Romania: stat corporato-politienesc. Samsonite NU respecta garantia produselor

December 5, 20132comentarii

05 12 2013

La data de 24-06-2012 am cumparat de la magazinul Samsonite, aflat in incinta complexului Cora Pantelimon, un troler -rucsac la un pret ce depasea cu 250% pretul din magazinele de la piata cu produse fabricate in China. Aceste trolere au dezavantajul ca li se strica frecvent rotile. M-am decis sa cumpar un troler „de firma” in special datorita garantiei de 2 ani, fiind asigurat ca, in decurs de 14 zile, firma se va obliga sa il repare in cazul unei deteriorari.


Dupa mai putin de 1 an, pe la jumatatea lunii mai 2013, manerul trolerului legendar a cedat subit in mod subit in timp ce mergeam cu el pe strada. Stiindu-l in garantie, in data de 23-05-2013 am mers cu produsul la sediul magazinului de unde l-am cumparat. L-am lasat acolo pentru a fi reparat in cele 14 zile oferite de garantie si am facut cu vanzatoarea un proces verbal de predare primire in 2 exemplare. Am sesizat inca de pe atunci intentia acestei angajate de a ma convinge sa renunt la bonul fiscal si la actul de garantie. Vanzatoarea a insistat sa las acolo aceste acte pentru ca, chipurile, "produsul nu poate fi reparat daca nu exista dovada garantiei", reasigurandu-ma de „seriozitatea” si notorietatea firmei. Intentia ei era sa stearga orice dovada a existentei unor astfel de acte. Insa eu am avut buna inspiratie sa am un dram de indoiala si am decis sa merg la un copiator din afara complexului, i-am facut o copie si am lasat-o la ei, pastrand eu originalul. Mi-aduc foarte bine figura acra a vanzatoarei care sugera ceva a „ce ba, crezi ca ne uitam noi multimilionarii la 100 de euro ai tai!”


Am plecat linistit, fiind reasigurat ca in termen de 14 zile voi primi un raspuns despre situatia produsului. Dupa o luna nu primisem nimic. Am mai facut o vizita magazinului Samsonite. Spre surprinderea mea, nimeni nu mai stia de trolerul pe care eu il lasasem acolo, fiind invitat sa revin intr-o alta zi pentru a vorbi cu cineva din conducere. Asadar, am mai pierdut inca o zi pentru a ma intalni cu acea persoana. Raspunsul a fost acela ca trolerul nu mai poate fi reparat dar nici inlocuit deoarece nu mai exista altul in stoc. Am primit optiunea fie de a achizitiona un alt produs mai scump achitand diferenta, fie de a mai astepta 30 de zile cand va intra pe stoc un produs similar. Am revenit dupa 30 de zile dar produsul nu intrase in stoc. La explicatiile pe care le-am cerut, personalul mi-a raspuns cu ostilitate si aroganta. Am decis ulterior sa fac plangere la „Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor”, undeva prin august. Din pacate nici aceasta institutie nu mi-a dat un raspuns pana acum.

Totusi, la cateva saptamani dupa plangerea mea de la ANPC, am primit un telefon de la cei de la Samsonite care ma anunta de existenta in cele din urma a unui produs similar pe stoc. Mi-am zis usurat: "in sfarsit!" Cand m-am dus sa il ridic insa am constatat ca acel produs este mult sub nivelul calitativ, functional si estetic a celui initial. De asemenea, firma nu mi-a oferit o noua garantie pentru produs. De prin august pana acum am tot mers la magazinul lor si i-am avertizat ca, in cazul in care nu imi aduc un produs asemanator ca estetica si calitate cu cel initial, voi recurge la justitie. N-au schitat nici un gest.

Cod Civil are la ART. 1.716 urmatoarele prevederi:

”Conditiile garantiei pentru buna functionare
(1) In afara de garantia contra viciilor ascunse, vanzatorul care a garantat pentru un timp determinat buna functionare a bunului vandut este obligat, in cazul oricarei defectiuni ivite inauntrul termenului de garantie, sa repare bunul pe cheltuiala sa.
(2) Daca reparatia este imposibila sau daca durata acesteia depaseste timpul stabilit prin contract sau prin legea speciala, vanzatorul este obligat sa inlocuiasca bunul vandut. In lipsa unui termen prevazut in contract sau in legea speciala, durata maxima a reparatiei este de 15 zile de la data cand cumparatorul a solicitat repararea bunului.
(3) Daca vanzatorul nu inlocuieste bunul intr-un termen rezonabil, potrivit cu imprejurarile, el este obligat, la cererea cumparatorului, sa ii restituie pretul primit in schimbul inapoierii bunului.”

De asemenea, legea nr. 449/2003, republicata 2008, privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, are prevederi foarte clare in aceasta privinta. La articolul 13 ea spune clar:

”Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului  in oricare dintre urmatoarele cazuri:
a) daca nu beneficiaza nici de repararea, nici de inlocuirea produsului;

b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila;
c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie, conform art. 11 alin. (4), fara inconveniente semnificative pentru consumator.”

Am sesizat un agent de Politie plictisit spunandu-i ca firma in cauza incalca legea, insa mi-a raspuns sec ca nu e domeniul lui si sa ma duc pe nu stiu ce strada la nustiu ce sectie si sa depun plangere. Am ajuns ulterior si acolo. La cate ilegalitati a acoperit Politia, era chiar anormal ca acel agent sa ia masuri in cazul meu si sa-mi apere drepturile conferite de lege. Din pacate, ca intr-o tara sud-americana corupta, in Romania legile sunt asa niste instrumente de decor. In realitate functioneaza relatiile de tip feudal intre oameni. Nici consumatorii nu stiu de existenta ei si autoritatile au de profitat datorita lipsei lor de informatie pe acest subiect. Desi pe de-o parte autoritatile au permis o astfel de lege echitabila, totusi, pe de alta parte tot ele sunt cele care nu vor ca ea sa fie aplicata si nu vor ca omul de rand sa stie de existenta ei. Vorbim aici de eterna discrepanta tipic romaneasca dintre teorie si practica. In acest caz, daca o astfel de companie ar fi avut un minim respect fata de legislatie si statul de drept in general, nu ar mai fi fost nevoie de nici un ANPC. Ar fi trebuit sa primesc banii inapoi pe produsul deteriorat pe perioada de garantie conform prevederilor ei stricte. Atitudinea lor sfidatoare insa m-a facut sa fiu mai activ privind aceasta situatie si sa atrag atentia asupra drepturilor pe care consumatorul le are conform legii. Asa ca am profitat de o perioada mai libera in programul meu si am decis sa le fac si altora cunoscute mai clar drepturile de consumatori intr-un mod inedit.

Luni, pe 2 decembrie am decis sa scriu o pancarta cu textul „Samsonite NU respecta garantia produselor” si m-am dus cu ea pe la ora 18 30 in fata magazinului din complexul Cora. Nu am facut galagie, nu am scandat nimic, doar am stat cu pancarta in mana. Dupa vreo 20 de minute deja am fost inconjurat de badigarzii complexului. Initial m-au invitat sa parasesc complexul dupa care au trecut la amenintari, argumentand ca n-am voie sa protestez acolo, ca e spatiu privat, sa ies in spatiul public etc., iar daca nu ma conformez vor chema politia. Le-am precizat ca nu protestez, ca informez cetatenii despre practicile unei firme si ca acolo e spatiu public de asemenea, magazinul fiind o institutie sociala, chiar daca nu e patronata de stat. A ajuns la un moment dat si cineva din conducere care, dupa cateva minute de limbaj cat de cat civilizat, a trecut la un limbaj suburban. Nu am cedat presiunilor, amenintand ca voi scoate telefonul si voi filma daca voi fi agresat.


Dupa vreo 15 minute de discutii cu badiguarzii au venit 2 politisti cu alura si accent de muncitori de santier. Nu si-au prezentat identitatea asa cum cere statutul politistului (Legea 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane) care prevede:


    "ART. 41

    (1) In exercitarea atributiilor de serviciu politistul este obligat sa prezinte insigna sau legitimatia de serviciu, dupa caz, pentru a-si face cunoscuta, in prealabil, calitatea, cu exceptia situatiilor in care rezultatul interventiei sau siguranta ulterioara a politistului ar fi periclitata."


Ajunsi la fata locului, primul lucru pe care l-au facut a fost sa ne solicite actele de identitate mie si vanzatoarei. Cunoscand legea jandarmeriei cu care m-am confruntat pe timpul protestelor din ultimul timp, le-am raspuns ca nu au dreptul sa legitimeze decat atunci cand sunt indicii temeinice ca persoana careia i se cer actele

„a savarsit, savarseste sau se pregateste sa savarseasca o fapta ce constituie infractiune ori contraventie” (Legea nr. 550-13.12.2004, Art. 27, punctul (1), aliniatul b.)

In acel moment nu am stiut ca legea politistului face obiectul altei legi decat cea a jandarmeriei insa prevederile sale sunt aproape identice in ceea ce priveste dreptul de identificare. In legea nr. 218 din 2002 (statutul politistului), la articolul 31, punctul 1, aliniatul a) se spune:

„sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor care incalca dispozitiile legale ori sunt indicii ca acestea pregatesc sau au comis o fapta ilegala”

Chiar daca nu am stiut exact care e legea politistului, am dedus ca ea nu poate fi mai dura decat cea a jandarmeriei si ca prevederea asta trebuie sa existe si in cazul Politiei. Domnii politisti au aratat carente majore in manuirea legislatiei, in stapanirea notiunilor de baza legate de comunitate si cetatean si a limitelor atributiunilor politistului. Le-am spus ca, conform procedurilor, dumnealor trebuie sa se legitimeze primii si sa precizeze motivele identificarii. Pareau ca nu cunosc aceasta prevedere din statutul politistului, asigurandu-ma ca nu exista asa ceva si ca un politist poate cere actele de identitate unei persoane in orice conditii. Au continuat sa sustina ca ei au alt statut decat cel al jandarmeriei. Pentru scurt timp au adus in discutie legea 61, insa nu au fost in masura sa imi spuna ce articol, punct si paragraf as fi incalcat din ea, asa ca au abandonat aceasta pista. Au trecut apoi la sugestia ca trebuie sa ma adresez ANPC si nu sa stau cu pancarta in magazin. La raspunsul meu afirmativ fata de aceasta procedura, mi-au cerut dovada ca am facut acest lucru. Acest fapt nu este in competentele activitatii politistului.

Evident, interesul lor era evacuarea mea din acel spatiu iar chestiunea actului de identitate a fost doar un pretext pentru astfel de misiune ignorand cu nonsalanta 449/2003. Fireste, n-au stiut nimic despre aceasta lege pe care Samsonite o incalca asemenea stapanului de sclavi. Aceeasi realitate cu corporatia care face legislatia sau o ignora cu nonsalanta pe cea existenta. Ambii pareau surprinsi de existenta unei astfel de legi, ceea ce arata cat de incompetenti sau miopi sunt acesti aghiotanti in apararea insasi legilor tarii pentru care jura.

Le-am spus ca am act de identitate la mine si ca eventual, li-l voi arata daca nu ne vom pune de acord in ceea ce priveste dreptul politistului de legitimare, desi, dupa cum spune legea, dumnealor nu erau indreptatiti sa imi ceara acest act in acel context. In timp ce scoteam actul de identitate si cautam dupa numarul plangerii catre ANPC, am fost imediat imobilizat si scos cu forta din complex sub pretextul ca refuz sa ma legitimez desi am aveam actul de identitate in mana si eram pregatit sa li-l arat. Domnii politisti au refuzat sa ma elibereze decat atunci cand am ajuns in afara complexului comercial in cauza, cand am putut sa le inmanez actul de identitate pe care oricum il puteau lua inca de cand ma aflam inauntru. Dar, dupa ce mi-au luat datele si nu au putut preciza daca am incalcat vreo lege, mi-au blocat calea de acces inapoi in Cora, argumentand ca eu nu am voie sa stau acolo pentru ca acest complex comercial are dreptul sa isi selecteze clientela iar eu nu as face parte din ea. De asemenea, nu au putut preciza ce lege ar face obiectul unei astfel de interdictii.

In seara de 3 decembrie am ajuns din nou la „locul faptei”, fiind decis sa raman acolo toata luna decembrie. Intre timp ma documentasem, am printat legea 550 si le-am aratat-o noului echipaj de politie venit la fata locului ca si in cazul serii anterioare. Probabil ca vazand ca sunt informat, de data asta domnii politisti nu au mai comis abuzurile echipajului din seara precedenta. S-au legitimat si dumnealor insa au continuat sa sustina ideea primilor cum ca spatiul din interiorul complexului nu este spatiu public si ca acolo nu se aplica legea. De asemenea au respins articolul 31, punctul 1, aliniatul a din legea nr. 218 din 2002, pe motiv ca apelurile la 112 nu s-ar supune acestei prevederi. Personal nu cred asa ceva insa pana la urma am decis sa imi prezint actul de identitate fara a ma mai intalni cu situatia serii precedente. Oare acestor oameni nu le face nimeni vreun training legislativ sau e nevoie de niste subordonati care sa accepte orbeste ordinele superiorilor? In orice caz, in ciuda faptului ca au incercat prin toate argumentele sa ma faca sa accept propunerea Samsonite de inlocuire cu un produs inferior calitativ, totusi nu au savarsit abuzurile echipajului din seara precedenta si nu m-au evacuat. In final le-am multumit pentru comportament. Insa, din punctul meu de vedere, Politia ar fi trebuit sa constate lipsa de indicii clare ca vreo fapta penala sau contraventionala s-a savarsit si sa sanctioneze pe cel care a apelat 112, acest caz.

In mod clar politistii (in special primul echipaj) au actionat ca niste badigarzi ai acestei firme si ai complexului, uitandu-si complet statutul cetatenesc pe care il au. Nu e ceva nou daca ne gandim la ultimele evenimente de la Pungesti unde jandarmeria s-a comportat ca o militie personala a cuiva, ridicand cu duba cetateni aflati intr-un spatiu privat. Comportamentul acestor bodyguarzi ai hotilor este un indiciu pentru gradul de coruptie care a cuprins aceasta tara. Rusine escrocilor care au sufocat aceasta tara! Intrebarea imi vine obsesiv in minte: pana unde se va ajunge?

[(editare ulterioara) Din pacate peste o saptamana am intalnit un echipaj de politie si mai retrograd in materie de respectare a cetateanuluui si a legislatiei si i-am dedicat un articol aici: http://baldovin.blogspot.ro/2013/12/romania-stat-suburbano-militienesc.html ]

In cele 3 zile de prezenta in fata magazinului Samsonite din complexul comercial Cora Pantelimon am cunoscut inca doua persoane care se afla in aceeasi situatie. M-am uitat si pe internet si am vazut ca sunt mai multe „firme” cu astfel de practici care pacalesc clientii sa cumpere produse scumpe dar care se dovedesc a fi la calitate indoielnica. Probabil ca unii au gasit in Romania niste naivi carora sa le livreze produse dubioase si sa ii pacaleasca, prin intermediul unor astfel de practici. Rog cititorii acestui text sa il sare-uiasca si sa gasim eventual si alti pagubiti de aceasta firma si, in felul acesta sa incercam un proces colectiv impotriva ei. Eventual si cei care au fost astfel pagubiti de o alta firma ni se pot alatura.




Share this article :

+ comentarii + 2 comentarii

Anonymous
4:04 PM

sunt total dezamagita de interationarea samsonite cu clientul..pe lang faptul ca nu vor sa imi accepte garantia de 10 ani la o valiza cumparata din state pe care scrie negru pe alb ca e valabila fara bon fiscal, acum nici nu vor sa imi repare manerul contra-cost. pur si simplu nu raspund la mail sau telefon.
ati mai rezolvat ceva? sunt dispusa sa fac plangere

In viata mea nu mai cumpar produse "de firma". Eu sint ocupat acum cu politistii care mi-au dat amenda. Insa in scurt timp voi actiona si pe Samsonite in instanta

Post a Comment
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved