3.3.2.7. Garcea chestionatorul si gramatica

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.2.7. Garcea chestionatorul si gramatica

Foarte multe din chestionarele acestea nu au continuitate gramaticala intre cerinta si variantele de raspuns. Iata un prim caz in urmatoarea cerinta:

Semnul „:” nu inseamna sfarsitul propozitiei ca in cazul semnului „.”. In cazul primului semn propozitia se continua fie prin exemplificare fie prin enumerare, luand astfel aspect de fraza. In acest caz fraza: „In cazul unui accident cu victime si cu deformarea accentuata a caroseriei, procedati la se administreaza calmante victimelor care sunt constiente.” nu este corecta gramatical. Se poate vedea un dezacord intre intrebare si variantele de raspuns. Mai precis, in cerinta verbul are forma personala, fiind conjugat la persoana a doua, iar in variantele de raspuns el are forma impersonala. Pentru a fi corectata sunt doua solutii. 1 Fie se sterge verbul „procedati” din cerinta si atunci ea se acorda cu forma impersonala a variantelor de raspuns. 2. Fie se personalizeaza aceste variante prin scoaterea formelor impersonale in genul a. „sfatuirea victimele constiente…”, b. „degajarea cat mai rapida a victimelor…” si c. „administrarea de calmante victimelor…”

Aceeasi problema si in urmatorul chestionar:

Practic aceasta intrebare este o refacere a celei cu „la ce va puteti astepta” din exemplul anterior. Din cele 3 variante de raspuns doar c. este vizibil gresita, deoarece se vede in imagine cum copiii nu sunt atenti la trafic. Dar asta nu inseamna ca ei nu ar traversa corect. Semaforul nu se vede dar eu cunosc intersectia de fata (Unirii) si pot spune ca ei circula pe verde, uitandu-ma la masina alba din plan indepartat care se afla in miscare pentru ca si ea verde. In aceasta intersectie semaforul de pietoni si cel de masini sunt sincronizate pe aceeasi directie. Faptul ca noi trebuie sa ne gandim la vreun potential pericol nu exclude adevarul variantei a. Garcea chestionatorul trebuie sa accepte ca copiii chiar circula corect in situatia de fata si sa schimbe forma intrebarii si raspunsurilor.

Din punct de vedere gramatical nu exista acord intre intrebare si variantele de raspuns. Formularea celor doua in aceeasi fraza suna rau. Mai intai ca exista un dezacord al pronumelui relativ „Ce” care se refera la obiecte sau lucruri abstracte. Ar fi trebuit in asa fel modificat textul intrebarii incat acolo sa aiba loc pronumele relativ „Cine”, care se refera la fiinte umane si care s-ar fi acordat cu cuvantul „copiii” prezent in toate cele 3 variante de raspuns. In acest caz existau doua posibilitati. Prima consta in schimbarea pronumelui relativ apersonal „Ce” cu unul care are o arie mai larga de aplicabilitate cum ar fi „Care”. Acesta se refera atat la fiinte umane cat si la obiecte sau notiuni abstracte. In acest caz intrebarea ar putea suna in felul urmator: ”Care dintre implicatiile ce reies din situatia de mai jos pot constitui un pericol?” cu variantele de raspuns in forma data, mai putin a, dupa cum am spus.

Cea de-a doua posibilitate consta in depersonalizarea celor trei variante de raspuns prin introducerea unui element abstract care sa se acordeze cu pronumele relativ „Ce”. Un astfel de element ar fi putut fi formula „faptul ca”, si atunci exprimarea ar fi sunat in felul urmator:

intrebare : ”Ce este bine sa aveti in vedere…”
raspuns: „faptul ca acesti copii …”

Cu alte cuvinte, ce sens gramatical are urmatoarea formulare? :

”Marcajul longitudinal continuu, aplicat pe axul drumului, permite incalcarea lui: nu, in nicio situatie.”

In urmatorul chestionar se poate vedea un dezacord semantic intre cerinta si variantele de raspuns

Intrebarea nu este ce recomanda acest indicator.

Corect este ca in loc de „:” sa existe semnul „?”

In urmatorul caz se foloseste gresit cuvantul „cum” .El descrie modul de realizare si nu locul de realizare.

In locul unui complement de loc, care sa se acorde cu indicatiile variantelor de raspuns, in cerinta avem unul de mod. Asadar, in acest caz in loc de cuvantul „Cum” intrebarea trebuie sa contina expresia “Pe unde”

Doua erori gramaticale grave exista in urmatorul chestionar. 

Mai intai, in ceea ce priveste varianta de raspuns a. 1, nu este corect „asaza” ci „aseaza”. Dupa aceea, cuvantul „a aseza” este foarte neclar. Asezarea unui obiect inseamna intinderea, depozitarea lui pe o suprafata. Chiar daca intuitiv noi ne dam seama ca bratul nu e indicat sa fie depozitat pe undeva pe jos, totusi asta nu scuza imprecizia variantei de raspuns. Limba romana are cuvinte destul de precise pentru astfel de situatie. Verbul „a lega” (de corp) este destul de bun.

In urmatorul caz, Garcea chestionatorul si-a aratat limitele. Si-a pierdut imaginatia. Nici el nu poate inventa prostii la infinit.

Raspuns corect” ar fi dupa Garcea chestionatorul doar C. Si iata ca iar ne intalnim cu problema asta cu cuvantul „doar”, bata-l vina…! Am analizat acest prost obicei al sau aici . Conjunctia „daca” de aici are mai multe sensuri, iar in cazul de fata exista doua situatii in care ele pot fi contrare. Daca ea ar exprima o propozitie conditionala, adica ar fi avut sens de „doar daca” sau „numai daca”, atunci variantele de raspuns a si b ar fost intr-adevar incorecte. In acel caz, fi incorecta restrangerea zonei de actiune a semnalelor luminoase ale semafoarelor sau a regulilor generale de circulatie doar la situatiile prevazute de precizarile ce urmeaza cuvantului „daca”. Pentru ca actiunea acestor semnale nu este nici restrictionata si nici facilitata de gradul de sincronizare a culorii semafoarelor. Dar conjunctia „daca” nu exprima doar cauzalitatea sau conditionalitatea. El exprima si hazardul. Acest ultim aspect ne intereseaza direct. De exemplu in propozitia „Daca nu inteleg suficient limba romana asta nu inseamna ca nu pot inventa chestionare auto”, cuvantul „daca” nu are sens conditional sau cauzal ci unul concesiv. Sensul lui este de „chiar daca”. Folosirea in acest caz a acestui sens al cuvantului „daca” confera valabilitate si variantelor a si b. Varianta a este valabila pentru ca nu se precizeaza prezenta unui politist in intersectie care poate modifica dispozitiile semaforului. Iar varianta b este valabila pentru ca in regulile generale de circulatie este inclusa si varianta b. Ramane acum ca Garcea chestionatorul sa precizeze daca conjunctia „daca” folosita de el are sens de „doar daca” sau „chiar daca”. Fara aceste precizari nu putem sa ne dam seama. Grea limba asta romana, domnule! Cum naiba sa o invatam la scoala cand ea e de nesuportat in viata reala?

Iata un alt caz in care Garcea chestionatorul aplica un alt standard in folosirea conjunctiei de conditionare „daca”.

In imaginea data se vede foarte bine indicatorul de ingustare a drumului pe ambele parti. Observam din cerinta faptul ca vehiculul din fata stationeaza si deci ca incalca Art. 142, j) din codul rutier. Dar camionul in cauza nu incalca prevederile legale conditionat de faptul ca noi l-am depasi ci indiferent de ce am face noi. Iata cum „daca” este folosita altfel aici.

Dincolo de aspectul gramatical acest chestionar mai are si cusurul de a fi foarte imprecis din punctul de vedere al imaginii prezentate. Am vazut intr-o sectiune anterioara multe exemple cu grafica anacronica, menita sa induca in eroare examinatul. Daca nu ar fi fost aspectul gramatical, si acest chestionar ar fi fost plasat acolo. Din analiza imaginii se vede ca ingustarea drumului incepe la cativa metri buni dupa camion. Asa ca exista suficient loc de depasire

La aceasta intrebare exista doar a ca varianta de raspuns. C este varianta capcana pentru ca o frana eficienta nu trebuie sa lase urme pe carosabil. Din aceasta cauza cerinta are formulare absurda pentru ca foloseste cuvantul „criteriu” la plural in conditiile in care doar o singura varianta de raspuns este valabila. Expresia tot nu ar fi fost coerenta chiar daca erau doua variante corecte. Pentru ca forma ei lasa sa se inteleaga variante exhaustive de raspuns, adica o enumerare completa a acestor criterii. In acest caz, pe langa spatiul de franare si lipsa urmei imprimata pe carosabil ar putea fi foarte bine si finetea miscarii pedalei. Chiar daca asa ceva se intalneste rar spre deloc, totusi nu este exclusa. De asemenea existenta sistemului de franare ABS este un criteriu de eficienta. Asadar exista si alte criterii a eficacitatii franelor care nu sunt enumerate in aceste variante de raspuns. Dar expresia tot nu ar fi fost coerenta nici daca cuvantul „criteriu” ar fi fost folosit la singular. In acest caz ea ar fi lasat sa se inteleaga ca exista doar un singur astfel de criteriu, ceea ce, vedem, este fals. Cerinta acestui chestionar ar fi devenit una cu sens daca ar fi fost formulata astfel: „Care dintre urmatoarele reprezinta criteriu de apreciere a eficacitatii franelor?”

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.2.6. Garcea chestionatorul ca fals creator de limba

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.2.6. Garcea chestionatorul ca fals creator de limba

Garcea chestionatorul probabil ca a ramas cu impresia ca limba ar fi fost creata de vreun profesor de la scoala sau vreun nas de pe la guvern. Nu-i chiar asa. Nici macar lingvistii nu sunt creatori de limba desi cunostintele lor pot cantari decisiv in acceptarea formei unui cuvant, a declinarii lui sau structurii corecte a unei expresii. Regulile gramaticale aplicate in anumite situatii pot fi acceptate in general si pot intra ca norme in limba. Alteori limba naturala ramane imuna la aceste reguli si le respinge, alegand o formula considerata gresita de specialisti dar care in timp se impune ca norma. Cel mai cunoscut exemplu este dat de americanul OK, care vine de la prescurtarea lui „All correct” (in regula), care ar fi trebuit sa fie AC. Si totusi astazi folosim OK, dupa norma impusa natural de cei care credeau ca se scrie „Ol Korect”.

Initial lingvistii se opun acestei forme insa dupa ani si zeci de ani, ei o accepta deja ca norma. Alteori unele alegeri ale limbii nici macar nu contrazic regulile gramaticale, ci sunt dezvoltari naturale ale limbii. Nu este cazul lui Garcea chestionatorul lingvistul care, in mania lui dictatoriala, tine mortis sa cenzureze expresii deja intrate in limba.

In urmatoarea intrebare observam o ambitie zeloasa de folosire exclusiva a expresiilor formale, rigide, declarand falsa o exprimare ceva mai prescurtata dar totusi la fel de precisa in ceea ce priveste comunicarea.

Garcea chestionatorul spune ca singura varianta ar fi C. Ea este valabila conform legislatiei. Fiecare intuieste rolul unei bariere pe un drum public. Insa indicatorul in cruce este de obicei plasat chiar langa bariera. Garcea chestionatorul declara falsa aceasta varianta de raspuns doar pentru ca numele indicatorului este oficial „Trecere la nivel cu o cale ferata” (simpla fara bariere sau si nu „in cruce”). Dar intrebarea nu viza denumirea completa si exacta a indicatorului in cauza, ci indicarea locului de oprire. Iar acest loc este exact in fata acestui indicator. In aceasta zona nu mai exista alt indicator in cruce amplasat in alt loc decat cel regulamentar de asteptare. Asa ca nu vad de ce aceasta varianta ar fi declarata in mod militienesc falsa, doar pentru ca foloseste o formula prescurtata pentru acest indicator. In aceeasi maniera i se poate reprosa si lui expresia neacademica „in fata barierei”: legislatia foloseste „inaintea barierei”.

In urmatoarea intrebare Garcea chestionatorul are rol de restrictionator al dezvoltarii limbii, interzicand cuvantul „claxon”. Dupa ce in mai multe cazuri el foloseste cuvinte colocviale insuficient de clare pentru descrierea unei situatii date, iada-l de data asta declarand falsa o varianta de raspuns doar pentru ca foloseste un cuvant colocvial, inteles de toata lumea. In urmatoarea intrebare, Garcea chestionatorul intoarce macazul si declara inadecvat un cuvant colocvial foarte precis si descriptiv. Practic el isi da cu stangul in dreptul.

Dupa Garcea chestionatorul singura varianta corecta ar fi A. Codul rutier spune la Art.112.

„– (1) Certificatul de inmatriculare sau de inregistrare ori dovada inlocuitoare a acestuia se retine de catre politia rutiera in urmatoarele cazuri:
(…)
d) vehiculul circula cu defectiuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decat cele omologate”

Sistem de semnalizare este si dispozitivul sonor. Nu e pentru prima data cand Garcea chestionatorul si-ar bate joc de legislatie, dupa cum am vazut aici sau aici . De data asta insa exista doua posibile explicatii pentru declararea unei astfel de variante ca false. Mai intai s-ar putea ca Garcea chestionatorul sa aiba o criza subita de formalism, devenind prea zelos pentru a accepta termenul „claxon” pe care, desigur, tot el l-a introdus in varianta de raspuns. Desi nu este un termen tocmai tehnic, totusi fiecare il intelege ca atare. Atata timp cat exista indicatorul „Claxonarea interzisa”, unde verbul Tinand cont de numeroasele sale exprimari colocviale, uneori stupide si absurde, a refuza un termen ca acesta, e absurd si total nepedagogic. Dar, cel mai important lucru, termenul claxon este un cuvant al limbii romane care desemneaza exact sistemul de avertizare sonora. Dupa DEX :

„CLAXÓN, claxoane, s. n. Dispozitiv de semnalizare sonora, cu membrana sau lama vibratoare, actionat electric si folosit la autovehicule. – Din fr. klaxon.”

O a doua posibila explicatie pentru declararea variantei B ca falsa ar fi ca el interpreteaza „claxonul nu functioneaza la parametri optimi” ca nefiind o defectiune majora, dupa cum spune litera legii. Insa o astfel de interpretare este total arbitrara si anormal de a face obiectul unei testari pentru verificarea cunostintelor despre legislatie si conducere a unei masini.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.2.5. Exprimari ambigue si absurde

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.2.5. Exprimari ambigue si absurde

Dupa cum am amintit la inceputul acestui subcapitol, exista o sectiune intreaga dedicata folosirii intentionata a notiunilor ambigue . Garcea chestionatorul a folosit intentionat indicii neclare cu scopul de a produce artificial confuzie in mintea cursantului, de a-l face sa greseasca si de a-si lua ulterior spaga. Insa nu toate chestionarele testului teoretic sunt astfel. Cele din acest subcapitol nu mi s-au parut ca s-ar datora intentiei predilecte de a induce in eroare ci coincidentei cu lipsa lui Garcea chestionatorul de lecturi si de familiarizare cu alte stiluri ale limbii romane in afara celui colocvial, al strazii. In aceasta sectiune am reunit cateva chestionare cu astfel de cazuri.

Raspunsul lui Garcea chestionatorul este a.

In primul rand remarc formularea incompleta a implicatiei: orice “daca” dintr-o implicatie logica trebuie sa fie urmat de un “atunci”. In exprimarea colocviala (a limbajului natural) cuvantul “atunci” se omite, dar el este totusi inteles implicit. Insa in stilul oficial, cel juridic in acest caz, el trebuie sa existe la fel ca si claritatea exprimarii.

Apoi, cerinta testului nu spune clar daca pozitia politistului inseamna „Oprire“ sau un alt semnal decat pozitia politistului inseamna „Oprire“ . Avem de a face cu o incurcare inutila a limbajului. Nu ne dam seama daca semnalul inseamna „Oprire“ sau pozitia sa inseamna „Oprire“. Pentru primul caz este valabil A si C, pentru ca la ambele trebuie explicit sau implicit „sa opreasca si sa astepte semnalul pentru continuarea deplasarii”. Pentru al doilea caz, este doar A, pentru ca politistul ii adreseaza „un alt semnal” decat „Oprire“. Intrebarea nu vizeaza tema examenului ci exercitii de semantica si chiar hermeneutica pentru descifrarea exprimarii lui Garcea chestionatorul, care intre timp are impresia ca a ajuns Zeu.

Pentru clarificarea exprimarii cerinta ar fi trebuit formulata astfel:

1 . Daca politistul se afla in intersectie cu fata catre conducatorul autovehiculului si ii adreseaza acestuia un alt semnal decat cel de „Oprire“, atunci conducatorul trebuie:

Sau

1 . Daca politistul se afla in intersectie cu fata catre conducatorul autovehiculului si ii adreseaza acestuia cu semnalul „Oprire“, atunci conducatorul trebuie:

Dar, tinand cont de numeroasele abateri de la nucleul semantic al termenilor, alegerea intre cele doua sensuri ia mai mult timp decat raspunsul in sine.

Raspunsul la aceasta intrebare e simplu, A. Totusi avem o problema in intelegere a variantei C. Stilul colocvial ne lasa sa intelegem ca „a fi precedat de alte autovehicule” in aceasta situatie inseamna a avea niste masini in fata. O exprimare coerenta ar fi trebuit sa sune totusi astfel:

„cand va preced alte autovehicule”

Sau, pentru a fi si mai clari, am putea spune,

„cand nu exista alte vehicule in fata dvs.”

Punerea verbului preceda la diateza pasiva in aceasta propozitie conduce la confuzii ciudate. Conform DEX,

„PRECEDÁ, preced, vb. I. Tranz. A exista, a se produce inainte de altceva in timp; a se afla, a se gasi inainte de altceva sau de altcineva in spatiu, intr-o ierarhie etc.; a premerge. – Din fr. précéder, lat. praecedere”.

Haideti sa inlocuim „precedat” cu aceste sinonime si sa vedem ce iese!

1. cand nu sunteti existat inainte de de alte autovehicule
2. cand nu sunteti produs inainte de de alte autovehicule
3. cand nu sunteti aflat inainte de de alte autovehicule
4. cand nu sunteti gasit inainte de de alte autovehicule

Desigur, putem gasi si alte sinonime pentru a continua acest sir, insa cred ca ne-am facut o idee despre absurditatea expresiei lui Garcea chestionatorul. Tu ca si cursant pierzi timp incercand sa deslusesti mintea sa creata, facand exercitii de adevarate etnologie suburbana, in loc sa dai raspunsuri privitoare la legislatia rutiera si conducerea unei masini.

Sa nu credeti ca acestea sunt singurele cazuri de exprimari ambigue si absurde neintentionate! O sa vedem mai departe in urmatoarele sectiuni alte astfel de cazuri, dublate si de greseli gramaticale sau ambitii de creator de limba din partea lui Garcea chestionatorul.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.2.4. Lipsa de intelegere adecvata a expresiilor

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.2.4. Lipsa de intelegere adecvata a expresiilor

Aceasta sectiune continua pe cele anterioare, cu diferenta ca foloseste grupuri de cuvinte care dau un anumit inteles si nu cuvinte singulare.

Incep cu aceasta intrebare:

Interesul lui Garcea chestionatorul in aceasta intrebare este sa afle carei variante de raspuns ii corespunde cerinta. Intr-adevar la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata se reduce circulatia pana la 30 km/h in localitati. Doar ca acest maxim 30 km/h inseamna si 20 km/h specifica variantei 1, dar si 5 km/h specifica variantei 2. Prin urmare si variantele a si c sunt valabile. Garcea chestionatorul pare ca nu stapaneste suficient intelegerea expresiei „a nu depasi o limita de viteza” care inseamna si a merge cu viteza stipulata de respectiva limita dar si a merge cu o viteza inferioara. Exprimarea cerintei nu reuseste sa faca o astfel de diferentiere neta. Pentru a scoate in evidenta doar varianta b cerinta ar fi trebuit sa sune in felul urmator: „In care dintre urmatoarele situatii puteti sa circulati cu o viteza de 30 km/h in localitati?” In acest caz variantele a si c nu mai sunt valabile, ramanand doar b, care vorbeste despre o situatie in care limita de viteza este 30 km/h.

Raspuns corect dupa Garcea chestionatorul este doar b. In acest caz el foloseste cuvantul „imobilizare” cu sens de imobilizare pana la remedierea defectiunilor. In codul rutier termenul „imobilizare” se foloseste insa cu sens extins insemnand orice oprire. Cum in cazul unei contraventii poti fi sanctionat de politist asta se cheama ca vehiculul iti este imobilizat temporar. Garcea chestionatorul nu face diferenta intre imobilizarea temporara si cea de lunga durata. Imobilizare inseamna fixare, nemiscare. Deci raspunsul a. este si el valabil pe langa b.

Garcea chestionatorul zice ca raspunsul corect ar fi c. Desigur, probabil ca experienta la volan consta in astfel de situatii. In primul rand, o astfel de intrebare e absurda pentru ca cere raspuns ce vine dupa o astfel de experienta la volan, ceea ce un cursant in sala de examen e clar ca nu are. Apoi, e absurd sa se considere ca ar fi gresit sa ma astept ca acel conducator nu ar cunoaste drumul sau ca nu ar semnaliza din timp intentia. Este probabil ca un sofer ce conduce o masina cu numere de alt judet sa nu cunoasca drumul si sa faca manevre riscante care necesita atentie sporita din partea celorlalti participanti la trafic. Dar e posibil ca acel sofer sa fie un localnic ce cunoaste localitatea. Asadar asteptarile trebuie sa se refere la ambele situatii, nu doar la varianta nefericita prevazuta de Garcea chestionatorul. Se vede ca el are o proprietate redusa a sintagmei „a avea asteptari”, confundand-o cu „a avea temeri” sau cu „a fi prevazator”. Dar chiar si asa, a avea temeri de la evolutia realitatii nu face obiectul unui raspuns Fals/Adevarat. Pana la urma idiotenia intrebarii consta in faptul ca eu ma pot astepta la orice pentru ca e un lucru care depinde atat de modul in care vad eu lumea cat si la modul in care un astfel de conducator auto conduce.

Garcea chestionatorul spuna ca varianta corecta ar fi doar a. Insa varianta c inseamna exact varianta a ceva mai detaliata si mai bine explicata. Oprirea masinii pentru evitarea unei coliziuni (intersectare) care se poate realiza in cazul acordarii de prioritate este tot o adaptare a vitezei pana cand ea ajunge 0. Nu pot sa-mi inteleg cum se face ca mintea lui intai se screme sa explice ce este prioritatea, creeaza varianta c, si apoi o declara falsa. Poate ca nu-i de acord cu definitia prioritatii din varianta c si vrea sa arate acest lucru tuturor.

Urmatoarea intrebare pare facuta de strabunicul lui Garcea chestionatorul, care repara masina de fiecare data cand pleca la drum. Nu cred ca mai exista astfel de masini care sa se comporte precum cea descrisa aici. Faptul ca a ramas in aceste chestionare tine de caracterul tenebros al mintii nepotilor sai.

Trebuie spus de la inceput ca toate cele trei variantele de raspuns sunt declarate corecte de Garcea chestionatorul. Asadar nu se poate vorbi despre o intentionata deformare a exprimarii cu scopul de a crea distractori in variantele de raspuns. Cand pui un raspuns capcana care e gresit, iti poti permite sa pui situatii absurde sau contradictorii ca varianta de raspuns. Atunci cand insa o astfel de varianta este declarata corecta, avem o problema. Formularea cerintei si a variantelor de raspuns dau dovada mai intai de lipsa de intelegere cuvantului „situatie” din cerinta. Apoi ele dau dovada de lipsa de intelegere a expresiei „temperatura de functionare” din variantele a si b de raspuns. De asemenea, ele fac legatura cu cealalta sectiune dedicata exprimarilor ambigue si absurde, folosind expresia absurda „functioneaza cu intreruperi” in varianta c de raspuns.

Le voi analiza pe rand. Voi incepe cu cuvantul „situatie” pe care Garcea chestionatorul nu foloseste corect aici. Proprietatea termenilor ramane marea lui problema, dupa cum am aratat mai sus. Probabil ca la limba romana el facea avioane cand era mic si simpatic. Dupa DEX, o situatie este:

”Totalitatea imprejurarilor care determina la un moment dat conditiile existentei unei fiinte, a unei colectivitati, a unei activitati; stare de fapt care decurge de aici pentru cineva sau ceva”

Asadar, in cele trei raspunsuri exista doua „situatii”, adica doua cauze ale consumului prea mare de carburant, respectiv a si c, cu cateva conditii structurale specifice situatiei. a-ul se refera la temperatura prea mica a motorului, iar c-ul se refera la lipsa lui de continuitate. Motorul inseamna aici acea „totalitate a imprejurarilor”, ansamblul, lucrurile exterioare carburantului propriuzis. Dimpotriva, b-ul nu este o „situatie”. El este o alta forma a carburantului, respectiv transformarea lui in fum, dupa ardere. Fumul nu este in acest caz o totalitate a imprejurarilor, un ansamblu exterior carburantului ci insusi carburantul aflat intr-o alta faza de transformare. Formularea propusa mai sus de mine cu verbul „a creste” conjugat la trecut ar putea fi si mai bine facuta daca din ea ar disparea si acest cuvant „situatie”. Parerea mea e ca exprimarea coerenta a intrebarii in acest caz ar fi trebuit sa fie ceva de genul:

„Care sunt indiciile unui consum ridicat de carburant al unui motor?”

Voi analiza mai departe exprimarea din unirea cerintei cu varianta a de raspuns, respectiv:

„consumul de carburant al unui motor creste atunci cand motorul nu atinge temperatura de functionare”

Daca o luam orbeste putem sa intelegem ca motorul nu functioneaza decat la o anumita temperatura, si ca de obicei ea este mai mare decat cea a mediului in care traim. Ceea ce e oarecum corect. Mi-aduc aminte din copilarie cum vecinul pornea iarna motorul tractorului mai intai incalzindu-l cu o faclie. Motorul chiar nu poate functiona la temperaturi foarte scazute. In acest caz varianta a este incorecta pentru ca exista cel putin o situatie care o contrazice. Sa-i spuna cineva si lui Garcea chestionatorul ca motorul nu consuma nici mai mult nici mai putin carburant atunci cand nu functioneaza! Poate ca cineva a ratacit acel carburant pe undeva… Dar in nici un caz nu s-a terminat noaptea trecuta cand era motorul inghetat (…)

Insa, dincolo de asta, exprimarea lui Garcea chestionatorul lasa sa se inteleaga ca motorul nu ar functiona deloc daca nu se atinge respectiva temperatura, ceea ce, desigur, este fals. Se stie ca exista o temperatura optima a motorului, si anume de 90 grade Celsius. La aceasta temperatura motorul consuma cel mai putin combustibil. Daca ea creste sau scade atunci consumul de combustibil creste. Iata ca toata problema pleaca de la expresia ciudata „temperatura de functionare”, care are si o forma pleonastica deoarece motorul ce consuma combustibil presupune functionare. Daca ea este inlocuita cu cea de „temperatura optima” atunci varianta A capata sens si devine corecta. Asadar, trebuie precizat faptul ca motorul totusi a pornit doar ca nu a atins temperatura optima. Pentru a deveni coerenta, varianta a trebuie sa sune astfel: „atunci cand motorul pornit nu are temperatura optima de functionare”

La punctul b, dupa cum au mai observat si altii, exista anomalia falsei cauzalitati a cresterii consumului de carburant datorita fumului negru. Daca-l combini cu praf var sau de creta, oare ai sanse sa economisesti combustibilul? Dar daca pui creta in carburant? Ar fi prea frumos sa convertesti culoarea fumului din una inchisa in alta deschisa si sa consumi mai putin carburant. Desigur, un adult care a ajuns sa faca astfel de chestionare intelege ca asa ceva nu e posibil. La drept vorbind, intr-adevar, un consum mai mare de carburant decat e normal implica evacuarea unui fum negru. Doar ca varianta de raspuns nu trebuia formulata in acel fel. Problema acestei exprimari este data de faptul ca nu se foloseste precis verbul „a creste”. Daca spui „consumul de carburant al unui motor creste”, atunci din asta se intelege si prezentul continuu, care este si un viitor apropiat. Se intelege din aceasta exprimare ca fumul negru e cauza consumului marit, la fel cum este in cazurile a si c. Insa fumul negru nu este cauza consumului marit ci consecinta sa. Exprimarea ar fi fost mai normala daca verbul „a creste” era pus la trecut si intrebarea ar fi sunat astfel:

”In care dintre situatii motorul are un consum crescut de carburant?”

In sfarsit, voi analiza si expresia absurda „functioneaza cu intreruperi” din varianta c de raspuns. Oricine intelege din forma variantei c de raspuns faptul ca motorul are momente cand, de fapt, nu mai functioneaza. Adica momentele de activitate cu cele de inactivitate alterneaza. Ne putem imagina ca motorul functioneaza intermitent, pe perioade mai scurte sau mai lungi de oprire, alternante cu perioade de functionare. Cine se pricepe la mecanica, poate sti ca eventual consumul e mai mare in acest caz si poate bifa varianta corecta. Numai ca exprimarea „functioneaza cu intreruperi” nu-i tocmai academica si nici logica pentru un limbaj precis precum cel al textelor grila. Pentru ca, atunci cand trece in perioada de nefunctionare, motorul… nu mai functioneaza. E absurd sa se spuna ca ar functiona cu intreruperi la fel cum e absurd sa se spuna ca functioneaza cu nefunctionari. Se poate folosi in acest caz ceva mai exact si la fel de simplu ca motorul se opreste periodic alternativ, intermitent. Din exprimarea sa anapoda se poate intelege ca daca ai intrerupt motorul in timp ce stationezi, risti sa ramai fara carburant dupa modelul lui Garcea politistul:

– Ce faci aici ba?
– Stationez, cu motorul oprit..
–Deci ai motorul functionand cu o intrerupere nelimitata, ha? Adica tu faci risipa de carburant pe banii tarii, ba?

In urmatoarea sectiune voi arata mai multe astfel de cazuri de exprimari absurde.

Gabriel Baldovin

3.3.2.3. Capacitatea lui Garcea chestionatorul

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.2.3. Capacitatea lui Garcea chestionatorul

Urmatorul chestionar vorbeste mult despre „simtul psihologic fin” al lui Garcea chestionatorul. Ar fi putut fi inclus atat in sectiunea despre lipsa de intelegere a cuvintelor cat si in cea despre chestionarele in care se crede psiholog. Dar acest chestionar e mai mult decat atat. El reprezinta o culme a prostiei atat pentru multitudinea de exemple de neintelegere a sensurilor cuvintelor cat si pentru pretiozitatea fortata cu care le foloseste, in stilul personajului originar creat de grupul de umor „Vacanta Mare”. El a meritat o sectiune speciala, asa ca iata-l in acest capitol.

Garcea chestionatorul da valide variantele A si B. O sa incep prin remarcarea cuvantului “baza”, care este folosit in sens de principiu aici. Principiul este unic. Dar exista fenomene care au mai multe principii cum este si cazul de fata. Cel mai important principiu este desigur punctul A, pe care l-am ales eu, iar abia apoi urmeaza B, care este mai mult o conditie si mai putin un principiu. Politetea si disciplina in trafic nu te fac un conducator bun si nici prevazator daca nu cunosti normele si regulile de conducere. Intrebarea corecta ar fi trebuit sa fie : „Care dintre urmatorii factori sunt principii ale conduitei preventive?”. Apoi remarc cuvantul „reprezinta” care este de asemenea confuz; mult mai potrivita ar fi fost folosirea cuvantului „este”.

Un alt cuvant dubios este cel „disciplinat”. Garcea chestionatorul nu l-a prea pus in practica in viata lui, dar probabil ca l-a auzit el in urma cu vreo 30-40 de ani pe cand era in scoala. In acele vremuri a fi disciplinat insemna a lasa capul in jos, a executa ordinele si a nu pune prea multe intrebari. De atunci acest cuvant iese treptat din limba si datorita spiritului haotic in care societatea romaneasca a evoluat dupa 1989. Garcea chestionatorul il foloseste insa cu titlu de cuvant pretentios, elevat. Se vede ca el nu il foloseste decat in acest context scolaresc in care devine serios precum profesorii lui unde l-a auzit cand era elev rau. Probabil ca, in scoala, profesorii ii numeau indisciplinat pe Garcea elevul care probabil se batea cu colegii si intra in WC la fete. In acel moment cam asta au inteles multi ca ar insemna acest cuvant. Insa, daca ne uitam la dictionar vedem ca el are un alt sens:

„DISCIPLINÁT, -A, disciplinati, -te, adj. Care se supune din proprie initiativa disciplinei si ordinii, care manifesta spirit de disciplina. – V. disciplina. Cf. fr. discipliné.”

Observam ca a fi „disciplinat” inseamna a te supune unor reguli. In cazul de fata regulile sunt cele ale legislatiei. Desigur, insasi legislatia are functie preventiva. Conduita preventiva insa inseamna si a fi excesiv de prudent. Adica a accepta niste restrictii mai mari decat iti spune legislatia. Un sofer agresiv in trafic nu e neaparat nepoliticos sau indisciplinat, in sensul literal al termenului dat de DEX. De multe ori agresivitatea la volan implica si incalcarea normelor legale. Dar nu de fiecare data. De exemplu un sofer care depaseste si apoi se lasa depasit trecand alternativ pe banda din stanga si din dreapta, repetand aceasta manevra de neinteles timp de mai multe ori poate sa nu incalce absolut nici o regula rutiera. Dar nu se poate spune ca are o conduita preventiva atata timp cat cel depasit se poate simti agresat, poate sa isi piarda rabdarea si sa aiba o reactie regretabila. Iata ca varianta B e dubioasa.

Pe de alta parte exista soferi care cunosc regulile de circulatie foarte bine si le incalca din diferite motive, punand astfel in pericol siguranta traficului. Iata o exceptie care face din varianta A neaplicabila universal. Pentru ca varianta A sa fie valabila universal trebuie sa fie inlocuit cuvantul „cunoasterea” cu „neincalcarea” sau ceva similar.

De fapt baza conduitei preventive de care vorbeste Garcea chestionatorul nu este de natura cognitiva, ci de natura afectiva. Adica omul e prea stresat domn’e! Fac precizarea asta tocmai pentru ca e mai greu la Garcea chestionatorul cu acesti termeni. Nu insist pe subiect pentru ca deja ar trebui sa fac alt studiu. Garcea chestionatorul l-a rezolvat cu doua raspunsuri de cateva cuvinte insa tema e mult mai vasta decat si-ar putea el inchipui.

In partea a doua a acestei intrebari remarc exprimarea ciudata de la varianta B. In acest caz cuvantul „capacitatea” este folosit in mod tipic garcistic. El este confuz pentru ca se refera fie la volum fie la niste aptitudini speciale, extreme. Politetea si disciplina in trafic nu necesita aptitudini speciale, ci doar un comportament decent fata de ceilalti, lipsit de excese. Conform DEX, cuvantul „capacitate” are mai multe sensuri.

„CAPACITÁTE, capacitati, s. f.
1. Volum al unui recipient.
2. Insusirea de a fi incapator; marime care reprezinta cantitatea maxima de materii sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ◊ Masuri de capacitate = masuri cu care se determina volumul lichidelor, al cerealelor etc.
3. Posibilitatea pe care o are un corp, un sistem etc. de a acumula o cantitate de materii sau de energie.
4. Posibilitatea de a lucra intr-un domeniu, de a realiza ceva. ♦ Posibilitatea, insusirea morala sau intelectuala a cuiva; aptitudine. ♦ Persoana capabila.
5. Insusirea de a face acte juridice valabile. – Din fr. capacité, lat. capacitas, -atis.”

In acest caz nu ne intereseaza decat sensul 3 si 4. In ambele sensuri cuvantul „capacitate” se refera la o anumita potentialitate, la un fel de infrastructura morala a unui sistem de a realiza ceva. Ea nu este inca pusa in practica ci prezinta doar dispozitia de a pune in practica o anumita calitate structural-functionala a respectivului sistem. Desigur, politetea si disciplina in trafic nu sunt expresia vreunei capacitati structural-functionale. Ele sunt niste trasaturi ale caracterului uman sau a starii de moment a unei persoane. Fireste ca, in lipsa de studii de psihologie si filosofie , specific meseriei sale, Garcea chestionatorul a improvizat si el cu … mecanica. Asta nu-i neaparat rau. Daca chiar intelegi psihologia poti sa o exprimi foarte bine cu conceptele mecanicii. De exemplu conceptul de „refulare” din psihanaliza are in romaneste si franceza o conotatie clar hidro-mecanica. Si chiar si in limba germana, de unde aplecat initial, cuvantul „verdrangung” are o clara tenta mecanica. Dealtfel Freud discuta despre psihanaliza generala (metapsihologia) sub aspectul „dinamic, topic si economic”. Dar desigur…Garcea chestionatorul nu e Freud.

Asa ca am pentru el urmatorul indemn: domnu’ Garcea chestionator! Nu te mai scarpina domn’e o mana la urechea din partea opusa ei! Lasa domn’e capacitatea in pace ca n-ai treaba cu ea! Scrie domn’e simplu la varianta B „politetea si disciplina in traficul rutier”! In felul acesta faci si economie la hartie. Si la propriu si la figurat …

Voi analiza in urmatoarea sectiune cateva exemple de lipsa de intelegere a expresiilor.

Gabriel Baldovin

3.3.2.2. Atunci cand Garcea chestionatorul are directia profund avariata

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.2.2. Atunci cand Garcea chestionatorul are directia profund avariata

Sa privim urmatoarea intrebare:

Cerinta in sine nu este deloc dificila pentru ca variantele a si b de raspuns sunt prea absurde pentru a fi adevarate. Dar asta nu scuteste folosirea nepotrivita a expresiei „directiei de mers”. Am aratat in acest articol prolemele ce decurg din folosirea acestei sintagme neclare in definitia depasirii. Garcea chestionatorul are experienta soferului care stie ca trebuie sa semnalizeze atunci cand iese dintr-un sir de masini fie pentru a depasi, fie pentru a intra pe un alt drum. Lipsa de semnalizare in aceste situatii implica riscuri de a fi loviti de alti soferi care pot fi luati prin surprindere de manevra noastra. El a gasit in invartirea volanului si curba pe care masina o face odata cu manevra in cauza drept numitorul comun al acestor doua situatii, multumindu-se cu aceasta expresie „directie de mers”.

Limba romana are doua cuvinte foarte precise pentru a reda cele doua situatii, respectiv cel de „drum” si cel de „banda”. Schimbarea drumului si schimbarea benzii sunt doua expresii cu precizie maxima fata de cele doua situatii. Numai ca Garcea a vrut sa se exprime academic cu orice pret, si a introdus artificial aceasta expresie si atunci a iesit o nebuloasa ciudata. Dupa cum am aratat, aceasta expresie este mult prea larga fata de cele doua situatii, ceea ce duce la mari ambiguitati. Ele pleaca in buna masura si de la lipsa unui sens clar in limba romana cu privire la aceasta „directie”. Limba romana are sens largit si sens restrans pentru acest cuvant. Auzim la gara anunt de genul „trenul x din directia y va sosi in statie la linia z…”. In acest caz sensul cuvantului „directie” este unul largit. El este indus direct din experienta mersului pe un anumit drum. Adica drumul duce intr-o directie sau alta. Sensul restrans este mai precis; formula „directia nord” se refera doar la axa respectiva si nu si la modurile concrete prin care se ajunge la un punct pe aceasta axa. Conform sensului largit, daca mergi pe un drum de munte care serpuieste dintr-o localitate x catre alta y nu-ti schimbi directia de mers. Dar conform sensului restrans tu iti schimbi de mai multe ori directia catre un punct cardinal sau altul pe masura ce drumul serpuieste. De fiecare data cand treci printr-o curba iti schimbi directia progresiv de la un punct cardinal la altul.

Exista situatii in care poti sa schimbi drumul (deci sensul largit al termenului „directie”) dar sa nu schimbi directia catre un punct cardinal, in cazul in care intersectia este facuta intr-o curba a drumului initial. Iata ca in acest caz trebuie sa semnalizezi, desi nu-ti schimbi directia (cardinala, in sens restrans). Dimpotriva, daca schimbi directia odata cu drumul insusi care serpuieste, fara sa schimbi banda, atunci nu trebuie sa semnalizezi.

In stilul caracteristic, Garcea chestionatorul a preluat aceasta ambiguitate din limba a acestui termen, la fel cum in alte cazuri a preluat ambiguitatea legislatiei, si a facut din ea o confuzie si mai mare. Ei bine, in loc sa specifice enumerativ aceste doua situatii, Garcea chestionatorul a preferat sa ia alura de mare filosof, in stilul caracteristic, introducand acest concept ambiguu dat de expresia in cauza. In aceasta intrebare el extinde cuvantul „directie” si catre cel de banda de circulatie. Practic in acest moment s-a creat un al treilea sens, reiesit in mod ciudat din combinatia haotica a celor doua. Vedem in acest caz anomalia folosirii in acelasi timp atat a sensului extins al cuvantului „directie” in cazul schimbarii drumului, cat si a celui restrans in cazul schimbarii benzii. La schimbarea benzii de circulatie nu se schimba drumul. Deci mai intai, conform sensului largit al termenului, nu se schimba „directia de mers”. Apoi, conform sensului restrans, la schimbarea benzii de circulatie iti schimbi directia (catre un punct cardinal) doar la iesirea din banda si la intrarea inapoi in ea. In timpul in care mergi pe banda paralela cu cea din care ai iesit, tu mergi pe aceeasi directie de mers in ambele sensuri ale cuvantului „directie” descrise mai sus.

Mai mult decat atat, sa ne imaginam un drum de tara care ocoleste o groapa ce a aparut in trecut in el. In Romania exista foarte dese situatii de acest gen; drumul se stramba in dreptul gropii, ocolind-o. In acest caz este posibil ca trecerea pe sensul opus (o schimbare de banda, de fapt) sa nu implice neaparat o schimbare a directiei in sensul restrans al termenului. Adica linia pe care se deplaseaza masina in cazul intrarii pe contrasens sa fie perfect dreapta. In acest caz nu iti schimbi directia de mers in ambele sensuri ale termenului „directie”. Iata o alta situatia in care trebuie sa semnalizezi chiar daca nu iti schimbi „directia de mers”.

De ce ar fi nevoie de asa ceva? Nu stiu. Poate ca ii e lene sa numere pana la doi. Poate ca isi aduce aminte cu frustrare de lectiile de matematica din ciclul primar. Ne aducem aminte de cele afirmate in sectiunea 3.5. Razbunarea lui Garcea chestionatorul pe scoala. Cu siguranta enumerarea celor doua si singurele situatii de semnalizare de acest gen era mult mai precisa si ajuta la intiparirea mai profunda in mintea cursantului a cunostintei in cauza.

Daca ar fi existat si raspunsul „nu” in variantele de raspuns, atunci iar ar fi fost scandal in comentariile cursantilor. O exprimare mai exacta ar fi fost „Sunteti obligat sa semnalizati orice schimbare a benzii de mers sau a drumului?” In acest caz o varianta cu raspunsul „nu” ar fi fost clar falsa.

Folosirea haotica a expresiei „directie de mers” se regaseste si in alte cazuri in mod confuz. In urmatorul caz confuzia parca atinge apogeul:

Aici Garcea chestionatorul sugereaza ca varianta a. ar fi manevra interzisa. Desigur, principala problema este descifrarea propozitiei sale. In acest caz exista 5 posibilitati care se suprapun peste aceasta descriere, dintre care primele 4 sunt urmatoarele:

1. Intri de pe un drum lateral inferior pe o autostrada pur si simplu;
2. Intri de pe un drum lateral inferior pe o autostrada, pe banda de accelerare, si depasesti un autovehicul pe ea, inainte de a intra pe benzile normale ale autostrazii;
3. Te afli deja pe aceste benzi normale ale autostrazii si depasesti autovehiculele de pe banda ta prin ocolirea lor pe banda de accelerare ce apare intr-un anumit moment in cazul legaturii cu un astfel de drum lateral;
4. Ai trecut din neatentie pe langa banda de decelerare prin care voiai sa parasesti autostrada si, dupa ce realizezi acest lucru, folosesti banda de accelerare pentru a intra pe drumul dorit, de care se leaga autostrada;

Din cate ne putem da seama, se pare ca Garcea chestionatorul are in vedere doar varianta 4. O astfel de manevra este clar ilegala deoarece intri pe contrasens la iesirea pe drumul lateral. Putem sa deducem ca Garcea chestionatorul are o viziune restransa cu privire la notiunea „autostrada”, reducand-o doar la benzile principale. Astfel ca, din moment ce exclude primele 2 variante de interpretare a propozitiei sale, banuiesc ca el crede ca benzile de accelerare si decelerare n-ar fi parte din autostrada ci din drumurile inferioare care duc la ea. Si totusi acestea sunt parte din ea, dupa cum se vede aici . Asadar, odata ce ai ajuns pe banda de accelerare se cheama ca tocmai ai intrat pe autostrada chiar daca vii de pe un drum inferior. In acest caz, schimbarea drumului este o schimbare a „directiei de mers” conform viziunii lui Garcea chestionatorul insusi. Din pacate aici iarasi resimtim lipsa de precizare ferma a limitelor autostrazii inca din codul rutier. Pare un lucru simplu insa e aproape imposibil de precizat sfarsitul acestor benzi de accelerare si decelerare si „topirea” lor in drumul lateral. Anomalia cea mai ciudata consta in faptul ca, in acest caz, schimbarea „directiei de mers” conform trecerii pe un drum superior costa in mergerea in aceeasi… directie cardinala.

In ceea ce priveste primele doua variante, si varianta 2 este ilegala sau, mai bine zis, imposibila, in afara perimetrului de lipire cu benzile normale ale autostrazii. Practic, fiind o singura banda, rar depasesti asa cum se face pe drumurile normale.

In cazul unei viziuni restranse asupra autostrazii, banda de accelerare si decelerare ar fi parte din ea doar in zona in care s-ar „lipi” de benzile normale. Cel putin doar acolo ar putea fi folosita in varianta 3. Dar, in acest caz, este regulamentar sa depasesti pe banda de accelerare, conform regulilor de depasire ce se aplica pe oricare alt drum. Sa ne imaginam ca intalnim un autovehicul ce circula cu minimul de 50 km/h pe banda 1 pe o autostrada, iar pe banda a doua se circula aglomerat, bara la bara. In saatele nostru se face de asemenea o coloana asteptandu-l pe soferul lent din fata. Depasirea prin stanga, asa cum este normal, se poate face mai greu datorita coloanei de masini presupuse. In acest caz , trebuie sa se poata depasi prin dreapta face un astfel de ocolis pe banda de accelerare. Exista un precedent in cazul depasirii prin dreapta a unui vehicul care vrea sa paraseasca drumul catre stanga si asteapta sa se elibereze circulatia de pe sensul opus. Ar trebui sa fie posibil si pe autostrada, deoarece, practic, cazul imaginat este identic cu acesta. Apoi, codul rutier nu interzice asa ceva. Este ciudat ca Garcea chestionatorul il declara ca ar fi neregulamentar. Altfel, nu pot sa imi dau seama ce a avut in cap editand aceasta intrebare. Si nici cei care au comentat-o in linkul de mai sus.

In final, o sa analizez si a 5-a posibilitate, care tine mai mult de exprimarea anapoda lui Garcea chestionatorul. Ea se refera la simpla intrare pe benzile normale ale autostrazii de pe banda de accelerare. Fireste, ne induce un pic in eroare cuvantul „schimba” din propozitia lui Garcea. El ne face sa credem ca ne ducem pe banda de accelerare. Insa, analizat in detaliu, folosirea lui cu acest sens exclusiv este improprie sau expresia „directia de mers” atinge un alt inteles. Adica fie Garcea chestionatorul foloseste cuvantul „a schimba” cu sens de „a trece pe alta banda” fie expresia „directia de mers” se reduce doar la banda de circulatie.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.2.1. Lipsa de intelegere adecvata a cuvintelor

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.2.1. Lipsa de intelegere adecvata a cuvintelor

Garcea chestionatorul e expert in stilul colocvial. E normal. Atata timp cat a crescut pe strada, iar asanumita sa „filosofie de viata” este una a strazii, nu poate fi decat un expert al argoului stradal. N-am nimic impotriva folosirii diferitelor stiluri, chiar in context oficial precum cel de fata. Personal am facut si am aparat cultura stradala in fata prejudecatilor mentalitatii snoabe. Dar sunt unele cuvinte sau expresii ale stilului colocvial care nu se preteaza la prevederile legislatiei sau cu mecanica. Sunt mai multe exemple de astfel de …. Eu am selectat pe cele mai strdente dintre ele. Sa privim urmatorul chestionar:

Garcea chestionatorul declara corecta doar varianta B. Remarc mai intai la acest chestionar folosirea un pic improprie a cuvantului „bandaj”. Probabil ca Garcea chestionatorul confunda bandajul cu pansamentul. In limbajul natural aceste cuvinte se folosesc intr-adevar cu acelasi sens in situatia pansarii unei rani. Insa atunci cand vine vorba despre imobilizarea fracturilor aceasta sinonimie isi arata limitele. In cazul fracturilor trebuie folosite in primul rand niste tije rigide (atele) cu care membrele fracturate sunt imobilizate. Dar, oricum ar fi, acele tije trebuie cumva bandajate pentru a functiona ca elemente imobilizatoare. Desigur, bandajul ranilor este altceva decat bandajul acestor tije. Dar asta nu inseamna ca n-ar fi tot bandaj. Probabil ca fiind prea sedus de un alt sens al cuvantului „banda” http://baldovin.blogspot.ro/2016/06/21-garcea-legislatorul-banditul.html , el a uitat sensul apropiat de contextul de fata. Conform DEX, in contextul de fata

„BÁNDA2, benzi, s. f. 1. Fasie de material textil, de cauciuc etc. cu care se infasoara, se leaga sau se intareste ceva; banta (1). ♦ Fasie cu care se impodobeste, de obicei pe margini, un articol de imbracaminte.”

De asemenea,

„BANDÁJ, bandaje, s. n. 1. Fasie de panza sau de tifon utilizata la fixarea si protejarea unui pansament sau la imobilizarea unei parti bolnave a corpului. ♦ Aparat special pentru a sustine o hernie. ♦ Fasie de panza cu care boxerii isi infasoara pumnii pe sub manusi. 2. Coroana inelara de otel sau de cauciuc care se monteaza pe janta unei roti de vehicul pentru a o feri de degradare. ♦ Imbracaminte in forma unei benzi infasurate pe o teava, pe o varga de metal etc. – Din fr. bandage.”

Asa cum au observat si unii cursanti arata in comentariile aduse intrebarii , faptul ca acele tije trebuie cumva bandajate peste membrul fracturat, fie ca acel bandaj este din tifon, din panza, din cauciuc sau din alt material. Dar probabil ca el incearca sa-si corecteze propria sa acceptie infantila a cuvantului „bandaj”, ce subzista in propriul sau eu. In jocurile lor copiii folosesc pansamentul ca remediu pentru orice durere si orice boala. Asa ca probabil ca el incearca sa-si „corecteze” fantasmele si orizontul intelectual magic din perioada infantila, contrazicand astfel de acceptiuni.

Cu acest chestionar practic Garcea chestionatorul a incercat un bizar test de lingvistica. Folosind termenul cu o astfel de interpretare infantilista, el insusi practic s-a impotmolit in insuficienta precizare a termenului „bandaj”, ramanand practic prizonierul sau. Fireste, a si gresit proiectand asupra cursantilor un nivel de intelegere egal cu nivelul lui de atunci. Ma rog, in cazul lui e foarte riscant sa isi imagineze ca vreun cursant s-ar afla la vreunul dintre nivelurile lui anterioare si chiar prezente de intelegere a lumii. Am mai vazut o astfel de gogomanie si in chestionarul analizat aici .

Mai departe putem vedea o folosire inadecvata a cuvantului „a conduce„

Dupa DEX, cuvantul „ a conduce” are urmatoarele sensuri.

„CONDÚCE, condúc, vb. III. 1. Tranz. A indruma un grup de oameni, o institutie. o organizatie etc., avand intreaga raspundere a muncii in domeniul respectiv. ♦ Fig. A dirija o discutie, a supraveghea desfasurarea unei dezbateri. 2. Refl. A se orienta dupa..., a se comporta dupa... 3. Tranz. A insoti pe cineva. 4. Tranz. A dirija mersul unui vehicul, al unei masini „

Pentru noi este relevanta varianta 4. Asadar, a conduce o masina este a-i dirija mersul, cu toate detaliile specifice cunoscute. Daca verific presiunea din pneuri sau le schimb intre ele periodic asta nu inseamna ca as conduce vreo masina. O conduc abia cand ma urc in ea si ii dirijez mersul. Cu mintea lui schiopatanda, Garcea chestionatorul vrea sa vada ca viitorul sofer stie ca niste pneuri umflate insuficient implica un consum mai mare de combustibil. Dar modul in care el formuleaza intrebarea si variantele de raspuns este aiurea. Rezultatul este o extindere abuziva a sensului cuvantului „a conduce”. Merita aici mentionat un acelasi abuz asupra cuvantului ecologie, despre care am analizat in ultima sectiune a subcapitolului anterior.

In urmatorul chestionar Garcea chestionatorul da un alt sens cuvantului „prevazator”.

Dupa Garcea chestionatorul doar varianta A ar fi corecta. Dupa DEX: "prevazator" inseamna

PREVAZATOR, -OARE, prevazatori, -oare, adj. Care ia din timp măsuri pentru a preintampina unele neplaceri care i s-ar putea intampla, care stie să evite neplacerile; care dovedeste prudenta; prudent, precaut. – Pre1- + vazator (după fr. prevoyant).

 

Conform acestei definitii, desigur toate cele 3 variante sunt valabile, doar ca exista grade diferite de prevedere a celor care satisfac una sau mai multe dintre aceste criterii enumerate in variantele de raspuns. Desigur, cel care indeplineste prevederilor tuturor celor trei variante a este cel mai prevazator, iar cel care urmeaza doar varianta c este cel mai putin prevazator. Dar asta nu inseamna ca soferul nu ar fi deloc prevazator daca reuseste cumva sa evite amenda, intuind unde se afla echipajele de politie in trafic, incetinind in acele zone, si evitand astfel amenda.

In urmatoarea intrebare se pare ca Garcea chestionatorul nu face destula deosebire intre cuvintele „ocolire” si „evitare”.

E clar ca prin stanga nu poate fi ocolit acest centru ci evitat. Ocolirea unui lucru inseamna inconjurarea partiala sau totala a sa.

Urmatoarele doua sectiuni continua pe aceasta in sensul sunt analize unor cazuri de folosire inadecvata a cuvintelor. Fiecare dintre ele este dedicata in intregime analizei unui cuvant impropriu folosit in contextul intrebarii sau raspunsurilor. Cele doua cuvinte sunt "Directie" si "Capacitate" Asa ca ele se pot inscrie in sectiunea de fata. Am decis sa le dedic cate o sectiune speciala pentru ca cuvantul in cauza a avut nevoie de precizari in plus si astfel ca sectiunea de fata s-ar fi incarcat prea mult.

Acest articol se continua aici

Gabriel Baldovin

3.3.2. Garcea chestionatorul abuzand limba romana

Cu Garcea la luat permisul auto

Acest articol este parte dintr-un text mai amplu

3.3.2. Garcea chestionatorul abuzand limba romana

In acest subcapitol am strans chestionare care ar fi putut fi inscrise in capitolul precedent, la sectiunea aceasta, sau aceasta sau aceasta. Am aratat acolo ca Garcea chestionatorul foloseste intentionat indicii neclare pentru a produce artificial confuzie in mintea cursantului, de a-l face sa greseasca si de a-si lua eventual spaga . Si acestea induc cursantul in eroare precum si acelea. Insa forma lor m-a facut sa cred ca ele nu s-au datorat intentiei predilecte de a induce in eroare ci insuficientei stapaniri a sensurilor cuvintelor si expresiilor, sau insuficientei claritati in exprimare a lui Garcea chestionatorul. Totusi ceva m-a facut sa cred ca in aceste cateva cazuri confuzia nu este premeditata ci neintentionata. E posibil ca in unele cazuri sa fie ambele variante. Totusi am decis sa le includ si pe ele in acest subcapitol pentru ca exprimarea mi s-a parut prea aiurea.

Initial acest subcapitol ar fi trebuit sa fie o sectiune in cel precedent. Insa materialul de erori in folosirea limbii romane e mult mai divers si mai bogat decat cele din sectiunile de pana acum. Asa ca a trebuit sa le reunesc intr-un manunchi ceva mai larg. Cele mai multe erori din aceste chestionare au fost facute din pricina folosirii anacronice a limbii romane, a lipsei de informare in domeniul medical si a graficii. Ele ar fi trebuit sa fie supervizate la modul serios, si nu doar formal, de un lingvist un medic si un grafician profesionist.

Deja am vazut de-a lungul textului cum cea mai mica iregularitate si imprecizie in textul de lege parca e asteptata cu bratele deschisa de Garcea chestionatorul sa faca din ea o aberatie. De asemenea, am vazut cum Garcea legislatorul a abuzat limba romana in anumite situatii. Ei bine, pastrand aceasta proportie, Garcea chestionatorul isi bate pur si simplu joc de ea in mai multe cazuri.

Sunt incredibil de multe cuvinte si expresii in care Garcea chestionatorul isi arata in primul rand limitele intelectuale scazute iar apoi lipsa de contact limba romana a cartilor. Uneori se da impresia ca cei ce au conceput aceste chestionare nu s-au nascut in Romania si nu au proprietatea termenilor. Parerea mea este ca acesti oameni ar trebui sa dea ei insisi ceva teste de limba romana. Eventual sa reia scoala, gratis, nu asa cum incearca ei sa scoata noi taxe de pe cetateni. Poate ca un curs de educatie civica si empatie comunitara ar schimb un pic autoflagelul prin care Garcea chestionatorul si-l aplica lui insusi in cele din urma, batandu-si joc in prealabil de comunitate.

Din cate am vazut eu pe parcursul rezolvarii unei mari parti din aceste chestionare, exista doua cazuri generale prin care Garcea chestionatorul produce exprimari anapoda. Primul caz este cel al folosirii improprii a unor cuvinte ceva mai pretentioase, ceea ce denota intelegerea superficiala a lor. Al doilea caz ridica la un fals nivel academic anumiti termeni colocviali care au nevoie de precizari suplimentare. Am dat deja cateva exemple pana acum. In continuare vom vedea alte astfel de exemple.

Am impartit cazurile de erori semantice in doua sectiuni, una dedicata cuvintelor singure iar alta dedicata expresiilor. Incep cu cazurile de chestionare ce folosesc inadecvat anumite cuvinte.

Gabriel Baldovin