7.5. Diabolizarea Dianei si al tatalui si salvarea de povara propriului sadism
Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Vezi articolul anterior.
In lumea civilizata lipsa de spatiu si aglomerarea parintilor cu copiii in aceeasi camera a produs multe dezastre emotionale. Cel mai important este asistarea la acte sexuale intre parinti, tema favorita a psihanalizei clasice. Din urmatorul film la min. 3. 55 ne dam seama, ca fiind copil, Michael Jackson a asistat la astfel de scene:
Iar daca tinem cont de casa mica din Gary si de aglomeratia din ea, ca urmare a numarului mare de membrii ai familiei Jackson, ne putem inchipui ca este foarte probabil ca el sa fi observat astfel de scene erotice si intre parintii sai. Practic, in acest moment teoriile psihanalizei clasice despre complexul Oedip si complexul de castrare isi au acoperire totala in fapte. Singurul amendament pe care il aduc eu mereu cand vorbesc despre psihanaliza clasica, il repet si aici, anume ca astfel de conceptii infantile nu sunt universale, nu vin de undeva din abisul cartezian al fiintei umane ci se datoreaza unor experiente concrete, ontogenetice sau transgenerationale, ereditare. Catalizarea reprezentarilor transgenerationale si persistenta a o buna parte din atributele acestora in campul mnezic la intreaga specie umana a facut ca gemetele de placere sa reactualizeze pe cele ale durerii nasterii. De fapt, dupa cum am mai spus-o in textele mele, placerea si durerea, sau insatisfactia in general, sunt interconditionate decisiv. Un pahar de apa va fi estimat altfel de catre cel ce il bea dupa cateva ore de sete prelungita decat de cel ce este inconjurat de apa potabila la discretie. In aceeasi masura placerea sexuala e perceputa ea insasi altfel de cel ce o practica regulat fata de cel ce n-a practicat-o o perioada. Frustrarile si traumele transgenerationale amplifica libidoul si posibilitatea de descarcare a tensiunii psihodinamice prin satisfactii libidinale.
De aceea, pentru copil, gemetele de placere produse de parteneri, atunci cand sunt surprinsi intr-un act sexual, sunt interpretate in principal ca gemete de durere, iar actul sexual este vazut ca pe o agresiune. De aici copilul amesteca intr-un mod bizar aceasta conceptie agresiva in relatia dintre barbat si femeie, in general. Michael Jackson a ramas cu o astfel de conceptie de sorginte infantila despre actul sexual violent dupa cum se poate vedea la min. 04.05 in urmatorul film care reda o conversatie la telefon:
Conform acestei predispozitii universale, Diana a fost perceputa de el ca fiind acea femeie care il seduce in interiorul sau si il blocheaza acolo. Diana este o forta demonica ce il desparte de iubita si il atrage intr-o lume murdara, violenta. Incercarea sa de a ramane ancorat in realitatea normala, a iubitei care il asteapta acasa, este brutal intrerupta de forta acestei vrajitoare.
„Dirty Diana” este una dintre piesele legendare ale lui Michael Jackson. Tema ei l-a obsedat intr-o asemenea maniera incat rezultatul a fost unul remarcabil. Ea a placut tuturor fie ca preferau R&B sau Heavy Metal. Sunt convins de faptul ca a investit in ea tot ce a avut el mai bun, atat din punct de vedere al creativitatii, cat si din cel al psihopatologiei si de aceea succesul ei a fost atat de mare.
De asemenea, in Billie Jean este vorba despre o femeie care il seduce:
„ S-a apropiat si a luat loc langa mine
Cu parfumul ei dulce si imbietor
Totul s-a intamplat pe nepregatite.
M-a chemat la ea in dormitor”.
Desi din refren aflam ca „Billie Jean nu e iubita mea/ E doar o fata/ Ce pretinde c-as fi eu/ Dar copilul ei nu-i fiul meu” iata ca din versurile de mai sus putem deduce ca intre ei s-a intamplat totusi ceva.
La fel ca si in cazul „Thriller”, nesiguranta si suspansul ramane si dupa terminarea piesei. Din interiorul celor doua videoclipuri nu vom stii daca a reusit sa scape de obsesia Diana sau de dedublarea in lup. Ambiguitatea persista si asta este parte din tot ceea ce l-a atras pe el cel mai mult. Transformarea negativului in pozitiv, transformarea omului normal in moroi, transformarea baiatului dragut in baiatul rau, transformarea calaului in victima, dar si amintirea sa timpurie, cu transformarea femeii in barbat, are legatura cu aceste constructe psihice genealogice care au supravietuit in psihicul sau.
Asemenea moroiului si varcolacului care vine sa se razbune prin groaza pe cel ce l-a ucis, si femeia agresata raspunde si ea prin propria violenta de seducere si inghitire a victimei. Preferinta lui Michael Jackson pentru filmul „Falci”, despre care vorbeste in "Moonwalk" pag. 77, care prezinta povestea unui rechin urias ce ucide cu sadism oamenii, poate fi pusa in relatie cu toate acestea. Ciocnirea violenta a maxilei si mandibulei care seamana a ghilotina uriasa, asa cum apare in videoclipul „Leave me alone” la min. 1.15, poate fi inteleasa in relatie cu aceste fixatii orale agresive.
Sexualitatea si traumatismul genealogic mostenit de la stramosii sai inrobiti s-au reunit la el in gustul pentru groaza si razbunare care se regaseste subtil in multe din piesele sale cu tematica de dragoste. In „Remember the time”, la min. 3.57, se vede foarte clar cum declaratia de dragoste a lui Michael se face „printre dinti”, cu o privire amenintatoare si agresiva si cu un deget care pare sa acuze mai mult decat sa iubeasca:
De asemenea, in „You are not alone”, aceasta furie manifestata prin scrasnet din dinti la min. 0.43, 2.18, 2.24, 2,58, 3.07, 3.58 si 5.05:
Dintii si muscatura, ca manifestare orala a agresivitatii, poate fi pusa in relatie cu frica lui Michael Jackson de caini marturisita in filmul de mai jos min. 2.00:
Desi „sunt mici ei totusi musca”. Iata in ce masura agresivitatea orala a muscaturii se regaseste reflectata in muscatura cainilor de care lui ii este frica. Muscatura cainilor si maxilarul ghilotina din videoclipul de mai sus au legatura psihica intre ele. Fobia aceasta nu este una nevrotica ci una traumatica*, insa se apropie destul de cea nevrotica prin teama aproape fobica a lui fata de caini.
Agresivitatea proprie proiectata in exterior a permis si manifestarea sa prin farse. Pasiunea lui irezistibila pentru farse, si uneori farse usor exagerate, permite o anumita absorbtie prin joc a acestei agresivitati. La min. 3.58 se poate vedea satisfactia incredibila a lui Michael de a speria oamenii si bucuria lui imensa odata cu frica celorlalti:
Practic, in acest film Michael intoarce frica fata de lume inapoi catre lume (ceea ce in psihanaliza se cheama „identificare cu agresorul”).
Dar tema razboiului, cu cele atatea reverberatii genealogice in sufletul omului contemporan, este amplificata de razboiul sau interior, cel al sferelor libidinale care se duelau neincetat pentru intaietatea in controlul vectorului libidinal final al comportamentului sau erotic.
In „Dirty Diana” sfarsitul piesei este foarte sugestiv:
„A spus că vrea să plece acasă
«Pentru că sunt tare obosită cum vezi
Dar urăsc să dorm singură
Nu vrei să mă însoţeşti?»
Eu am zis că iubita mă aşteaptă
Probabil că-i îngrijorată
N-am apucat s-o sun încă
Şi s-o asigur că-s în regulă.
Diana s-a uitat la mine
Si mi-a zis ca in seara asta i-a mea,
Atunci am sunat la iubita
Spunand ca nu-i nimic grav
I-am zis doar sa nu incui
Caci nu am cu ce deschide.
Ea a zis «nu mai vine-‘napoi
Pentru ca se culca cu mine»”
Putem observa modul tipic al lui Michael Jackson de a povesti narativ o intâmplare sau un dialog care este specific unei gandiri infantile pe care el o afisa de multe ori. Descrierea simpla de genul „Eu am spus… si ea a spus… apoi eu am zis…”, , ne indreptateste sa credem ca el insusi a scris aceste versuri.
In acel moment Diana era perceputa ca femeia care il impiedica sa aiba alte relatii, o Diana care detine controlul si careia nu ii poate rezista. In aceste versuri vedem si altceva dincolo de o Diana diavol. Vedem lupta dintre cele doua forte interioare care isi disputa si isi impart conducerea comportamentului sau. Vedem onoarea ranita a adolescentului ce nu stie sa abordeze sexul opus si se zbate intre comportament dragalas si comportament macho. Vedem conflictele interioare inerente maturitatii care se instaleaza treptat odata cu adolescenta. Vedem propriul demon sexual ce se impune la adolescenta in fata inocentei si frumusetii copilariei. Vedem pe micul Michael rapus de fortele raului. Diana este mama care l-a tradat, care l-a parasit si in care se proiecteaza frustrarile tinute ascunse fata de prima sa mama, mama naturala Kate. Toate acestea au contribuit la crearea acestei piese magistrale cu toate detaliile reunite la nivel mintal in simbol.
Daca tinem cont de aceste date, atunci putem intelege mai bine oscilatiile lui Michael intre dragoste si ura fata de tatal sau, dar totusi si fata de mama sa in anumite momente (vezi Billie Jean si portretul mamei acuzatoare si amenintatoare). De fapt toate iubirile sale, inclusiv cea fata de fani, sunt dublate in acelasi timp in mod ambivalent si de ura. De aceea cei care accepta unele declaratii ale lui Michael despre tatal diabolic nu trebuie sa le ia ad litteram ci trebuie sa le inteleaga intr-un anumit context psihopatologic. In aceeasi maniera trebuie inteleasa orice ura pe care el a dezvoltat-o la un moment dat fată de cineva, fie acea persoana mama Kate, tatal Joseph, Diana, James Brown, Martin Bashir etc.
De exemplu, la min. 2.05 din filmul de mai sus (care ii arata bucuria fata de sperietura copilului fata de ghilotina), Michael vorbeste despre tatal sau ca fiind „omul care m-a invatat tot ce fac pe scena”. Daca comparam aceasta remarca cu cea pe care i-a facut-o lui James Brown insusi la celebra aniversare, despre care am amintit la inceput, vedem ca James insusi primea proiectiile paterne de „om caruia ii datoreaza totul”. Iata ca, odata cu aceste proiectii paterne, relatia dintre cei doi primea si rivalitatea distructiva ce se manifesta prin razbunare pe tata. In acest moment putem intelege mai bine complicata relatie dintre cei doi muzicieni.
La fel ca in cazul diabolizarii tatalui sau Joseph, si diabolizarea Dianei in respectiva piesa este o masura de compromis pe care psihicul sau a luat-o cu ajutorul proiectiei profunde. Defularea propriilor tendinte sadice si agresive catre exterior, si identificarea cu moroiul sau varcolacul, aduce cu sine constiinta vinovatiei fata de propria violenta ca urmare a vechilor percepte morale medievale impotriva vrajitoriei amestecate anaclitic in constiinta culturala genealogica.
* Am sintetizat in acest articol diferenta dintre cele doua tipuri de fobii.
Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson.
Click aici: http://baldovin.blogspot.com/2010/07/michael-jackson-76-reflexia.html pentru urmatorul articol
