3.3.1.9. Garcea chestionatorul medicul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.1.9. Garcea chestionatorul medicul

Sunt foarte multe intrebari unde Garcea chestionatorul sare calul, imaginandu-se medic. Am scris deja o subsectiune intreaga cu privire la sfaturile periculoase pe care el le da in materie de prim ajutor. Acolo prezentam cazuri clare in care Garcea chestionatorul promoveaza informatii vadit eronate si periculoase despre „primul ajutor”, datorita configuratiei sale antisociale de razbunare fara obiect pe cei subordonati. In aceasta subsectiune o voi continua pe aceea, insa exemplele de raspunsuri eronate sau dubioase la intrebari nu se datoreaza atat spiritului sau antisocial cat nestiintei. Nu poate fi invinuit ca nu stie atata timp cat nu are studii in domeniu. Poate insa fi invinuit ca nu s-a informat si nu cerut consilierea unui specialist.

Dupa cum am precizat deja atunci, aceasta sectiune nu ar trebui sa existe. Primul ajutor trebuie dat doar in caz de stop cardio-respirator sau suferinta maxima din partea victimei, pana la sosirea ambulantei. Din pacate, salariile mici date medicilor in Romania ultimului sfert de secol a facut ca din ce in ce mai putini sa lucreze in zone izolate. Multe spitale s-au inchis. Asa ca sosirea unei ambulante la locul unui accident izolat poate sa intarzie considerabil. Faptul ca o astfel de victima se stinge sub propriile priviri neputincioase poate fi o experienta traumatica cu amintire pe toata viata. Insa unele recomandari date de Garcea chestionatorul sunt de-a dreptul imbecile. Am facut doua sectiuni din chestionarele dubioase pe tema primului ajutor: aceasta in care el chiar se imagineaza medic si o alta in care totusi se recunoaste ca neprofesionist dar nu se abtine de a recomanda gogomanii. Deocamdata o sa il deconspir doar pe Garcea medicul

Medicii erau printre cele mai respectate categorii sociale pe timpul cand a facut Garcea chestionatorul scoala. Cine reusea sa treaca examenul de admitere in scolile medicale era un om realizat pentru ca ajungea un om important. Probabil ca de aici i s-a tras aceasta apucatura de a se substitui medicului. In aceasta prima sectiune ii voi expune cateva dintre potentialele sale exemple de malpraxis:

Raspunsul corect ar fi doar varianta B, dupa Garcea chestionatorul. Dar varianta A este la fel de valabila. Fiind prea ocupat cu studiul filosofiei, logicii, psihologiei, lingvisticii si a cate si mai cate alte domenii (…) probabil ca a „uitat” ce a invatat, desigur, la medicina, respectiv faptul ca exista si fracturi stabile. Acestea sunt cazurile in care osul nu este rupt in toata masa lui. Capetele rupte ale osului sunt inca aliniate si foarte putin dislocate. Asadar, fracturile stabile nu se manifesta prin pozitie nefireasca ci doar prin durere, asa cum se spune la varianta A. Ea este acompaniata de un alt semn foarte important pe care Garcea chestionatorul, iarasi l-a ignorat, respectiv echimoza (vanataia). Mai multe detalii aici.

Ramanem in zona fracturilor cu o alta intrebare cu raspunsuri dubioase:

Dupa Garcea chestionatorul raspunsul corect ar fi B. Totusi, o esarfa simpla e mai complicat de pus corect decat sa improvizezi niste atele din niste bete. In acest caz cuvantul „improvizate” este neclar. Poti face atele foarte bune din andrele de crosetat ceva mai groase. Ai improvizat. Dar, in acelasi timp poti face atele proaste din 2 spite de bicicleta, de exemplu.

Raspunsul „corect” zice-se ar fi varianta B. Ea pare intr-adevar cea mai probabila. Insa triunghiurile si esarfele in cauza functioneaza pentru fracturi ale membrelor superioare. In acest caz ele au rol de punga in care membrul superior efectiv sta imobilizat. Dar la cele inferioare eficienta lor este nula. E foarte usor de imaginat. La picioare chiar trebuie sa pui atele. Chiar si bete rupte din pom si tot ar trebui sa pui altceva decat triunghiuri de panza. Eventual si cerinta ar trebui sa precizeze ca se adreseaza fracturilor membrelor superioare. Poate ca ar fi binevenita si schimbarea ordinii cuvintelor in cerinta in sensul „Imobilizarea fara atele…”. Nu de alta dar nu exista fracturi cu sau fara atele …

Dar cel mai bine e sa lasati medicul sa se ocupe de asa ceva. Iata cateva recomandarile mdicului in aceasta situatie:

„- este interzisa incercarea de reducere a fracturii de catre persoane neinstruite; acest lucru trebuie facut de un medic sau persoane instruite in acest sens; - este interzisa impingerea oaselor care strapung pielea; ajustarea unui brat care pare deformat poate agrava starea fragmentelor osoase sau a altor structuri din vecinatatea cotului.”

Mai multe detalii aici. Nu-mi dau seama cat e nestiinta si cat e rautate in originea imaginarii acestei intrebari. Am oscilat daca sa o plasez in sectiunea sus linkata sau aici. Pana la urma am decis sa o las aici. Iat-o!

Hemoragie In cazul unui accidentat cu hemoragie masiva, actionati astfel: Variante de raspuns A. asezati persoana pe abdomen si ii dati sa bea cat mai multe lichide; B. asezati persoana pe un scaun in pozitia sezand si vorbiti cu ea; C. asezati persoana pe spate, cu picioarele ridicate, imobilizati eventualele fracturi, nu ii dati sa bea lichide si o protejati contra frigului.

Dupa Garcea chestionatorul varianta corecta ar fi C. Orice om bine intentionat se gandeste ca primul lucru ce trebuie facut este oprirea hemoragiei. Cand am dat prima data de ea n-am vrut sa bifez niciuna din variantele de raspuns, dar stiam ca una trebuie sa fie corecta, asa ca am pus A. Mi s-a parut mai aproape de ceea ce trebuie facut insa, repet, nu asa trebuie actionat. M-a pus pe ganduri faptul ca nu am vazut nicio varianta in care sa se vizeze oprirea hemoragiei.

Daca ne uitam atent, vedem ca exista un indiciu de oprire a hemoragiei in raspunsul C, respectiv la hemoragia picioarelor. Ea este intr-adevar cea mai frecventa in accidente. Si, intr-adevar, conform regulilor primului ajutor, in caz de hemoragie a membrelor inferioare acestea trebuie ridicate in sus. Insa Garcea chestionatorul nu e medic si nu stie ca poate exista si hemoragie a organelor interne, a gatului sau a mainilor in accidentele rutiere. In acest caz ridicarea picioarelor trimite sangele catre zona deschiderii vasului de sange si poate agrava hemoragia si grabi moartea. Asa ca, daca vreti ca victima sa traiasca, nu va luati dupa Garcea chestionatorul si actionati cum spune medicul. Adica asa:

O alta cerinta cu tema hemoragiei si raspunsuri dubioase este urmatoarea:

Raspunsul a este valabil doar daca membrele superioare sunt pozitionate normal, pe langa corp. Daca mainile au palmele deasupra nivelului capului atunci garoul trebuie aplicat sub rana. Sa presupunem ca avem un accidentat in stare grava, cu pierderea cunostintei, suspect de fractura de coloana si cu o mana indreptata in sus care sangereaza abundent . A pune garoul deasupra de rana inseamna a-i forta sangele sa iasa. O alta situatie: avem o plaga in palma, sub degetul mare. Punem garoul pe degetul mare, fiind deasupra de plaga? Normal ca nu. Fireste, toata lumea stie sa puna un garou, sau, cel putin, stie unde sa-l puna. Dar asta nu scuza lipsa de precizie a formularilor din variantele de raspuns. Trebuie precizat faptul ca garoul se pune langa plaga, intre plaga si inima.

Iata un astfel de chestionar care nu are absolut nici o legatura nici cu primul ajutor nici cu legislatia. In urmatoarea intrebare Garcea chestionatorul spune ca actiunea corecta este cea data de varianta C.

Observam ca varianta A este declarata falsa. Dar in urmatorul chestionar ea este declarata adevarata:

Varianta b este singura declarata adevarata. La fel si in urmatoarea intrebare:

In aceasta situatie nu se spune in cerinta daca suntem implicati in acest accident sau nu. Daca da, atunci nu putem parasi locul accidentului. Daca nu, atunci mai vedem… Eu am ales C, Garcea chestionatorul a ales B. 

In acest site un alt Garcea enumereaza urmatoarele masuri (cu propria mea numerotare) care atesta alta reactie fata de persoana accidentata:

„Pentru obtinerea rezultatelor dorite in acordarea primului ajutor, salvatorul trebuie:
- 1. sa cunoasca toate regulile de acordare a primului ajutor;
- 2. sa-si pastreze calmul, sa fie eficace si rapid in luarea deciziilor si masurilor de acordare a primului ajutor."

Conducatorul auto care constata existenta unui accident soldat cu victime are urmatoarele obligatii:
- 1.sa opreasca imediat la locul accidentului;
- 2. sa indeparteze persoanele curioase;
- 3. sa foloseasca trusa de prim ajutor;
- 4. sa ceara ajutorul persoanelor din jur (daca se afla la fata locului, este de preferat o persoana calificata);
- 5. sa debaraseze victima;
- 6. sa pozitioneze victima in functie de leziunile pe care le prezinta;
- 7. sa indeparteze obiectele vestimentare (curele, cravate, bretele, corsete) ce ar putea impiedica sau ingreuna respiratia si circulatia normala a sangelui;
- 8. sa stabileasca prioritatile de acordare a primului ajutor (stop cardio-respirator, hemoragie, fracturi);
- 9. sa trateze ranile si arsurile, daca este cazul;
- 10. sa evite manevrele inutile ce pot agrava starea victimei;
- 11. sa apeleze la cea mai apropiata unitate sanitara cu sprijinul medical de urgenta;
- 12. sa asigure transportul victimei la spital;
- 13. sa urmareasca pe timpul transportului functiile respiratorie si cardiaca ale victimei, precum si oprirea hemoragiilor;
- 14. sa comunice cadrelor medicale ora producerii accidentului;
- 15. sa comunice cadrelor medicale ce masuri de prim ajutor s-au acordat;
- 16. sa comunice cadrelor medicale ora si minutul aplicarii garoului;
- 17. sa comunice cadrelor medicale medicamentele administrate;
- 18. sa comunice cadrelor medicale daca au aparut schimbari importante in starea victimei, comparativ cu momentul producerii accidentului;
- 19. sa comunice cadrelor medicale daca s-a produs decesul si ora la care a avut loc;
- 20. sa anunte organele de politie;
- 21. sa se intoarca la locul accidentului in cazul in care a insotit victima la spital;
- 22. sa indice organelor de ancheta, cat mai exact, locul victimei si al vehiculului, daca acestea au fost deplasate intre timp;
- 23. sa nu stearga urmele existente, care pot constitui dovezi judiciare;
- 24. sa prezinte organelor de ancheta martorii prezenti in momentul producerii accidentului”

Spre deosebire de opinia lui Garcea chestionatorul, vedem ca acest Garcea spune la punctul 12 ca un sofer trebuie „sa asigure transportul victimei la spital”

Remarc apoi contradictia flagranta intre punctele 2 si 4. Parca imi si imaginez cum un zelos, care ia de bune aceste prevederi, mai intai se ia la harta cu trecatorii, devenind stapanul zonei, iar apoi le cere ajutorul, „de preferat o persoana calificata”. In loc sa se precizeze faptul, ca in cazul in care gasesti un specialist, atunci urmezi indicatiile sale, Garcea continua cu seria de masuri pe care trebuie sa le ei in locul ei pana la punctul 11 cand, bingooo! Sarbatoare. Garcea are o idee buna: ii sugereaza celui ce da primul ajutor ca trebuie „sa apeleze la cea mai apropiata unitate sanitara”. Dar, cu toate astea, la punctul 12 el ar trebui „sa asigure transportul victimei la spital”. Apoi, zelul lui medico-sanitar continua pana la ultimul punct, cel 24, cand in sfarsit prezinta organelor de ancheta martorii depozitati in prealabil intr-un loc sigur.

Ma apuca groaza cand ma gandesc ca e posibil ca unii imbecili precum cel care a imaginat astfel de gogomanii sa fi dat primul ajutor si la Colectiv.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.1.8. Garcea chestionatorul pedagogul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.1.8. Garcea chestionatorul pedagogul

Pe timpul dictaturii comuniste succesul de la examene stabilea locul pe care cineva il are in societate. Invatamantul nu era neaparat un proces care sa-i dezvolte copilului maxim potentialul, ci un loc in care unii trebuiau educati spre a deveni muncitori. „Tara te vrea prost” era o zicala din acele vremuri. Pedagogii nu erau interesati in a dezvolta ci in a tria copiii. Cine reusea sa fie admis la examenele de admitere la facultate avea inscris pe el semnul succesului in viata. Uneori rezolvarile subiectelor la aceste subiecte nu se regaseau in programele scolare. Se dezvoltase o adevarata piata neagra a „culegerilor” in care se ofereau aceste informatii cu care se obtinea o nota de accedere la examen. Aceste carti costau cateva salarii si erau accesibile unei aristocratii sociale ce functiona paralel cu ideologia comunista a „egalitatii”. Intre aspirantii la un liceu bun sau la o facultate „de viitor” se ducea o adevarata cursa a inarmarii cu informatie stufoasa care anestezia mintea. Am mai scris despre acest subiect aici si aici  .

Multi timp s-a crezut ca acel oribil sistem de invatamant ar fi fost mandria Romaniei, doar pentru faptul ca din el ieseau niste elite ce ocupau primele locuri la concursurile internationale. In realitate acest model pedagogic nu este altceva decat „educatie salbatica”. Multii au luat-o razna dupa ce au trecut prin aceasta grotesca masinarie de dezumanizare. Bolile cu care s-au pricopsit cei ce au trecut prin scolile comunismului vor mai face ravagii o vreme printre cei formati atunci. Din pacate acelasi lucru se intampla si in „democratie”, insa nivelul dezumanizarii e mai redus. Selectia e facuta astazi de departamentele de resurse umane din companii. Apoi, liceele sau facultatile de succes de pe timpuri aduc astazi salarii de mizerie, asa ca elevii nu se mai inghesuie sa-si umple mintea cu informatie la gramada. Examenele nu mai sunt atat de draconice, insa nici locuri de munca nu mai sunt, si acolo unde sunt se dau pe pile.

Desigur, din fericire pentru viitorul echilibrului mintal al copiilor de azi, invatamantul s-a reformat. Profesorii nu mai dau note de 2 sau de 3 dupa o singura intrebare la care elevul n-a stiut sa raspunda. Astazi exista principiul notarii ritmice care presupune evaluari diverse, nu limitate la intrebari capcana. Nu acelasi lucru s-a intamplat in ceea ce priveste examenul pentru acordarea permisului auto. Examinatorii au pastrat ce e mai rau din sistemul comunist, respectiv intrebarile capcana si au adoptat ce e mai rau din sistemul capitalist, respectiv coruptia.

In marea majoritate a acestor chestionare Garcea chestionatorul obisnuieste sa declare ca incorecte raspunsurile partial corecte. Vedem aici o mentalitate medievala, incapabila sa vada nuante, o mentalitate dualista care imparte lumea in alba sau neagra, in buna sau rea. In acelasi fel ea imparte si cunostintele in false si adevarate, fara sa ia in calcul si faptul ca o informatie poate avea elemente de adevar in ea. Pedagogia contemporana nu declara fals un raspuns partial corect ci izoleaza si separa falsul de adevar inainte de a-l declara in bloc fals.

Am vazut ca majoritatea intrebarilor analizate de mine in acest text pana acum au probleme grave de pedagogie. Nu o sa mai aduc altele in acest sens. E suficient sa privim sectiunile precedente. De data asta vreau sa aduc un alt aspect negativ cu privire la pedagogia practicata de Garcea chestionatorul, respectiv lipsa de explicatie pentru raspunsurile gresite. Una dintre cele mai frustrante decizii pedagogice ale educatiei salbatice este mai vechea formula „magister dixit” convertita in zilele noastre la celebra formula „asa vrea muschii mei”. Asa cum am spus in introducere , initial nu s-a dat nici un fel de explicatie pentru raspunsurile considerate gresite, dupa cum am aratat aici . Probabil ca la presiunea venita din afara au aparut ulterior site-urile care vin si cu explicatii.

Dar, poate ca cel care a facut-o a murit intre timp si ceilalti au invatat papagaliceste „recomandarea” lui, cert este ca aceasta intrebare a ramas fara raspuns.

Remarc in primul rand forma uluitoare a cerintei. Cine face aceasta „recomandare”? Legislatia? Presedintele? Dumnezeu? Gaseste-l pe cel ce recomanda astfel sa-i ceri lamuriri! Probabil ca acea persoana este chiar cel ce se crede toti trei intr-unul, respectiv Garcea chestionatorul insusi. Cert este ca varianta corecta este declarata cea cu traseul 2, adica B. Din pacate nu exista o explicatie rationala pe nici un astfel de site cu privire la validitatea variantei cu traseul 2 fata de cea cu traseul 1 . Apoi, nu exista nici un fel de prevedere legala pentru un astfel de traseu. Cineva a incercat o explicatie aici:



de care e mai mare jena. Se spune in acest video: „Ar fi absurd sa mergem pe prima banda, am putea incurca circulatia sau provoca un accident.”. Pardon! Cum e posibil asa ceva? Nu cere legislatia mersul pe prima banda in special pentru debutantii care trebuie sa mearga mai incet decat restul soferilor? Dimpotriva, se poate spune ca accident risti sa faci tocmai cand schimbi benzile. Cum sa incurci circulatia daca esti in masina si mergi in ritmul dat de ceilalti participanti?

Cand am dat prima data de aceasta intrebare, am crezut ca e o simpla forma de bataie de joc, la fel ca multe alte astfel de intrebari. Dar la o analiza ceva mai atenta am gasit si explicatia pentru un astfel de traseu. E simpla. In conditiile in care circulatia este redusa si sensul giratoriu este gol, a alege traseul 2 inseamna o ocolire mai mica si un consum chiar si cu un gram de benzina mai mic. Nu ai nimic de pierdut. De ce sa nu-l adopti, mai cu seama ca nu faci un viraj mai mare? Apoi, daca circulatia e mai intensa, pe banda a 2-a se poate forma o coloana de masini asteptand trecerea pietonilor pe strazile pe care vor sa iasa. Este nefiresc ca tu sofer sa astepti intr-o astfel de posibila coloana in loc sa intri frumos pe banda a 2-a si sa iesi apoi intr-un fel de depasire pe strada din stanga. Traseul 2 permite o distribuire mai echilibrata a circulatiei pe cele doua benzi in loc ca ea sa se concentreze pe banda 1. Urmatoarea intrebare, cu varianta de raspuns corecta C, sustine aceasta iede:

Probabil ca experienta indelungata ca soferi le-a aratat unora ca in situatia de fata este mai bun traseul 2. Dar, pusi sa si explice de ce e mai bun, ei nu mai pot aduce argumente si merg pe principiul cuvantului de onoare. Tipic pentru nivelul teoretic al celor care au facut aceste intrebari.

Din pacate iata si o intrebare in care acest argument nu este luat in seama:

Garcea chestionatorul spune ca varianta corecta este A. Asadar, intr-o intersectie cu sens giratoriu nu trebuie sa acordam prioritate niciunui vehicul. Desigur, el a uitat sa mai precizeze exceptia vehiculelor cu regim special, precum ambulanta sau cele din coloana oficiala. Dar, chiar daca le-ar fi precizat, daca am merge pe traseul 2 din intrebarea de la care am plecat, respectiv daca am merge pe banda a doua si apoi am intra pe banda 1, suntem obligati sa dam prioritate celor ce merg deja pe banda 1, conform regulii de schimbare a benzii.

S-ar putea spune ca in intrebarea asta Garcea chestionatorul a dormit sau a fost beat. Aceasta exceptie a prioritatii de banda la exceptia prioritatii date vehiculelor cu regim special trebuie neaparat precizata. Iata o alta intrebare din setul drpciv, care este aproape identica cu cea de la care am plecat, dar totusi are alt rezultat:

Diferenta dintre ele consta in forma cerintei in sensul ca in prima intrebare se cerea ghicirea unei recomandari a lu’ cineva (sic!, conform cu continuitatea cerintei in variantele de raspuns formulate de Garcea), iar acum suntem intrebati ce traseu putem urma.

Garcea chestionatorul spune ca varianta corecta este C, adica e corect sa alegem ambele trasee. Observam ca singura diferenta intre cele doua cazuri este aceea ca in prima intrebare traseul e mai lung si iese din sensul giratoriu pe ultima strada iar de data asta traseul e mai scurt si iese pe a treia strada. Desigur, in acest caz, se foloseste strict legislatia care nu reglementeaza nimic in aceasta privinta, asa ca ambele trasee sunt corecte. Dupa regula distribuirii egale a traficului pe cele doua benzi pe care eu am folosit-o eu pentru explicatia variantei corecte din prima intrebare, raspunsul corect ar fi tot varianta scurta. De tata asta traseul 1. Motivul este acelasi: se pot strange masini in coloana la iesirea pe prima sau a doua strada, asteptand trecerea pietonilor. Dar daca in ultimul exemplu se declara ca ambele trasee sunt valabile, pot spune ca si eu ma las pagubas in explicatie.

Si pentru ca ne-am iritat cam mult cu aceste exemple de rusini pedagogice, am sa inchei aceasta sectiune cu un banc sa ne mai inveselim:

Spre sfarsitul vietii, filosoful Hegel ar fi fost intrebat de un student curios relativ la un pasaj din cartea sa de tinerete „Fenomenologia Spiritului”

„- Domnule profesor ce ati dorit sa spuneti aici?
– Domnule… in momentul in care am scris-o doar eu si D-zeu am ?tiut ce am scris… Acum doar El mai stie…” .

Desigur, analogia intre Hegel si Garcea e un pic (sic!) fortata… La fel si eu raspund aici relativ la cele 2 trasee: D-zeu stie de ce in prima e asa si in cealalta altfel…

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.1.7. Garcea chestionatorul psihologul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.1.7. Garcea chestionatorul psihologul

Dintre toate domeniile in care a intrat Garcea chestionatorul cu bocancii, la psihologie ma pricep cel mai bine. In acest domeniu el e absolut afon. M-am amuzat copios citindu-i formularile din aceste chestionare. La fel ca si Gigi Becali si multii altii, si el confunda psihologia cu inselatoria si negocierea comerciala. Desigur iti trebuie un talent psihologic nativ pentru a fi bun in aceste domenii, dar astfel de abilitate nu te face deloc psiholog daca n-ai pus mana pe multele carti din domeniu pentru a vedea experienta uriasa din acest domeniu. In ciuda „filosofiei sale de balta” de viata, cu care se faleste cu aroganta, experientele sale de pe plaiurile miticiste mioritice sunt chiar o picatura in marele ocean al psihologiei. Am ales din multele sale gogomanii 4 intrebari spre a le analiza.

Tensiunea nervoasa Tensiunea nervoasa si oboseala conducatorului auto pot fi reduse daca: Variante de raspuns A. rulati cu o viteza ponderata, in conditii de siguranta, mentinand un ritm de mers constant; B. circulati cu aceeasi viteza atat in localitati, cat si in afara acestora; C. folositi medicamente calmante sau energizante care nu sunt interzise conducatorilor auto.

Ca in prea multe cazuri, si in acest chestionar exista un dezacord intre persoana a III-a a subiectului aflat in cerinta („oboseala conducatorului auto”) si persoana a II-a a predicatului aflat in variantele de raspuns (rulati , circulati, folositi). Dar asta e deja o obisnuinta. In urmatorul subcapitol voi arata mai multe astfel de gogomanii gramaticale. Am plasat aici aceasta intrebare pentru ca are o hiba mult mai mare decat dezacordul gramatical. Daca n-as avea simtul ironiei fata de o astfel de ineptie as putea sa spun ca deja m-am… enervat. Cred ca varianta corecta este ignorata tendentios de Garcea chestionatorul in acest chestionar. Ea ar fi trebuit sa sune asa: „Daca Garcea este oprit de la a mai concepe astfel de chestionare”.

Avem aici de a face cu o interpretare traditionala gresita a termenului „nerv” din biologie. Aceasta greseala a fost facuta mai intai de catre mentalitatea comuna care a inteles defectuos semnificatia termenului. Apoi a venit Garcea chestionatorul si a dus-o in apogeul absurdului, conform stilului sau caracteristic. Aceasta greseala consta in faptul ca irascibilitatea emotionala este constant echivalata ca enervare de catre mentalitatea comuna. Nu este total gresit doar ca enervare (in sensul neurofiziologic al termenului) exista si in cazul bucuriei. Probabil ca omul simplu s-a confruntat direct cu durerea memorabila a nervului la stomatologie, in conditii de lipsa sau slaba anestezie. Cum la inceputurile acestei ramuri a medicinii durerea era inerenta, omului simplu i s-a intiparit in minte doar aceasta latura agresiva a enervarii. Si iata termenul „enervare” ramas in limba cu sens de irascibilitate emotionala, manie sau instabilitate exploziva.

Noi, ca vorbitori nativi, intelegem foarte usor corelarea acestor cuvinte. Si, dupa cum se vede, l-am folosit si eu. Dar daca Garcea chestionatorul ii da acestui termen o conotatie stiintifica, conform apucaturilor de „savant de renume mondial”, atunci lucrurile devin absurde. Deja expresia „tensiune nervoasa” are conotatie gresit inteleasa si nefolosita sau foarte rar folosita de vorbitorii activi. Ea este folosita in neurofiziologie cu sens diferit. Impulsurile nervoase se transmit de fapt printr-un curent electric. Si, chiar daca am fost eu bata la fizica, am retinut totusi ca orice curent electric are o tensiune si o intensitate. Si Garcea trebuie sa fi retinut macar atata lucru, nu? Pai nu se urca el pe stalpii de „inalta tensiune nervoasa”? :D. Reducerea unei astfel de tensiuni ale curentului electric de transmitere a impulsurilor nervoase ar conduce cu siguranta si la reducerea irascibilitatii. Dar, in acelasi timp ea ar reduce si functionarea optima ale sinapselor si, prin urmare, a intregului creier.

Probabil ca ramas cu gandul la lectia despre reproducere, Garcea chestionatorul nu-si mai aduce aminte de la biologie despre aceste lucruri. Am facut precizarea aici cu privire la limitele pe care limba naturala prin vorbitorii activi le pot avea fata de preluarea gresita a unor termeni stiintifici datorita lipsei de specializare in domeniu. Conform acestei argumentari si Garcea chestionatorul trebuie sa renunte la zelul stilului stiintific. Astfel ca ar putea si sa schimbe aceasta pretentioasa sintagma cu un cuvant specific stilului colocvial, insa mult mai precis, precum „agresivitatea”. Ii recomand lui Garcea chestionatorul sa nu se atinga de integritatea tensiunii nervoase pentru ca lucrurile interesante de la biologie pe care el le-a inteles rapid ca elev s-ar putea sa fie drastic diminuate.

Desigur, problema pusa spre rezolvare nu este grea. Insa modul in care ea este pusa sfideaza logica, statul de drept si insasi o viata sanatoasa. Mai intai, legislatia nu interzice propriuzis agresivitatea in timpul conducerii. Legislatia nu poate face asta in general. Ea poate doar penaliza unele posibile manifestari ulterioare ale agresivitatii care ii pot afecta pe ceilalti. Dar nu toate aceste posibile manifestari ulterioare sunt tipice agresivitatii. De exemplu, un comportament agresiv la volan te poate face sa lovesti niste pietoni care traverseaza corect. Dar ii poti lovi si din lipsa de atentie. Asadar nu orice fel de incalcare a legislatiei rutiere este specifica agresivitatii. Apoi nu orice act de agresivitate in timpul conducerii este sinonim cu incalcarea legislatiei. Agresiv poti fi atunci cand intri de pe o banda laturalnica intr-o coloana de pe alta banda fara sa ceri voie, mizand pe indisponibilitatea de a evita un accident asupra celui ce i se cuvenea pozitia ta. Agresiv poti fi atunci cand claxonezi in cazul unui drum blocat. Acestea nu sunt interzise de lege (exceptand claxonarea in anumite cazuri). De aceea Garcea chestionatorul nu se poate substitui legislatiei pentru a decide de la sine putere ce ai voie si ce nu.

Iata ca agresivitatea e cam greu de cuantificat si pedepsit daca se manifesta fara incalcari de reguli de circulatie si comportament social. Dar ea se poate manifesta si in lipsa incalcarii acestor reguli. De exemplu un salut sarcastic sau rastit nu incalca vreo lege insa poate da dovada de agresivitate manifestata in comportament. Dar, daca nu se poate sanctiona si nu incalca legislatia, inseamna ca cel in cauza „are voie” oricand sa se comporte agresiv. Iata cum o astfel de intrebare nu are un raspuns adecvat.

Apoi agresivitatea nu este o chestiune de vointa sau optiune comportamentala asa cum o percepe Garcea chestionatorul. Ea nu poate fi inabusita cu aceste comenzi specifice dresarii cainilor, „ai voie”, „n-ai voie”. Ea nu poate fi „eradicata” nici cu rugaciuni in biserica si nici cu alte „tehnici de relaxare”, desi iesirea din mediul stresant da psihicului timp sa se echilibreze. Ea se poate singura atenua in timp. Din pacate o astfel de mentalitate a dresarii vine din experienta sa cu scoala traumatica a dictaturii sau perioadei antebelice, dupa cum am mai spus aici . Dar putem intelege ca mentalitatea aceasta represiva este un defect profesional al lui Garcea.

Apoi agresivitatea nu este o actiune voluntara ca fumatul sau mancatul. Exista un grad de agresivitate mostenit genealogic, cultivat pe termen lung de mediul social dar si temporar determinat de frustrarile pe perioade mai scurte de timp. Omul agresiv e mai curand un transmitator retroactiv al frustrarilor venite din afara, fie ele recente fie mostenite. Daca iti stapanesti agresivitatea asta nu inseamna ca nu ai mai fi agresiv. Asta poate eventual insemna faptul ca iti convertesti agresivitatea in depresie sau altceva (sublimare). Iar asa ceva iarasi nu se face cu vointa ci cu insusi modul de functionare al psihicului. Vointa nu are absolut nici o legatura cu controlul sau determinarea gradului de agresivitate umana. Exceptie face aici conceptul lui Schopenhauer de „vointa”; dar acesta este oricum altceva decat ce vrea Garcea chestionatorul sa spuna cu acel „aveti voie”. Si nu, acest concept nu este nici numele unui club de fotbal. Garcea chestionatorul n-are de unde sa stie asta pentru ca pe el l-au batut mai rau parintii si l-au si convins sa nu ramana cu resentimente. Sau poate nu le mai tine minte. Probabil ca la fel ii comanda si sefii sa fie agresiv odata ce a ajuns adult, si el a inteles de aici ca ar fi vorba despre vointa.

Nu in ultimul rand, formularea incalca regulile moderne ale testului grila. Dupa cum am spus aici , cerinta testului grila nu trebuie sa aiba „capcane”. In acest caz din cerinta se deduce ca exista cel putin o situatie in care „este voie”, deoarece se foloseste cuvantul „cand” care vizeaza un anumit moment dintr-o multime de alte momente.

Din pacate starea drumurilor in Romania implica un trafic infernal si frustrari mari in mintile soferilor. Stresul de la locul de munca amplifica aceasta agresivitate si insusi macelul de pe drumurile publice din Romania. Solutia, nu este comanda pavloviana a lui Garcea chestionatorul ci iesirea in primul rand din situatia stresanta. Apoi se mai poate folosi si renuntarea periodica la insasi comoditatea masinii si recurgerea la miscare. Mergerea periodica pe jos sau cu bicicleta la serviciu, implicarea in activitati sportive diverse este o foarte sanatoasa cale de absorbire si atenuare a agresivitatii. Nu in ultimul rand, recomand mergerea la psihoterapeut, de preferabil unul care nu e Garcea....

De data aceasta raspunsul e B iar povestea cu alternanta vigilentei cu relaxarea nu mai e valabila. De data asta bietul sofer buimac de atatea explicatii taoist cuantice nu mai trebuie sa fie relaxat ci permanent concentrat. S-a schimbat parerea lui Garcea…

Dupa cum am spus-o la inceputul textului, o astfel de tema, printre multe altele, ar trebui scoasa din aceste chestionare. Asa ceva nu este subiect de invatare cu atat mai putin cu cat Garcea chestionatorul insusi habar nu are ce este psihologia. Habar nu are ce sunt aceste stari. Iar exemplul lui de argat la mafiotii din jurul drumurilor, transporturilor si licentelor nu e deloc de urmat. Si nici nu-i permite sa-si fie lui insusi subiect de analiza pentru a invata experimental. Nu este deloc treaba lui sa decida cat de concentrat sau relaxat trebuie sa fie la volan cineva atata timp cat acel om nu incalca prevederile legale. Relaxarea, cu care el se bate ca o gorila cu pumnul in piept ca o are, vine la fiecare odata cu experienta. Relaxarea nu vine in urma invatarii teoretice si nici a mimarii, asa cum crede el cu psihologia lui de balta. Si acumularea ei nu inseamna mare lucru, dupa cum lipsa ei nu trebuie sa fie un impediment pentru acordarea dreptului cuiva de a conduce un autovehicul. Importanta ce i se acorda de parca ar avea valoare de vreun premiu nobil este total nejustificata.

In final postez un chestionar din care deducem lipsa sa de informatie in domeniul psihologiei perceptiei.

Raspunsul corect dupa Garcea chestionatorul ar fi doar A. Se vede din acest chestionar ca el intelege analizatorii vizual sau auditiv cam cum intelege motorul. Daca bagi combustibil in el atunci motorul functioneaza, dar daca bagi altceva e posibil sa nu mai functioneze. Capacitatea lui de a functiona ramane aceeasi, desigur cu exceptia cazului cand lichidul in cauza i-ar produce avarii. Ei bine „mecanismul perceptiei”e un pic diferit. El nu functioneaza la fel ca motorul. Organele de simt functioneaza diferit in functie de momentul zilei si de motivatia pe care posesorul lor o are pentru un anumit subiect. In cazul schizofreniei, nevrozei obsesionale sau a altor tulburari neuropsihice sau doar psihice poate exista o asanumita „atentie tubulara” care presupune o focalizare pe un anumit detaliu, cu ignorarea elementelor din jur. La fel ca in cazul antrenamentului de orice fel, rezultatele unui organ sau a unei structuri biologice depind de exersarea initiala si de gradul de obosire a acestora. Daca cineva a consumat alcool atunci atentia lui tinde sa se diminueze si puterea de procesare a analizatorilor vizual sau auditiv este mai mica. De asemenea, un alcoolic cu „delirum tremends” poate avea halucinatii (vizuale, auditive, tactile, cenestopate etc.) si iarasi acestia dau gres. In termenii mecanicii brute ai psihologiei lui Garcea chestionatorul asta se poate intr-adevar traduce ca fiind „reduce a capacitatii vizuale si auditive”.

Chit ca incarc textul, dar dupa un astfel de chestionar nu pot sa nu postez urmatorul banc sa ne mai destindem:

Un politist se intalneste cu un profesor de psihologie si,dupa o scurta conversatie despre vreme, politistul il intreabape profesor:
-Domnule profesor, ce este psihologia?
Dupa il examineaza din priviri, profesorul ii spune:
-Cel mai bine iti dau un exemplu. Ai acvariu acasa? intreaba profesorul
-Am, raspunde politistul .
-Daca ai acvariu inseamna ca iti plac pestii, asa e?
-Asa e.
-Daca iti plac pestii,inseamna ca iti place natura, asa e?
- Asa e. Dar cum vi-ati dat seama?
- Se asociaza psihologic
-Daca iti place natura inseamna ca iti place frumosul, asa e? Se leaga psihologic.
- Asa e.
-Daca iti place frumosul inseamna ca iti plac femeile si ca esti casatorit. Asa este?
-Da, asa este.
-Cam asta este psihologia, adauga profesorul.
Adoua zi la munca,politistul intreaba un coleg:
-Tu stii ce e psihologia?
-Nu. Ce este?
-Ai acvariu acasa?
-Nu
-Esti homosexual!

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.1.6. Garcea chestionatorul biologul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.1.6. Garcea chestionatorul biologul

Daca la fizica nu ma pricep, la biologie da. La aceste ore probabil ca Garcea chestionatorulfacea bilute din muci sau avioane din hartia pe care a scris lectia anterioara. De aceea au si iesit urmatoarele exemple de intrebari ale caror raspunsuri declarate valide arata cele afirmate de mine.

Garcea chestionatorul spune ca raspunsul corect este A., si intr-adevar acesta este cel mai complet raspuns din toate trei. Variantele B si C sunt false pentru ca in aceste doua cazuri sanctiunea este penala si nu contraventionala. Varianta A insa este doar partial corecta, ceea ce ar trebui sa implice declararea ei ca incorecta pentru ca in textele grila la fel ca si in logica invaliditatea unui caz .

Din pacate in Ordonanta de Urgenta OUG 195/2002 (codul rutier) nu se precizeaza direct in el aceasta limita inferioara a testului de alcoolemie. Dar totusi, este incetatenita in randul politistilor ideea ca acest prag ar fi de 0,15 - 0,25 mg/l alcool pur in aerul expirat. Am gasit pe mai multe site-uri acest ciudat text de lege ce nu se gaseste totusi in codul rutier:

„Conducerea unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice, care are o imbibatie alcoolica cuprinsa intre 0,2 -0,5 g/l alcool pur in sange, respectiv 0,15 - 0,25 mg/l alcool pur in aerul expirat se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a V-a de sanctiuni (21 la 50 puncte-amenda) si cu suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 180 de zile”

Cert este ca organismul uman creeaza el insusi alcool in mod natural prin substantele pe care le ingereaza. Nici Garcea legislatorul si nici Garcea chestionatorul nu-si mai aduc aminte de pe la orele de biologie acest fapt. Am aratat in acest articol cum l-a luat gura pe dinainte si s-a dat de gol ca nu-i prea placea scoala. El stie doar ca si cele mai mici cantitati de alcool consumate se regasesc apoi in aerul respirat. Dar nu pare sa-si aduca aminte de acest fapt ce confirma ca exista constant o anumita doza de alcool in organism indiferent daca persoana a baut sau nu alcool inainte. Asa ca „o imbibatie sub 0,8 g/l alcool pur in sange” poate si 0,0001 g/l, ceea ce nu aduce cu sine nici un fel de incriminare contraventionala. De aceea varianta A. ar fi trebuit sa aduca din 2002 aceasta prevedere, si sa precizeze si limita inferioara de 0,2/l. Din pacate nici Garcea legislatorul nu a precizat clar in lege si nici chestionatorul nu a stiut de acest fenomen.

Dupa Garcea chestionatorul chiulangiul raspunsul corect este doar varianta A. Am pus si eu A, stiind si ca nu se pricepe la medicina dar si ca n-a fost atent la orele de biologie. Mie mi-a placut biologia foarte mult. Imediat mi-am adus aminte ca hemoragiile arteriale sunt mult mai periculoase decat cele venoase. Daca te tai la deget superficial, pana la urma sangele se coaguleaza si sangerarea se opreste de la sine. Asta pentru ca la suprafata sangele circula prin vene. Iar vena are tendinta sa se ingusteze la taietura, impiedicand astfel iesirea in cantitati mari a sangelui. Dimpotriva, daca ne taiem artera putem muri de pe urma pierderii de sange. In loc sa se inchida, ca in cazul venei, artera se largeste in zona taiata, devenind un fel de trompeta la capatul opus suflarii. Si, da, sangele transmis de la inima (prin artere) este mai fluid decat cel venit catre inima (prin vene). Asa ca, dupa cum spun oamenii ce-au terminat medicina, (citez din acest site: http://scientia.ro/stiinta-la-minut/corpul-omenesc/3227-hemoragiile-scurte-explicatii.html ) daca

„Sangele se scurge ritmic, pulsatil (dupa bataile inimii), iar culoarea este rosu-deschis”, asta inseamna ca hemoragia este una grava. “Se poate pierde un volum mare de sange in scurt timp”

Asa ca uitati de ce spune Garcea chestionatorul si tineti (nu „tine-ti”) cont ca punctul C este de asemenea valabil!

In continuare o alta intrebare din zona hemoragiilor venoase si arteriale:

Toti care avem tifon si pansament pe acasa stim ca il folosim la oprirea sangerarilor. Numai ca una este o banala casnica taietura de cutit si alta e un accident de circulatie, pentru care se dau aceste cunostinte de prim ajutor. Hemoragiile minore, respectiv cele venoase si cele capilare, se pot opri cu ajutorul unui astfel de bandaj. Dar nu toate. De cand eram elev la generala stiu insa ca o hemoragie provenind de la spargerea unei artere nu se opreste decat cu garoul. Bandajul este egal cu zero in acest caz, si e chiar neindicat. Iata ca exista un caz in care varianta A este falsa.

Observ inutilitatea unei astfel de intrebari. Nu ajuta pe nimeni ca inveti din ea ce deja stiai inca de dinainte de a ajunge la scoala, respectiv ca e bine sa te bandajezi pentru a opri sangerarea dupa ce ai avut o rana superficiala. Oricum, dupa cum am mentionat mai sus, chiar si fara bandaj hemoragiile venoase se opresc de la sine. Daca tot iti consumi timpul si vrei sa-l inveti ceva pe cursant despre primul ajutor in situatii critice, atunci trebuie sa insisti pe aceste hemoragii arteriale extrem de periculoase. Din pacate, atunci cand a luat in calcul aceasta posibilitate, Garcea chestionatorul a dat-o in bara cu raspunsuri partiale, asa cum este cel din chestionarul anterior.

Prin urmare, verbul „a fi” trebuie pus la conditional optativ, respectiv „ar putea fi”, pentru ca in acelasi timp el ar putea nici sa nu fie. Cele doua forme fac diferentierea intre distribuirea sau nedristibuirea termenilor de la logica (iar logica!!!); deci „Toti S sunt P” (SaP) nu este aceeasi cu „Unii S sunt P” (SiP). Hai cu logica si cu gramatica, Garcea!

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.1.5. Garcea chestionatorul fizicianul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.1.5. Garcea chestionatorul „fizicianul”

Fizica e un pic mai practica decat matematica, si Garcea chestionatorul ar trebui sa se descurce mai bine la ea. Din moment ce are cunostinte de mecanica in raport cu insasi meseria pe care o practica ar trebui sa le mai stie. Eu nu ma pricep. Nu mi-a placut fizica. Doar cea nucleara mi-a mai placut cat de cat. De aceea aceasta sectiune e una scurta. Nici nu aparea daca nu dadeam de urmatoarea intrebare:

Garcea chestionatorul a spus ca variantele bune ar fi B si C. Din asta ne dam seama ca el foloseste cuvantul „calitate” cu sens extins, respectiv cel de beneficiu, si nu cu sens de proprietate, asa cum se foloseste in fizica. Este clar ca nu poate fi un beneficiu faptul ca uleiul poate ingheta. Dar poate fi un beneficiu faptul ca el ingheata la temperaturi mai mici decat cele ale inghetarii apei. Nu-i nimic gresit aici; cuvantul „calitate” se foloseste cu ambele sensuri. Altceva insa ma intriga, si anume faptul ca Garcea chestionatorul a „descoperit” un obiect care nu are culoarea drept proprietate. Pam pam!

Desi nu mi-a placut fizica, totusi mi-aduc aminte de proprietatile corpurilor predate de profesorul meu dintr-a V-a sau a VI-a. I-am uitat numele bietului profesor dar n-am sa-i uit niciodata fata ovala si parul carliontat spre lung, o combinatie de Al Bano si Julio Iglesias. Ei bine, omul asta ne spunea la scoala ca obiectele au proprietati ca gustul, mirosul, culoarea, rezistenta la intindere, forma, etc. Chiar cand sunt transparente, ele tot au o culoare, si anume incolora. E un pic absurd, desigur, dar asta zice fizica. Oricum, chiar daca obiectele transparente n-ar avea culoare, uleiul e intre opac si transparent. Deci o culoare se vede treaba ca trebuie sa aiba. Du-te si cauta in manual domnu’ Garcea!

Nu stiu daca Garcea chestionatorul a mai facut si alte erori. Deocamdata atat.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.1.4. Garcea chestionatorul matematicianul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.1.4. Garcea chestionatorul matematicianul 

Logica si matematica sunt discipline foarte apropiate. Putem sa ne imaginam ca daca Garcea chestionatorul sta atat de prost cu una dintre ele, atunci nu exceleaza nici la cealalta. Haideti sa privim urmatorul chestionar!

Varianta C de raspuns reprezinta modul pretios academic al lui Garcea chestionatorul de a spune ca mergi pe centrul drumului. De data asta intentia lui e una sincera. Un astfel de chestionar te invata sa nu fugi nici spre marginea din dreapta nici spre axul drumului in aceste conditii de vizibilitate redusa. Adica trebuie sa circuli echidistant fata de marginile partii de drum in cazul acestor conditii de drum. Daca nu circuli astfel riscul provocarii unui accident este mai mare. Poti lovi o persoana care de asemenea nu vede din cauza cetii sau poti lovi un obiect mai mare, un gard, un copac etc.

E de apreciat transmiterea unei astfel de informatii importante. Insa, in stilul lui caracteristic, pasul inainte e urmat de doi pasi inapoi, ca la hora. In loc sa se exprime simplu si precis si sa indice clar echidistanta masinii fata de marginile partii de drum, din dorinta lui arzatoare de a fi cat mai zelos, Garcea chestionatorul se exprima gogomanic. Ca de obicei. De data asta el face apel la limbajul matematicii, mai exact la cel al geometriei. Tinand cont ca n-a fost prea bun elev la scoala, rezultatul e tipic personajului Garcea. Exprimarea prin notiunile matematicii e lacunara. El ne-a dat doar doua puncte, respectiv axa drumului si marginea din dreapta a partii carosabile. Insa nu exista distanta egala doar intre doua puncte. Acela este un segment singular. Adica e doar distanta si atat. Distanta „intre axa drumului si marginea din dreapta a partii carosabile” este egala cu ea insasi, exceptand cazurile in care drumul se ingusteaza si se compara intre ele distantele de drum normal cu cele ale celui ingustat. Egalitatea intre doua distante presupune existenta unei prime distante si inca o alta cu care prima sa se compare. Pe langa primele doua puncte ale segmentului e nevoie de alte doua puncte care sa determine noul segment.

In cazul de fata distanta dintre axa drumului si marginea din dreapta a partii carosabile se poate imparti in 3 parti. Una dintre ele a fost ignorata de gandirea si exprimarea lui Garcea chestionatorul. Ea este insasi distanta dintre cele doua extremitati laterale ale vehiculului, adica latimea sa. La aceasta distanta se adauga cele doua segmente dorite a ramane egale, respectiv cel din stanga si cel din dreapta vehiculului, pana la limitele laterale ale benzii alocate din drum. La aceste distante se refera de fapt gandirea tremuranda a lui Garcea chestionatorul, experimentand profesional o compulsie la repetitie fata de trauma scolii. Asadar, varianta de raspuns trebuia sa includa si punctele extremitatilor laterale ale masinii noastre, daca tot s-a scarpinat cu mana la urechea din partea opusa si a vrut cu orice pret o exprimare complexa si exacta. Iar varianta de raspuns ar fi trebuit sa arate asa: „pastrati distanta intre axa drumului si extremitatea din stanga a masinii egala cu distanta intre marginea din dreapta a partii carosabile si extremitatea din dreapta a masinii …”.

Aducerea in prim-plan a elementului matematica pentru detalierea acestui mers central, dupa cum am spus, este nespecifica unui examen pentru obtinerea de permis auto. O astfel de formulare ne spune fie ca Garcea chestionatorul fie a chiulit fie ca facea avioane la ora de geometrie cand s-au predat segmentele, fie ca memoria l-a lasat pe „segmentul” de fata. Repet, o exprimare simpla, coerenta si concisa relativ la aceasta situatie ar fi trebuit sa sune astfel: „Mergeti pe jumatatea partii sensului propriu de mers a drumului”. Dar, asa cum ii place lui Garcea sa-si traga suturi singur incercand sa le traga altora, si de data asta a facut la fel.

In finalul acestei sectiuni voi analiza si corectitudinea variantei C de raspuns, pe care Garcea chestionatorul o declara corecta. Punctul C pare cel mai corect, intr-adevar. Dar el nu este 100% corect pentru ca exista o situatie in care aceasta regula nu se sustine. Aceasta situatie este cea a unui drum pe timp de noapte aglomerat cu cel putin doua benzi pe sens. Sa luam de exemplu cazul unui meci pe Arena Nationala care se termina dupa ora 10, cand deja soarele a apus, cu ceata afara. Dupa meci atat Soseaua Pantelimon cat si Bulevardul Basarabia se umplu de masini. Conform variantei C declarata corecta de Garcea chestionatorul, tu trebuie sa incaleci ambele benzi, cu jumatate de masina pe una si cu restul pe cealalta pentru a circula la o „distanta egala intre axa drumului si marginea din dreapta a partii carosabile”, adica exact pe delimitarea intre benzi. Ce zici Garcea?

Din pacate acest chestionar este descrierea in miniatura a realitatii societatii romanesti, in special cea contemporana. Istoria acestei tari se repeta dupa aceasta piedica pe care Garcea chestionatorul si-a pus-o lui insusi alegand calea complicata si insuficient stapanita. Fiind obisnuit cu stilul totalitar al pedagogiei, el poate sa-l zoreasca pe un elev care i-ar atrage atentia. Dar betele in roate pe care si le pune in fiecare zi se regasesc in realitatea romaneasca. Apoi aici este vorba de imposibilitatea lui tipica si totodata amuzanta de a abstractiza logic o situatie. Aici cred ca nu mai este vorba doar de incercarea de a incurca pe examinat, pentru ca raspunsul e totusi lesne de dedus. Din esecul lui de a folosi atat matematica cat si limba romana in acest caz ne dam seama ca nu a trecut de anumite examene si de asta a ajuns sa faca chestionatore auto la DRPCIV.

Am vazut de mai multe ori numeroase ambiguitati in aceste chestionare menite sa se reflecte in scaderea stimei de sine a examinatului. Eu i-am raspuns de fiecare data cu descrierea detaliata a profilului sau de spagar care trage in jos societatea romaneasca, dupa cum se vede aici . Pentru amuzament, de data asta insa il voi reduce si eu la un elev de ciclu primar care face erori elementare de aritmetica, analizand urmatoarea intrebare si variantele ei de raspuns:

Dupa el, raspunsul corect ar fi doar C. Intr-adevar, varianta C este corecta. Doar ca, daca se repeta folosirea fazei lungi noaptea la intalnirea cu ceilalti participati la trafic in asa fel incat sa se cumuleze 15 puncte, pana la urma chiar se ajunge la suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule. Se cam vede treaba ca Garcea nu stie sa adune.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.1.3. Garcea chestionatorul logicianul. Doar Garcea putea sa gandeasca asa

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.1.3. Garcea chestionatorul logicianul. Doar Garcea putea sa gandeasca asa

De la filosofia si sociologia dreptului trecem la logica. Sunt foarte multe cazuri de chestionare cu raspunsuri partiale sau parte din alte variante de raspuns date ca valide. De exemplu, sa presupunem o notiune formata din elementele x, y si z. Exista foarte multe variante de raspuns care ofera adevarul doar despre x fara sa precizeze nimic despre y si z, relativ la astfel de clasa de notiuni. Garcea chestionatorul declara nevalide aceste variante. In acest caz el ignora o regula universala din logica, respectiv aceea ca orice notiune subordonata alteia mai largi imprumuta toate calitatile acesteia. Tot ce se afirma despre notiunea supraordonata se va afirma si despre notiunea subordonata. Aceasta operatiune se cheama deductie logica. In cazul de fata ne confruntam cu cea mai utilizata forma a sa, esenta deductiei logice, respectiv silogismul de tip Barbara, care in simbolistica specifica logicii este abstractizat conform formulei:

MaP
SaM
SaP

Aplicat concret la o judecata, modul Barbara arata astfel:

Premisa majora: Toti (a) oamenii (M) sunt muritori (P).
Premisa minora: Socrate (a) (S) este om (M).
Concluzie: Socrate (a) (S) este muritor (P).

Ei bine, in multe variante de raspuns din aceste chestionare il vedem pe Garcea chestionatorul declarand nevalid acest mod Barbara. La el MaP si SaM au concluzia SoP

Priviti urmatoarea intrebare:

Dupa Garcea chestionatorul corecta ar fi doar a si b. Insa C este inclusa in a. Practic varianta c este tocmai notiunea subinscrisa in cea mai generala. Zona aparatului radar este una din multiplele zone ale traseului de deplasare. Este adevarat ca adevarul general al notiunii ceva mai generale se pierde odata ce este aplicat la notiunea particulara subinscrisa.

Tradusa logic intr-un silogism, afirmatia lui Garcea suna astfel :

(Premiza majora) „Pe traseul de deplasare (M) se urmeaza regimul legal de viteza (P)” MaP
(Premiza minora) „Zona in care exista aparatul radar (S) este traseu de deplasare (M)” SaM
(Concluzia) „Exista cel putin un caz in zona in care aparatul radar (S) se poate incalca (o) regimul legal de viteza (P)” SoP

Ceea ce este un silogism nevalid.

Echivalenta propozitiilor categorice spune practic acelasi lucru

Propozitia logica „Toti S sunt P” se converteste logic in cea „Unii S sunt P”. Dar din „Unii S sunt P” nu mai putem deduce ca „Toti S sunt P”. Regula logicii predicatului va ramane aceeasi.

Propozitia „sa nu depasiti viteza legala in zonele in care este instalata aparatura radar.”, este confundata cu cea „sa nu depasiti viteza legala doar in zonele in care este instalata aparatura radar.” In acest caz aceasta propozitie ar deveni intr-adevar logic falsa pentru ca prezenta cuvantului „doar” ii da concluziei urmatoarea forma logica:

„In toate situatiile din afara zonei in care aparatul radar (nonS) se poate incalca (e) regimul legal de viteza (P)” nonSeP

ceea ce este intr-adevar o propozitie falsa logic, deoarece silogismul

MaP
SaM
nonSeP.

este invalid.

Sunt foarte multe intrebari care repeta astfel de eroare si am facut aici si aici referinta la ea pe parcursul acestui text, dupa cum voi face si mai departe. Pana la urma te obisnuiesti cu ea si o accepti ca atare. Insa este vorba aici de un adevarat analfabetism logic. Astfel de oameni care au facut aceste chestionare nu au un nivel intelectual suficient de intelegere a logicii si a limbii romane evoluate, din afara limbajului colocvial sau argotic. Garcea chestionatorul nu intelege notiunea de „gen” sau clasa generala in care se includ obiectele. Asta spune multe despre mentalitatea lui empirist-magica ce s-a convertit temporar in asanumitul „materialism dialectic si istoric” de dinainte de 1989. El nu intelege ca pe masura ce notiunile devin mai generale ele devin si mai abstracte. Desi sunt imposibil de vazut in realitate in forma abstracta ele totusi sunt prezente in fiecare dintre obiectele lumii concrete ca punct comun.

In finalul acestei sectiuni mai aduc un alt exemplu dintre multe altele in care se repeta aceasta eroare:

Dupa Garcea chestionatorul raspunsul corect este doar A. Insa este obligatorie folosirea luminilor de intalnire pe drumurile nationale. Nu este obligatorie folosirea luminilor de drum, dar disjunctia din expresia „de intalnire sau de drum” face propozitia C valida daca doar una din variantele disjunctiei este valida, nu neaparat ambele. Insa el a presupus gresita prezenta cuvantului „doar” cu privire la clasa de obiecte „in situa?iile in care traficul este supraaglomerat” in cadrul notiunii „drumurile nationale” variantei C de raspuns, declarand-o astfel gresita, la fel ca si in cazul precedent.

Dupa Garcea chestionatorul raspunsul corect este a. Se da prioritate celor care vin din stanga pentru ca drumul pe care merg ele e prioritar, si celor care vin din dreapta, dupa regula intersectiilor nedirijate sau a egalitatii de dirijare a semnelor. Dar daca cineva vine din fata si vrea sa vireze la stanga (din unghiul lui, adica sa ajunga pe strada din dreapta imaginii pe care o vedem noi, strada care conform panoului aditional NU este drum prioritar) atunci el iese de pe drumul cu prioritate. Pentru ca schimba directia de mers acea persoana trebuie sa ne dea noua prioritate. deci iar trebuie sa acorde prioritate. Iata un raspuns gresit pus ca fiind corect.

Apoi, in acest chestionar se face eroarea logica frecventa a lui Garcea chestionatorul de a declara falsa o notiune subinscrisa intr-o notiune mai larga care este in principiu adevarata. In cazul de fata avem notiunea de „toate vehicule care circula in aceasta intersectie”. Ea este formata din 3 notiuni subordonate, respectiv „toate vehicule care circula din stanga”, „toate vehicule care circula din dreapta” si „toate vehicule care circula din fata”. Orice proprietate a notiunii generale „toate vehicule care circula in aceasta intersectie” se regaseste in aceste trei notiuni subordonate acesteia. Asta inseamna ca daca se acorda prioritate tuturor vehiculelor care circula in aceasta intersectie, atunci se va acorda prioritate inclusiv vehiculelor care circula din stanga. Ceea ce arata ca varianta b de raspuns este de asemenea corecta, fiind inclusa in varianta a. Pentru a nu fi corecta varianta b ar fi trebuit sa sune astfel „acordati prioritate doar vehiculelor care circula din stanga”. In acest caz o astfel de formulare ar fi exclus prioritatea pentru celelalte directii, ceea ce ar fi fost gresit.

Prioritatea tuturor vehiculelor se abstractizeaza logic in formula SaP (Toti S sunt P). Prioritatea acordata celor din stanga se abstractizeaza logic in formula SoP (Unii S sunt P). Garcea chestionatorul a uitat ca in logica „Toti S sunt P” implica si „Unii S sunt P”. Practic aici avem exact acest caz.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.1.2. Garcea chestionatorul teoreticianul general al dreptului

Cu Garcea la luat permisul auto

3.3.1.2. Garcea chestionatorul teoreticianul general al dreptului

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

Pentru a ramane in zona legislatiei, in aceasta sectiune il vedem pe Garcea chestionatorul cum nu cunoaste principiile generale ale dreptului. Ele sunt parte din filosofie si sociologie. Dupa cum am vazut in subcapitolul anterior, preocuparile lui infantile nu par sa aiba legatura cu aceste domenii. In chestionarul de mai jos putem ca Garcea chestionatorul fie n-a pus niciodata mana pe o carte de teoria generala a dreptului, fie n-a inteles mare lucru din ea si nu s-a mai straduit sa afle mai multe. Raspunsul C presupus gresit din urmatorul chestionar confirma acest lucru.

Raspunsul corect ar fi doar unul, respectiv A. Insa si C este la fel de corect. Cum s-ar face ca mijloacele de semnalizare rutiera si agentii de politie nu ar face pe soferi sa aiba o conduita preventiva numai Garcea chestionatorul poate sti. Unul dintre principiile dreptului este preventia. Regulile juridice nu se fac doar pentru arbitrarea a doua forte sociale ci si pentru a preveni diferite conflicte sau situatii neplacute in societate. Iar „mijloacele de semnalizare rutiera si agentii de politie rutiera” sunt instrumente ale aplicarii reglementarilor legislatiei rutiere in comportamentul participantilor la trafic si preiau din acest caracter preventiv specific dreptului, caruia i se subordoneaza. Asadar si varianta C este corecta.

Inainte de a trece la urmatorul chestionar remarc expresia exotica „pilotarea preventiva” din acesta. Stim ca avioanele si masinile de cursa se piloteaza. Adica ei ies pilot auto, sau cum? As zice totusi ca termenul normal si firesc pentru o astfel de actiune de „pilotare” a vehiculelor normale de pe strazile astea paradite este totusi cel de „conducere”. Il recunoastem pe Garcea, nu? Folosirea acestor cuvinte pretentioase in contexte nepotrivite este parte din specificul lui. Probabil visul lui din copilarie era sa ajunga mare pilot de Formula 1 si se gandea la acest vis neimplinit. In schimb a ajuns intr-o camera inchisa de pe la drpciv nevoit sa faca chestionare. Fara nici un fel de ironie, e tist ca sistemul i-a taiat aripile bietului copil, pentru ca insusi sistemul l-a transformat in Garcea. Dar e si mai trist ca el a acceptat sa devina agent de propagare a mutilarii spirituale in loc sa incerce o reparare a propriului Eu avariat. Experientele negative in scoala sau in copilarie nu justifica moral apetenta pentru abuzul urmatoarelor generatii. Rezultatul este cel de fata.

Eeeee! Daca ma nasteam eu in Moldova as fi definit chilotii ca fiind acei oameni care chiloteaza avioane. N-am nici un fel de ranchiuna pe moldoveni, ba chiar ii salut calduros pe cititorii ce s-au nascut pe acele meleaguri. Doar ca dulcele lor grai s-a intamplat sa se intersecteze cumva nefericit aici cu spiritul lui Garcea chestionatorul. Pentru amuzament postez un chestionar care este formulat cu accent moldovenesc, desigur dintr-o eroare scuzabila de tastare (realizata cel mai probabil nu de Garcea chestionatorul ci de designerii site-ului sau vreo secretara care a tehnoredactat textul initial)

 

O sa revin la numeroasele erori de tastare din aceste chestionare cu o sectiune speciala.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin