguram stanga-dreapta si apoi trecem. La cel de-al patrulea circulam doar cu prudenta si oprim doar daca un agent de cale ferata ne da semnalul oprire.

Legislatia nu mai are un alt tip de trecere la nivel cu calea ferata. Dar, probabil gelos pe legislatori, Garcea chestionatorul a inventat el ad-hoc un alt tip, cea din chestionarul de fata. Observam ca ea este o combinatie intre tipul 2 si tipul 3, iar varianta A este cea decretata corecta de el, dupa propriul liber arbitru. In realitate orice semafor plasat la trecerea la nivel cu calea ferata va functiona. Daca se defecteaza el este imediat reparat. Daca se renunta la el atunci trecerea devine de tipul 3. Dar, in acest caz in acest loc trebuie sa apara in mod indiscutabil semnul Oprire, specific. Ceea ce in lucrul manual al lui Garcea chestionatorul nu apare. Din aceasta cauza intrebarea de fata este una imposibila pentru ca vizeaza o realitate inexistenta cu variante de raspuns nesustinute legal. Din pacate astfel de formulari de intrebari sau variante de raspuns sunt foarte frecvente in aceste chestionare, incalcand regulile testului grila.

O alta problema este o deraiere de la textul de lege relativ la semnalele politistilor privind oprirea. Exista trei gesturi pentru oprire, respectiv un singur brat intins orizontal (pentru participantii de pe sensul de mers indicat de brat), ambele brate intinse orizontal (pentru participantii a caror directie este perpendiculara pe linia bratelor ), si bratul intins vertical (pentru totii participantii in trafic ), dupa cum este precizat in art. 88 din codul rutier, respectiv aici : http://www.autostonny.ro/html/Cap4_Semnalizarea_rutiera.html .

In multe din chestionare insa se prezinta acest al 4-lea semnal pentru oprire, respectiv bratele in prelungirea corpului (pozitia de drepti), dupa cum se poate vedea aici.

In codul rutier nu exista o astfel de prevedere dupa care doar simpla prezenta a politistului, fara nici un gest, ar insemna oprire. Care ar fi logica unui acest nou semnal? Nu sunt celelalte trei sunt suficiente? Un astfel de semnal mie mi se pare foarte confuz si nu l-am vazut niciodata aplicat de politisti. De fapt e aproape imposibil de aplicat. Ce s-ar intampla daca toata lumea s-ar opri cand ar aparea un politist rutier? Numai daca se afla tintuit pe mijlocul sensului de mers trebuie sa oprim stiindu-l in misiune. Insa e mult mai firesc sa stea pe axul drumului fara sa riste un accident. Nu sunt expert in istoria legislatiei rutiere din Romania, poate ca o astfel de prevedere a fost candva valabila si s-a scos intre timp, iar acest chestionar n-a mai apucat sa fie schimbat. Cert este insa ca ea apare in acest chestionar oficial de pe drpciv:

Gabriel Baldovin

3.2.5. Folosirea intentionata a imaginilor neclare pentru a induce in eroare

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.2.5. Folosirea intentionata a imaginilor neclare pentru a induce in eroare

Am mai intalnit pe parcursul acestui dext cazuri de imagini obscure in chestionare, ca aici, aici sau aici. In aceasta sectiune voi aduce alte astfel de exemple. Sa privim urmatorul chestionator!

Dupa Garcea chestionatorul raspunsul corect ar fi A. Dupa cum se vede in fotografie, nu ne dam seama daca autoturismul stationeaza pe trotuar sau pe o alta strada. Poate sa fie si A dar si B in functie de existenta sau inexistenta unui drum in partea dreapta. Ambiguitatea cerintei permite oricare dintre variantele acestea. Alegerea uneia dintre ele depinde de cheremul lui Garcea, si nu de criterii obiective. Insa chiar daca masina ar fi stationata pe strada, nu ar fi deloc neregulamentar sa ai luminile de avarie sau pozitie aprinse, in functie de situatie. Astfel ca e aproape imposibil de imaginat o cerinta la aceste 3 variante de raspuns. Din punctul meu de vedere cerinta ar fi trebuit schimbata astfel „In aceasta situatie puteti stationa regulamentar?” . La care se pot adauga variante de raspuns de genul „da” , „nu” si un distractor sau o alta varianta corecta de raspuns.

Un alt chestionar care atinge cote paroxistice in nesimtire este urmatorul:

 

 

Dupa Garcea chestionatorul in situatia de fata raspunsul corect este C. Daca tramvaiul era inainte de semnul “cedeaza trecerea”, desigur, acest raspuns era singurul acceptat. Numai ca se poate vedea din imagine ca tramvaiul fie a intrat gresit in aceasta intersectie, sau a ajuns inaintea celorlalti si se afla in miscare. Motocicleta nu mai poate trece nici macar pe sub rotile lui chiar daca are prioritate. In primul caz trebuie sa-l lasam si pe acest vatman sa iasa din intersectie. Exista doua precedente in legislatia rutiera care justifica o astfel de optiune. Primul este acela de a-i face loc unui descreierat sa reintre in sirul de masini, dupa ce s-a angajat intr-o depasire riscanta, pentru a evita un accident. Altul este acela de a nu raspunde cu mentinerea fazei lungi (luminii de drum) pe timp de noapte la intalnirea cu soferii agresivi care nu comuta pe faza scurta (luminile de intalnire).

Daca as fi soferul autocamionului nu as risca sa imi revendic prioritatea. Vatmanul in cauza are o problema si se arata destul de agresiv din moment ce nu opreste in dreptul indicatorului. Se risca astfel un accident. Si daca ne uitam la situatia motociclistului, vedem ca acest accident poate fi multiplu in care si el sa fie implicat, chiar si fara voie. Prin urmare, e normal sa-l lasam pe acest vatman pus pe cearta sa treaca. Un politist il poate obliga sa dea inapoi. Si probabil ca Garcea chestionatorul vrea sa scoata in evidenta cum stie el sa faca ordine in tara doar pentru ca are table pe umeri, in timp ce omul simplu e mai bine sa aleaga solutia mai sigura. Desigur, vatmanul este principalul vinovat pentru asemenea comportament in trafic, dar folosirea fortei si mania corectarii este o falsa solutie. Poate ca intre timp s-a strans o coloana in spatele sau si tramvaiul nu mai poate da in spate. In acest caz e mai bine sa fie lasat sa iasa din intersectie pentru a decongestiona traficul. Cu mania sa de justitiar inflexibil, Garcea chestionatorul ar putea aici crea un blocaj in trafic.

Din pacate, a da la examen o astfel de solutie mi se pare una dintre cele mai mari nesimtiri pe care le poate face un functionar public. Unii conducatori pot ramane cu aceasta idee in minte si pot risca un accident doar pentru ca acest Garcea chestionatorul vrea mita la examen si a facut niste intrebari confuze. Priviti numai optiunea motocicletei care trebuie sa treaca prin tramvai pentru a-si continua drumul! Ce vedem aici? O bataie de joc. Vom vedea in urmatoarele articole in ce mod Garcea chestionatorul sfideaza insasi legislatia, cu posibile repercusiuni dramatice pentru informatia cu care cursantul a ramas in minte dupa parcurgerea acestor examene.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.2.4. Folosirea intentionata a notiunilor si expresiilor neclare pentru a induce in eroare

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.2.4. Folosirea intentionata a notiunilor si expresiilor neclare pentru a induce in eroare

In sectiunea anterioara am adus exemple de situatii confuze carora li se cer solutii categorice. In aceasta sectiune voi oferi cateva exemple de chestionare care dau sens obscur notiunilor sau folosesc intentionat expresii neclare pentru a produce in mod artificial confuzie.

In urmatorul chestionar principala problema consta in sintagma “personalul autorizat” care necesita interpretari.

Aveti obligatia de a opri imediat autovehiculul la semnalele adresate de: A. personalul autorizat de la trecerile la nivel cu calea ferata industriala; B. conducatorii unor grupuri organizate; C. nevazatorii, prin ridicarea bastonului alb, atunci cand acestia traverseaza strada. Varianta C este clar valida, fiind parte din legislatie. Ramane de interpretat varianta A. Graficianul care se ocupa de site, si care face si moderare de comentarii spune asa:

„autorizat poate fi in diverse scopuri cum ar fi: mecanicul autorizat sa conduca locomitva, agentul de cale ferata autorizat sa dirijeze circulatia, un muncitor cu o sticla de bere in mana autorizat sa care traverse si pietre”

Numai ca un astfel de “personal autorizat” ar fi trebuit sa se asocieze cu calea ferata si nu cu „trecerile la nivel cu calea ferata”. Acolo acest personal este insusi agentul de cale ferata in proportie mult mai mare decat restul lucratorilor, care pot ajunge sporadic in aceasta zona. Iata ca raspunsul este special tras de par pentru a induce in eroare.

In raspunsul C de la urmatoarea intrebare se foloseste aceeasi notiune neclara a „personalului” pentru a produce in mod artificial confuzie si a face cursantul sa greseasca. Diferenta fata de chestionarul anterior consta in faptul ca de data asta lucratorii apartin de Administratia Drumurilor.

Codul rutier mentioneaza la art 29 (2):

„Participantii la trafic sunt obligati sa respecte si semnalele politistilor de frontiera, ale indrumatorilor de circulatie ai Ministerului Apararii Nationale, agentilor cailor ferate, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulatiei pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari de reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor scolare de circulatie care actioneaza in imediata apropiere a unitarilor de invatamant, precum si ale nevazatorilor, potrivit prevederilor din regulament.”

Prin urmare A este sigur. Dupa cum au si comentat unii cursanti pe site, ar trebui sa fie si C. Observam o mica schimbare a textului legii si pus pentru a induce in eroare in varianta C. In textul legii spune asadar „persoanelor desemnate pentru dirijarea circulatiei pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari” iar in varianta C exista „lucratorii ce isi desfasoara activitatea in cadrul Administratiei Drumurilor”. Am vazut ca si cu lucratorii pentru reabilitarea caii ferate a fost acelasi exemplu. In acest caz se poate aduce acelasi argument : acesti „lucratori” nu opresc circulatia asa pentru ca au chef de farse. Exista cu ei un sef care raspunde de ce se intampla acolo. In general atunci cand un astfel de lucrator iti face semn sa opresti nu o face din joaca ci pentru ca exista un oarecare pericol. Garcea chestionatorul a obosit incercand sa faca variante de raspuns. Nu se poate pune in situatia de fata pentru ca are imaginatie atrofiata. Intrebati soferii cu experienta si va vor confirma ca e bine mai bine sa fiti prevazator.

De-a lungul acestui text pana acum am vazut multe astfel de cazuri de cuvinte si expresii pretentioase folosite pompos de Garcea chestionatorul, ceea ce ii confirma figura descrisa de cei din grupul de umor „Vacanta mare”. Iata mai jos un alt caz de astfel de chestionar:

Ar fi fost ideal la capitolul comunicare daca in loc de expresia „durata de serviciu” s-ar fi folosit cuvantul „uzura”. O fi el ceva mai umil dar e si al naibii de precis. Dar, desigur, nu acesta este scopul acestor chestionare. Inainte se folosea expresia animista „durata de viata” pentru obiecte neinsufletite. Iata ca dupa ce a iesit din perioada mentalitatii animiste si si-a luat serviciu a schimbat si el gogomania cu „durata de serviciu”. Oare peste vreo 50 de ani cum se va schimba expresia? Cumva „durata de odihna?”

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin