6.2. Restrictiile alimentare
Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Vezi articolul anterior
Putem sa credem ca Michael Jackson a fost menit sa ramana mereu suplu ca un copil. Si totusi, daca ne uitam la familia lui vedem oameni destul de plinuti, oameni a caror genealogie lasa sa se vada frustrari alimentare la care organismul s-a adaptat prin predispozitie la acumulare de rezerve in eventualitatea unei noi perioade de neajunsuri. Corpul ursilor functioneaza pe acest principiu. Ei se ingrasa in perioada de abundenta si apoi hiberneaza. Ei nu mai mananca nimic cu lunile, consumand din proviziile acumulate in propriul corp. Cu omul si cu orice alt animal se intampla acelasi lucru. O perioada de prosperitate si abundenta precedata de foamete conduce automat la supraponderalitate provizorie. La nivel de ani, asta se poate vedea mai putin insa, la nivel de generatii, se poate vedea mai pregnant. Stramosii lui Michael Jackson au fost sclavi clasici pur si simplu. Frustrarile alimentare specifice sclaviei clasice se regasesc in tendintele de supraponderabilitate ale familiei sale.
Nu e nimeni obez in familia lui dar, in acelasi timp, nimeni nu e nici atat de suplu pe cat a fost el. Pentru a-si pastra starea asta trebuie sa fi trecut prin frustrari alimentare cu totul speciale. Iar asta il apropia destul de mult de cercul vicios al anorexiei. Cu cat isi impunea restrictii alimentare mai mari, cu atat reverberatiile stramosilor sai sclavi subnutriti se auzeau mai tare in sufletul sau si cu atat complexul sau de inferioritate era mai acut. Contracararea acestei stari insemna munca mai multa pe platourile de filmare si in studioul de inregistrari dar si nevoi superioare de imbunatatire a propriului aspect. Munca din ce in ce mai pregnanta il epuiza si asta ii aducea reverberatii genealogice traumatice in plus. Intr-un asemenea cerc vicios emotional, refugiul in simplitatea si firescul copilariei era singura portita de salvare. E cu adevarat mare minune ca a reusit sa invete de la copii chiar si acest lucru. A dat dovada de tarie de caracter. Sunt anorectici care pur si simplu mor de foame refuzand sa manance si vazandu-se in continuare obezi.
Pierderea in greutate atat de evidenta a fost pusa de el pe seama meniului vegetarian la care a optat de la o anumita varsta („Moonwalk”). Dar oricine poate vedea ca dieta vegetariana nu duce automat la slabire. De multe ori ea duce paradoxal la ingrasare. Pierderea in greutate la care el a recurs nu se putea realiza fara restrictii alimentare severe.
De multe ori Michael Jackson a declarat ca mananca normal. Si totusi restrictiile alimentare pe care si le-a impus se pot vedea cel putin din film ul de mai jos. La min. 0. 39 se poate vedea cum el mananca o prima jumatate de prajitura dar cum o refuza pe a doua citindu-i-se pe buze "it's too big" (e prea mare).
Ramanand suplu si mic, el si-a implinit dorinta de a ramane „micul Michael” insa, in acelasi timp, a amplificat un conflict psihic pe care oricine il are in momentul inhibitiei unei pulsiuni. In cazul de fata pulsiunile sunt cele alimentare. Daca totusi a reusit sa stea departe de tentatiile gastronomice si sa se izoleze in munca sau in jocuri, o astfel de frustrare alimentara poate fi ceva mai mica. Dar ea totusi a existat si a contribuit la depresia sa generala. Restrictiile alimentare pe care si le-a impus trebuie sa fi trezit ecouri in vocile stramosilor sai sclavi (foarte probabil subnutriti) ce au supravietuit genealogic in sufletul sau. Izolandu-se de lumea reala, el se apropia din ce in ce mai mult de o astfel de lume disparuta in realitate dar foarte vie in profunzimea psihicului sau. Desi traia in splendoare, totusi din cand in cand vederea ii era scurtcircuitata de dezastre si nenorociri venite din adancurile genealogiei sale.
Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson.
Click aici:
http://baldovin.blogspot.com/2010/06/michael-jackson-63-consumarea.html pentru urmatorul articol
