Michael Jackson. 6. Alte detalii semnificative pentru constitutia psihica a lui Michael Jackson

Michael Jackson sau atunci cand lumea s-a golit de idealuri
6. Alte detalii semnificative pentru constitutia psihica a lui Michael Jackson

Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Vezi articolul anterior.

Pana acum am analizat elemente generale despre psihicul lui Michael Jackson, chiar daca m-am bazat pe date concrete, particulare. Din acest moment voi intra si mai in detaliu in psihicul sau si, pe langa continuarea perspectivei din capitolul precedent, voi descrie, explica si pune in relatie cu muzica sa anumite simptome speciale pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului.


6.1. Micul Michael pentru totdeauna


Cel mai mare succes al lui Michael Jackson nu a fost perioada „Thriller” si nici cea „Bad”, atunci cand cariera sa a atins apogeul absolut. Aceasta perioada a avut beneficiile si satisfactiile ei, intr-adevar. Pentru fanii medii, aceasta perioada inseamna totul. Pentru Michael Jackson, nu. In „Moonwalk”, datele pe care le ofera relativ la pisesele de pe albumul „Bad” sunt atat de lapidare incat lasa impresia ca nu s-a implicat foarte mult in compunerea si producerea lor desi spune foarte clar ca a lucrat la acest album „ani”, probabil mai mult decat la oricare altul de pana atunci. Despre cele din „Thriller” parca vorbeste ceva mai mult insa nici pe departe atat cat vorbeste despre debutul la Motown cu cele 3 mari hituri. Asta se datoreaza faptului ca de fapt, pentru el, aici se situeaza cea mai fericita perioada a vietii. Totul le-a mers atunci. 3 hituri care au atins pozitia 1 la rand inseamna cel mai de succes debut al unei formatii de muzica in istorie. Dupa cum spune si Michael Jackson in „Moonwalk”, pag (30-32), si dupa cum ne putem imagina si singuri, cele 3 no. 1 consecutive au insemnat un vis devenit realitate. Motown, fratii Jackson, Joe si intreaga familie si-au vazut visul cu ochii. Dintr-o familie modesta, cu restrictii si educatie austera, fiecare dintre ei putea face dintr-odata ce voia. Niciodata Michael Jackson nu a fost mai fericit ca atunci. Omul normal traieste o asemenea fericire odata cu implinirea primei iubiri. Asta nu se uita niciodata. Nici Michael Jackson n-a uitat si mereu s-a raportat inconstient la aceasta perioada. Omul normal se raporteaza toata viata la acest moment al primei iubiri si face tot ce poate pentru a se reintoarce la acea varsta si traire. Michael Jackson s-a raportat constant la aceasta "prima iubire", la debutul sau furtunos de la 9 ani. A vrut sa ramana un vesnic copil pentru ca nimic nu s-a comparat cu fericirea traita in acei 2-3 ani.

Din cartea sa insasi, „Moonwalk” (pag 70), aflam ca o astfel de fericire i-a mai fost data odata, ceva mai tarziu, prin succesul incredibil al lui Thriller : "Imi amintesc ca simteam o jubilare coplesitore in toata fiinta mea. Saream in sus de bucurie, tipam si topaiam prin casa...". Dupa ce albumul precedent nu fusese atat de premiat pe cat merita, iata ca de data asta Thriller a primit o multime de premii. Dar totusi acest gen de fericire nu se poate compara cu cea de la 9 ani. La o astfel de varsta au semnificatie lucruri care pentru un adult nu inseamna nimic. Daca totusi atunci cand esti copil ai fericirea pe care o simte si adultul la cote maxime, ne putem da seama ce a insemnat in acel moment succesul.

Dincolo de asta, psihicul lui Michael Jackson a fost serios modelat de interesul „corporatiei” de a ramane copil si de a-si pastra vocea cristalina specifica varstei infantile. Dar „corporatia” era doar expresia publicului pe care Motown o transmitea mai departe. Acest interes nu este un ordin ci o cerinta a publicului. Nu din cauza cerintei celor de la Motown el a avut mereu o voce infantila ci din cauza publicului insusi care l-a dorit mereu „micul Michael”. Subordonarea sa emotionala fata de aceasta cerinta a fost asa de profunda pentru ca el a avut mereu nevoie de dragostea publicului si a fost pregatit sa ii ofere orice pentru a se suprapune peste interesul sau. Trup si suflet in acest deziderat, Michael Jackson si-a subordonat natura si instinctul acestei dorinte. Viata lui nu a insemnat niciodata nimic daca nu ar fi fost dragutul mic Michael. Toata viata a ramas un mic Michael. Asemenea castratilor medievali care cantau notele inalte in biserica (pentru ca femeile nu aveau acces in altar), Michael Jackson si-a sacrificat masculinitatea si maturitatea ramanand ceea ceea ce a vrut publicul de la el pentru ca sa il iubeasca: micul Michael. Foamea lui de dragoste l-a facut sa ramana copilul etern. Sacrificiile asumate si neasumate pentru asta au fost inestimabile. Restrictiile alimentare despre care voi vorbi in urmatorul articol sunt o parte din aceste sacrificii.

Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Click aici: http://baldovin.blogspot.com/2010/06/michael-jackson-62-restrictiile.html pentru urmatorul articol