Michael Jackson. 6.8. Analiza detaliata a simptomului dispneic si relatia sa cu muzica lui Michael Jackson

June 23, 20100 comentarii

Michael Jackson sau atunci cand lumea s-a golit de idealuri
6.8. Analiza detaliata a simptomului dispneic si relatia sa cu muzica lui Michael Jackson*

Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Vezi articolul anterior.

Daca "Vrajitorul din Oz" a fost intr-adevar o momeala pusa la cale de Motown, e posibil ca Michael sa fi inteles scopul principal al acestui posibil fals proiect, si atunci din aceasta situatie se deprind doua fenomene cu ecouri psihice profunde. Primul este cel al decaderii, deznadejdii si al tradarii. Celalalt este cel al repulsiei fata de prezumtivul gest al Dianei. O sa le analizez pe fiecare in amanunt, urmand ca la final sa trag concluziile cuvenite.

Pentru a explica sentimentul deznadejdii fata de o astfel de posibila manipulare am sa conduc analiza catre un eveniment, ce poate fi o simpla coincidenta, insa care are reverberatii psihice profunde, ancestrale: cel al leului care sufoca prada. Michael Jackson se descrie pe sine in autobiografia "Moonwalk", la pag 37, ca fiind un leu in momentul in care a parasit Motown si i-a lasat cu ochii in soare pe cei care l-au lansat. A fost intr-adevar o decizie de afaceri. Nimic personal, doar afaceri. Pentru Motown a fost evident o mare pierdere, vazand cum li se scurge printre degete cel mai bun produs pe care l-au avut vreodata. De data asta el parea sa fie o victima al unei meschinarii ce exploata slabiciunea sa pentru povesti, pentru actorie si pentru Diana Ross. Coincidenta consta in faptul ca, in celebra poveste, "Vrajitorul din Oz" chiar exista un personaj leu. Dar nu Michael Jackson l-a jucat. Vocea si statura probabil ca nu se potriveau cu imaginea leului. El a jucat sperietoarea… El a jucat omul urat, cu haine rupte si cu nasul mare. Porecla „nasmare” se adeverea inca odata in destinul sau personal, de data asta transfigurata in destinul sau actoricesc. In mod sigur faptul ca nu el a fost leul i-a produs frustrare. Mai mult decat atat, hainele rupte ale sperietorii l-au pus inca odata in fata unei angoase tipice: frica de saracie.

Peste ani si ani, dupa ce in 1993 fusese tradat si de un copil in urma carei marturii se va alege cu primele acuzatii de molestare sexuala a copiilor, Michael Jackson va scrie un cantec trecut oarecum neobservat si inclus pe albumul „History”. Se cheama „Money” (Bani) si are urmatoarele versuri:

„Absolut orice
Absolut orice
Ai face orice pentru bani
Eu as fi facut orice pentru tine
Si as fi murit pentru tine
Dar tu mi-ai vandut sufletul diavolului”

Pe langa replica data familiei copilului care a lansat aceste prime acuzatii de pedofilie, in acest cantec se poate vedea si angoasa unei astfel de capcane care e posibil sa fi fost intinsa si cu proiectul "Vrajitorul din Oz". Sentimentul tradarii este un element fundamental in intelegerea acestui simptom.

Probabil ca el ascunde un puternic conflict intre vechea imagine a Dianei ca printesa, alba ca zapada si cei 5 copii Jackson, cu mai noua imagine de „Dirty Diana”, care incepea sa se consolideze. O astfel de „descoperire” trebuie pusa si cu celebra amintire povestita in "Moonwalk" la pag 12 pe care am analizat-o aici. Transformarea barbatului in femeie, care l-a socat pe micul Michael, se va fi repetat in transformarea „Printesei Diana” (evident Diana Ross si nu cealalta prietena, membra defuncta a familiei regale britanice) in „Dirty Diana”. Daca Michael Jackson a inteles acest plan secret atunci frustrarea sa explica pe deplin celebra piesa. Pentru ca, dincolo de asocierea cu amintirea barbatului-femeie descrisa mai sus, in mintea lui Michael Jackson se contura si imaginea mamei tata. In psihicul lui se zbatea o intrebare teribila care se asocia cu intrebari auxiliare la fel de teribile: daca insasi mama sa (cel mai sfant lucru pe lume pentru el) ar fi fost doar un Joseph fardat si imbracat in femeie? Asta ar fi fost cu adevarat un cosmar pentru el. Si daca „imaginatia” lui, in care strabateau vocile stramosilor sai mutilati de colonialisti, va fi fost, de fapt, in continuare o realitate prezenta? Daca aici este implicata si tacerea reprimata asociata cu posibila experienta a mamei sale violate de un Joseph in care avusese incredere? Iata destule motive de a vedea lumea si ca un rai dar si ca un cosmar in acelasi timp!

Dincolo de asta, putem intelege intamplarea zilei de 4 iulie si intr-o altă perspectiva. 4 iulie este ziua nationala a SUA, prilej de mare sarbatoare pentru tot poporul. Toata lumea e libera, nimeni nu lucreaza cu exceptia cazurilor speciale unde activitatea nu poate fi intrerupta. De ce nu a sarbatorit-o cu Diana si colegii de platou si a ales sa mearga la Jermaine? Sa fi fost lucruri chiar atat de neplacute la filmari in asa fel incat sa fi simtit nevoia sa plece? S-a intalnit cumva Diana cu iubitul in aceasta zi iar Michael a fost cuprins de gelozie? Iar daca tot a ales sa mearga la Jermaine, de ce nu era impreuna cu el, de ce se plimba singur pe faleza in acel moment, si de ce nu petrecea impreuna cu acesta?

Iata cateva intrebari in care se gasesc si raspunsurile in aceeasi masura in care se gasesc si explicatiile dispneei sale subite despre care a relatat. In primul rand, Jermaine era casatorit si asta il punea cumva in situatia triunghiului oedipian inferior. Reverberatiile copilului nedorit, suprapuse peste al treilea din cuplul format din Jermaine si sotia sa, probabil ca vor fi pulsat foarte tare in el in acel moment. Sa il fi pus Diana de pe platourile filmare in aceeasi situatie? O astfel de explicatie este foarte probabila daca ne gandim la relatia dintre cei 2, dupa cum voi detalia mai tarziu. Apoi, daca ne uitam totusi in spate, la vechea remarca a lui Jermaine descrisa de La Toya, putem intelege ca intre cei doi nu erau cele mai bune relatii. Imitarea unei fericiri sarbatoresti artificiale, amestecul de rivalitate si buna dispozitie sarbatoreasca probabil ca i-au provocat repulsie si a preferat sa iasa singur pe plaja in loc sa sarbatoreasca. Singuratatea a fost cumva destinul sau. Dar acolo vocile celor care petreceau de 4 iulie probabil ca se auzeau in departare la fel cum vocile copiilor ce se jucau in parc se auzeau in timp ce el repeta in studioul de inregistrari. Sa ne reintalnim cu sentimentul acesta descris aici la min. 04 23:



Ar fi putut sa planga si atunci, asa cum a facut-o fiind copil. Insa, de data asta trebuia sa fie barbat si sa-i demonstreze Dianei si siesi ca e bun pentru ea.

Hainele rupte ale sperietorii pe care o juca in acel moment pe platourile de filmare, care amintesc de saracia predecesorilor sai, se vor regasi peste aproape 20 de ani in celebrul videoclip la „Earth song”:

Ruperea hainelor în timpul reprezentaţiei pentru „Dirty Diana” insasi este şi ea legata de aceasta situatie (min. 04 07):


Simptomul acesta a intrunit in el toate ingredientele care i-au mutilat psihicul de la predecesori pana la experientele personale. Artificiile si fericirea sarbatorii de 4 iulie au trezit in el frustrarile ancestrale ale stramosilor sai care auzeau din grajd petrecerile date de stapani. Problemele de pe platourile de filmare, problemele cu leul cel sufocator, problemele cu Diana, problemele cu Jermaine, toate au explodat in sufletul sau in acea dupaamiaza trista si vesela in acelasi timp. Dispneea subita si stopul respirator este o dorinta de a nu mai fi. Se poate recunoaste aici celebrul pasaj din „Dirty Diana” folosit in prima si a doua strofa unde din aglomeratia de sunete totul devine dintr-o data foarte tacut:

„Let me be!„ in prima strofa si „Dia...aa...aa...ana” in cea de-a doua.

Dispneea lui Michael Jackson din acea perioada se afla intr-o legatura evidenta cu evenimentul ipotetic al violului, si se regaseste total in muzica sa. Daca acest eveniment a avut sau nu loc, asta nu schimba prea mult datele problemei tocmai pentru ca, dupa cum spuneam, amenintarea cu spanzuratoarea pe care sclavele negrese violate le primeau de la stapanii lor, o avea deja in suflet ca teama primara prin moştenire genetica. Dincolo de asta, in sufletul său mai pulsa si pedeapsa prin spanzurare la care erau sortiti sclavii fugari. De asemenea, transportul lor din Africa in spatii insuficient aerisite, in care, de obicei, era transportata marfa, a ramas ca un traumatism ce a facut si obiectul unor ecranizari. Nu trebuie uitata nici uciderea prin gazare pe care sistemul nazist o pregatise pentru nonarienii din spatiul occidental. Iata cum asfixierea este o tema constanta in constiinta negrilor americani. Desi a scapat din saracie si si-a castigat un statut social respectabil, reverberatiile vechiului sclavagism mostenit pe linie genealogica si constiinta pedepsei cu care era asociata fuga si libertatea, au ramas angoase in sufletul sau. Vesnica evadare era vesnic acompaniata de amintirea pedepsei ca sclav fugar, fapt ce implica un cerc vicios al cautarilor ideatiei sale. Trebuie subliniat in mod expres ca sufocarea si pasibilitatea de pedeapsa a ramas in constiinta urmasilor sclavilor negri indiferent de cate drepturi sau libertati vor fi castigat astazi.

Celebrele suspine subite de genul „ah She was more like beauty queen ah from a movie scene ah…”, pe care el le insereaza in cantecele sale, pot fi vazute intr-o astfel de lumina. De asemenea, celebrul sau tipat ascutit, regasit in atatea cantece, pare a fi o marturie ereditara al unui astfel de traumatic eveniment. Jonglarea cu aerul respirat se regaseste in mai multe dintre cantecele lui. Ea apare inainte de soloul de chitara din „Beat it”, se aude in forma interjectiva in „Bad” sau „Speed demon”, se aude in forma sexy/erotica in”The way you make me feel” si, mai ales, in „In the closet”. Dar aerul respirat dispneic se aude, cel mai clar dintre toate, in intro-ul de la „Smooth criminal”. Dar despre muzica si implicatiile psihice in ea, voi analiza mai in amanunt in urmatoarele articole.

*Pentru psihanaliza clasica, dispneea este expresia dorintei refulate de felatie. Este un mod al sau de a o spune care, in zilele noastre, a cam devenit usor plictisitor. Nu tin insa sa exclud o astfel de explicatie asupra careia voi reveni eu insumi in acest studiu. Mai departe insa, dincolo de comportamentul sexual excentric pe care freudismul il vede in spatele oricarui simptom psihic, exista si aceste detalii concrete, social-traumatice ale formarii si consolidarii psihicului in general si comportamentului sexual in special. Cred ca, inainte de a vedea felatie in acest gen de simptome, ar trebui mai intai sa vedem spectrul traumelor concrete care implica un astfel de comportament. Sexualitatea excentrica este ea insasi o rezultanta psihica si nu un punct de plecare in intelegerea psihicului. Evident aceasta tema este cea mai divergenta in ceea ce priveste viziunea mea si cea freudiana (clasica in general) despre geneza si evolutia psihicului omenesc.


Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Click aici: http://baldovin.blogspot.com/2010/06/7-razbunare-si-regret.html pentru urmatorul articol





Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved