Semimaraton, mai 2019

Era cat pe aici sa nu particip, dupa cum era sa nu scriu despre acest eveniment. Dar tin neaparat sa o fac pentru ca anul asta a fost cel mai bun traseu. S-a plecat din Piata Constitutiei pe Splaiul Independentei, apoi pe strada Berzei, Piata Victoriei pana la Arcul de Triumf, cu intoarcere pe acelasi traseu pana in Piata Victoriei, si ulterior Calea Victoriei, Piata Unirii. Piata Alba Iulia, Muncii, Basarabia, cu intoarcere undeva aproape de Diham si inapoi la Piata Constitutiei. Pana acum se pleca direct spre Muncii iar caldura se resimtea disconfortant tocmai pe Calea Victoriei si Splaiul Independentei, la final. Soarele batea exact din fata. De asta multi abandonau in aceste portiuni. De data asta, venind dinspre Muncii cu soarele in spate, si cu posibilitatea de a te ascunde pe la umbra.

Sper ca traseul sa ramana la fel si in urmatoarele editii, si eu sa fiu pregatit. De jumatate de an m-am apucat de 2 proiecte care mi-au cam mancat timpul. 3 luni am lucrat la documentarul „Diversionistii”. Dupa aia m-am documentat pentru o serie de replici video despre fictiunea aparuta recent despre Michael Jackson . Plus ca am mai iesit si pe la protestele antiguvernamentale din Piata Victoriei care deja dureaza neintrerupt de peste 830 de zile. Asa ca am lasat-o mai moale cu antrenamentele, ceea ce s-a repercutat si in greutate. De asta n-am avut nicio tragere de inima sa particip. M-am decis chiar in preziua concursului.

S-a repetat ghinionul de anul trecut cu temperatura. Dupa ce am trait cea mai racoroasa primavara de cand ma stiu, iata ca exact in ziua alergarii temperatura a ajuns la 23 grade. S-a plecat din nou pe la 18 grade ca anul trecut. Iar luni si marti temperaturile au scazut iar la 17 grade maxime, cu 13 grade dimineata. Cer innorat o luna, apoi total senin duminica si cald, iar apoi, dupa cum vedem iar cer innorat si temperaturi scazute, perfecte pentru alergare. Ghinion.

Anul asta am experimentat un record negativ al vechilor alergatori pe care i-am cunoscut in acest an. Mi-a facut placere reintalnirea cu o alergatoare cu care am facut poza in 2013 si pe care o vad constant la aceste evenimente. Am facut si de data asta poza si ne-am urat sa ne reintalnim si peste 10 ani la fel.

Ioan si prietena lui n-au participat. Au venit la final pentru socializare. A zis ca n-a mai alergat de 9 luni din lipsa de chef. Ce-i drept, el a fost o perioada destul de lunga accidentat. Asa se intampla cand te supraantrenezi. Am patit-o si eu. El a fost unul dintre oamenii care cobora la 1 ora 30 minute pe semimaraton, un timp foarte bun. Ambitia asta prea mare nu are rezultate pe termen lung, dupa cum vedem. Sa zicem ca cobori la 1.20! Tot nu merita efortul in conditiile in care sunt oameni care il alearga sub o ora. Asa ca e mult mai indicata o atitudine mai putin ambitioasa si cu rezultate pe termen lung. Trebuie alergat din placere, nu din ambitie. De fapt, viata in general trebuie traita din placere si nu pentru a atinge niste false idealuri sau false recorduri.

Pe langa absenteismul figurilor cunoscute, cam toti cei de 1.40-1.50 s-au plans de timpi foarte prosti. Si eu am scos peste 2 ore. Cu 1.38 la 17 km (fara GPS in primii 4 km) . Un timp prost, dar totusi mult mai bun fata de prima experienta din 2012 cand am facut 1.45 la 15 km. Asa ca per total un semimaraton intreg a fost binevenit, in conditiile in care n-am mai alergat unul de prin 2018.

Gabriel Baldovin