3.3.2.4. Lipsa de intelegere adecvata a expresiilor

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.2.4. Lipsa de intelegere adecvata a expresiilor

Aceasta sectiune continua pe cele anterioare, cu diferenta ca foloseste grupuri de cuvinte care dau un anumit inteles si nu cuvinte singulare.

Incep cu aceasta intrebare:

Interesul lui Garcea chestionatorul in aceasta intrebare este sa afle carei variante de raspuns ii corespunde cerinta. Intr-adevar la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata se reduce circulatia pana la 30 km/h in localitati. Doar ca acest maxim 30 km/h inseamna si 20 km/h specifica variantei 1, dar si 5 km/h specifica variantei 2. Prin urmare si variantele a si c sunt valabile. Garcea chestionatorul pare ca nu stapaneste suficient intelegerea expresiei „a nu depasi o limita de viteza” care inseamna si a merge cu viteza stipulata de respectiva limita dar si a merge cu o viteza inferioara. Exprimarea cerintei nu reuseste sa faca o astfel de diferentiere neta. Pentru a scoate in evidenta doar varianta b cerinta ar fi trebuit sa sune in felul urmator: „In care dintre urmatoarele situatii puteti sa circulati cu o viteza de 30 km/h in localitati?” In acest caz variantele a si c nu mai sunt valabile, ramanand doar b, care vorbeste despre o situatie in care limita de viteza este 30 km/h.

Raspuns corect dupa Garcea chestionatorul este doar b. In acest caz el foloseste cuvantul „imobilizare” cu sens de imobilizare pana la remedierea defectiunilor. In codul rutier termenul „imobilizare” se foloseste insa cu sens extins insemnand orice oprire. Cum in cazul unei contraventii poti fi sanctionat de politist asta se cheama ca vehiculul iti este imobilizat temporar. Garcea chestionatorul nu face diferenta intre imobilizarea temporara si cea de lunga durata. Imobilizare inseamna fixare, nemiscare. Deci raspunsul a. este si el valabil pe langa b.

Garcea chestionatorul zice ca raspunsul corect ar fi c. Desigur, probabil ca experienta la volan consta in astfel de situatii. In primul rand, o astfel de intrebare e absurda pentru ca cere raspuns ce vine dupa o astfel de experienta la volan, ceea ce un cursant in sala de examen e clar ca nu are. Apoi, e absurd sa se considere ca ar fi gresit sa ma astept ca acel conducator nu ar cunoaste drumul sau ca nu ar semnaliza din timp intentia. Este probabil ca un sofer ce conduce o masina cu numere de alt judet sa nu cunoasca drumul si sa faca manevre riscante care necesita atentie sporita din partea celorlalti participanti la trafic. Dar e posibil ca acel sofer sa fie un localnic ce cunoaste localitatea. Asadar asteptarile trebuie sa se refere la ambele situatii, nu doar la varianta nefericita prevazuta de Garcea chestionatorul. Se vede ca el are o proprietate redusa a sintagmei „a avea asteptari”, confundand-o cu „a avea temeri” sau cu „a fi prevazator”. Dar chiar si asa, a avea temeri de la evolutia realitatii nu face obiectul unui raspuns Fals/Adevarat. Pana la urma idiotenia intrebarii consta in faptul ca eu ma pot astepta la orice pentru ca e un lucru care depinde atat de modul in care vad eu lumea cat si la modul in care un astfel de conducator auto conduce.

Garcea chestionatorul spuna ca varianta corecta ar fi doar a. Insa varianta c inseamna exact varianta a ceva mai detaliata si mai bine explicata. Oprirea masinii pentru evitarea unei coliziuni (intersectare) care se poate realiza in cazul acordarii de prioritate este tot o adaptare a vitezei pana cand ea ajunge 0. Nu pot sa-mi inteleg cum se face ca mintea lui intai se screme sa explice ce este prioritatea, creeaza varianta c, si apoi o declara falsa. Poate ca nu-i de acord cu definitia prioritatii din varianta c si vrea sa arate acest lucru tuturor.

Urmatoarea intrebare pare facuta de strabunicul lui Garcea chestionatorul, care repara masina de fiecare data cand pleca la drum. Nu cred ca mai exista astfel de masini care sa se comporte precum cea descrisa aici. Faptul ca a ramas in aceste chestionare tine de caracterul tenebros al mintii nepotilor sai.

Trebuie spus de la inceput ca toate cele trei variantele de raspuns sunt declarate corecte de Garcea chestionatorul. Asadar nu se poate vorbi despre o intentionata deformare a exprimarii cu scopul de a crea distractori in variantele de raspuns. Cand pui un raspuns capcana care e gresit, iti poti permite sa pui situatii absurde sau contradictorii ca varianta de raspuns. Atunci cand insa o astfel de varianta este declarata corecta, avem o problema. Formularea cerintei si a variantelor de raspuns dau dovada mai intai de lipsa de intelegere cuvantului „situatie” din cerinta. Apoi ele dau dovada de lipsa de intelegere a expresiei „temperatura de functionare” din variantele a si b de raspuns. De asemenea, ele fac legatura cu cealalta sectiune dedicata exprimarilor ambigue si absurde, folosind expresia absurda „functioneaza cu intreruperi” in varianta c de raspuns.

Le voi analiza pe rand. Voi incepe cu cuvantul „situatie” pe care Garcea chestionatorul nu foloseste corect aici. Proprietatea termenilor ramane marea lui problema, dupa cum am aratat mai sus. Probabil ca la limba romana el facea avioane cand era mic si simpatic. Dupa DEX, o situatie este:

”Totalitatea imprejurarilor care determina la un moment dat conditiile existentei unei fiinte, a unei colectivitati, a unei activitati; stare de fapt care decurge de aici pentru cineva sau ceva”

Asadar, in cele trei raspunsuri exista doua „situatii”, adica doua cauze ale consumului prea mare de carburant, respectiv a si c, cu cateva conditii structurale specifice situatiei. a-ul se refera la temperatura prea mica a motorului, iar c-ul se refera la lipsa lui de continuitate. Motorul inseamna aici acea „totalitate a imprejurarilor”, ansamblul, lucrurile exterioare carburantului propriuzis. Dimpotriva, b-ul nu este o „situatie”. El este o alta forma a carburantului, respectiv transformarea lui in fum, dupa ardere. Fumul nu este in acest caz o totalitate a imprejurarilor, un ansamblu exterior carburantului ci insusi carburantul aflat intr-o alta faza de transformare. Formularea propusa mai sus de mine cu verbul „a creste” conjugat la trecut ar putea fi si mai bine facuta daca din ea ar disparea si acest cuvant „situatie”. Parerea mea e ca exprimarea coerenta a intrebarii in acest caz ar fi trebuit sa fie ceva de genul:

„Care sunt indiciile unui consum ridicat de carburant al unui motor?”

Voi analiza mai departe exprimarea din unirea cerintei cu varianta a de raspuns, respectiv:

„consumul de carburant al unui motor creste atunci cand motorul nu atinge temperatura de functionare”

Daca o luam orbeste putem sa intelegem ca motorul nu functioneaza decat la o anumita temperatura, si ca de obicei ea este mai mare decat cea a mediului in care traim. Ceea ce e oarecum corect. Mi-aduc aminte din copilarie cum vecinul pornea iarna motorul tractorului mai intai incalzindu-l cu o faclie. Motorul chiar nu poate functiona la temperaturi foarte scazute. In acest caz varianta a este incorecta pentru ca exista cel putin o situatie care o contrazice. Sa-i spuna cineva si lui Garcea chestionatorul ca motorul nu consuma nici mai mult nici mai putin carburant atunci cand nu functioneaza! Poate ca cineva a ratacit acel carburant pe undeva… Dar in nici un caz nu s-a terminat noaptea trecuta cand era motorul inghetat (…)

Insa, dincolo de asta, exprimarea lui Garcea chestionatorul lasa sa se inteleaga ca motorul nu ar functiona deloc daca nu se atinge respectiva temperatura, ceea ce, desigur, este fals. Se stie ca exista o temperatura optima a motorului, si anume de 90 grade Celsius. La aceasta temperatura motorul consuma cel mai putin combustibil. Daca ea creste sau scade atunci consumul de combustibil creste. Iata ca toata problema pleaca de la expresia ciudata „temperatura de functionare”, care are si o forma pleonastica deoarece motorul ce consuma combustibil presupune functionare. Daca ea este inlocuita cu cea de „temperatura optima” atunci varianta A capata sens si devine corecta. Asadar, trebuie precizat faptul ca motorul totusi a pornit doar ca nu a atins temperatura optima. Pentru a deveni coerenta, varianta a trebuie sa sune astfel: „atunci cand motorul pornit nu are temperatura optima de functionare”

La punctul b, dupa cum au mai observat si altii, exista anomalia falsei cauzalitati a cresterii consumului de carburant datorita fumului negru. Daca-l combini cu praf var sau de creta, oare ai sanse sa economisesti combustibilul? Dar daca pui creta in carburant? Ar fi prea frumos sa convertesti culoarea fumului din una inchisa in alta deschisa si sa consumi mai putin carburant. Desigur, un adult care a ajuns sa faca astfel de chestionare intelege ca asa ceva nu e posibil. La drept vorbind, intr-adevar, un consum mai mare de carburant decat e normal implica evacuarea unui fum negru. Doar ca varianta de raspuns nu trebuia formulata in acel fel. Problema acestei exprimari este data de faptul ca nu se foloseste precis verbul „a creste”. Daca spui „consumul de carburant al unui motor creste”, atunci din asta se intelege si prezentul continuu, care este si un viitor apropiat. Se intelege din aceasta exprimare ca fumul negru e cauza consumului marit, la fel cum este in cazurile a si c. Insa fumul negru nu este cauza consumului marit ci consecinta sa. Exprimarea ar fi fost mai normala daca verbul „a creste” era pus la trecut si intrebarea ar fi sunat astfel:

”In care dintre situatii motorul are un consum crescut de carburant?”

In sfarsit, voi analiza si expresia absurda „functioneaza cu intreruperi” din varianta c de raspuns. Oricine intelege din forma variantei c de raspuns faptul ca motorul are momente cand, de fapt, nu mai functioneaza. Adica momentele de activitate cu cele de inactivitate alterneaza. Ne putem imagina ca motorul functioneaza intermitent, pe perioade mai scurte sau mai lungi de oprire, alternante cu perioade de functionare. Cine se pricepe la mecanica, poate sti ca eventual consumul e mai mare in acest caz si poate bifa varianta corecta. Numai ca exprimarea „functioneaza cu intreruperi” nu-i tocmai academica si nici logica pentru un limbaj precis precum cel al textelor grila. Pentru ca, atunci cand trece in perioada de nefunctionare, motorul… nu mai functioneaza. E absurd sa se spuna ca ar functiona cu intreruperi la fel cum e absurd sa se spuna ca functioneaza cu nefunctionari. Se poate folosi in acest caz ceva mai exact si la fel de simplu ca motorul se opreste periodic alternativ, intermitent. Din exprimarea sa anapoda se poate intelege ca daca ai intrerupt motorul in timp ce stationezi, risti sa ramai fara carburant dupa modelul lui Garcea politistul:

– Ce faci aici ba?
– Stationez, cu motorul oprit..
–Deci ai motorul functionand cu o intrerupere nelimitata, ha? Adica tu faci risipa de carburant pe banii tarii, ba?

In urmatoarea sectiune voi arata mai multe astfel de cazuri de exprimari absurde.

Gabriel Baldovin