Am gasit de curand un pui de randunica sau mierla sau nu stiu exact ce (De fapt e drepneaua neagră, dupa cum am vazut ulterior- conform unei actualizari ulterioare). Daca ar fi sa pariez as paria pe randunica pentru ca am vazut ca are alb sub gat. Fiind copil, am petrecut ore admirand randunicile sub firele stalpilor asa ca le-am pastrat in memorie acel alb. Dar puiul acesta are ceva diferit. Mai intai, mi se pare mai mare decat o randunica. Apoi nu are tot abdomenul alb ci e negru. In fine, nu prea conteaza exact ce e, cert e ca are soarta cam pecetluita. Nu deschide ochii si are si un defect la cioc, pare o fractura sau o anomalie in asa fel incat nu poate inchide ciocul si partea de jos (corespondentul mandibulei la pasari) e un pic defazata spre dreapta (stanga privitorului).
Plus de asta, se pare ca fie a fost alungat din cuib de vreun Cain, fie a iesit de caldura, fie parintii au patit ceva si a plecat de foame. Singura lui speranta de viata e apetitul nutritiv. Daca-i bagi muste in gura pe partea stanga (dreapta privitorului), o inghite instant. In rest, pare un pui de curca inainte sa se retraga in somnul de veci. O singura data a deschis apatic un sfert de ochi. In rest ochii lui sunt inchisi ca un oracol.
Cand l-am vazut pe jos sub o punga mi-am zis: „uite material de joaca pentru pisica mea”. Cand l-am luat in mana mi-am dat seama ca nu-i bun de joaca. Mi-a venit atunci ideea sa-l salvez. Cand eram mic mai furam cate un pui de vrabie din prin cuiburile pe care le gaseam prin padure si-l duceam acasa. Mi-aduc aminte ca ma certa de fiecare data bunica-mea, baba Marita (Dumnezeu s-o odihneasca!): „du ma puiu’napoi! Tiie t’-ar conveni sa te ia cineva de acas’!”. Dar de data asta era altceva, M-am uitat in stanga si-n dreapta si n-am vazut nici tipenie de pasari adulte care sa-l revendice. Baba Marito, oriunde ai fi, trebuie sa ma intelegi: daca-l las aici n-are nici o sansa. Asa, macar a scapat de sobolani sau pisici.
Si iata-ma aducandu-l acasa. Deocamdata ii omor muste de pe la ghena, maine o sa merg in piata sa-i iau niste viermi de pescuit. Traiasca puiul!
Actualizare 13.06.2014. : Puiul arata foarte rau. Nu mai deschide deloc ochii si tremura rau. Nu de frig, mi se pare ca chiar are temperatura. Nu stiu daca il va apuca dimineata viu. Poate ca era mai bine sa-l fi lasat acolo , fara sa ma bag in treburile naturii. Singura speranta e ca inca mananca. Instinctul sau nutritiv s-ar putea sa-i fie singura ancora cu viata. Vazandu-l cum se lupta cu moartea, ma incearca un sentiment de optimism pentru noi astia sanatosii, care ne gasim deprimati cateodata. Chiar n-avem nici o problema.
Actualizare 14.06.2014. Actualizare 14.06.2014. Se pare ca a trecut peste momentul de cotitura. A deschis din nou ochii. Mananca in regula. Ciocul a este deschis si se pare ca asa va muri cu el. Ceva il opreste la a se inchide.
Actualizare 15.06.2014. Astazi l-am auzit pentru prima data cantand. Oare aude pasarile de afara si vrea sa isi faca simtita prezenta (asa cum face papagalul meu cand aude ciripit de vrabii) sau ii e dor de parinti? Pare mai viguros. Imi doresc foarte mult sa traiasca.
Actualizare 16.06.2014. L-am gasit in seara asta iar intr-o stare proasta. Iar nu mai deschide ochii. Si e mult mai absent ca pana acum. Si nici nu mai mananca. A trebuit sa ii bag fortat in cioc. Corpul ii e mult mai rece ca de obicei. Pana acum ardea. S-ar putea ca racirea brusca a vremii sa-l fi doborat iar. Ce ironie! Poate a iesit din cuib datorita caldurii , iar acum sufera de frig. L-am luat un pic in san sa-l mai incalzesc, insa nu s-au aratat schimbari prea mari. E la fel de apatic. Am o perna electrica ce se incalzeste, insa face caldura prea mare. Nu il bag in ea ca sa nu se sufoce. O sa-l bag insa in niste caciuli de lana peste noapte.
Actualizare 17.06.2014. Din pacate aventura puiului astuia pe lumea asta s-a terminat aici. Se pare ca a patit ceva traume interne la caderea din cuib (cam 30 m.) pe ciment. Penele au fost prea mici pentru a-i atenua suficient izbitura. La asta s-a adaugat si ziua mai rece de ieri. Sint foarte suparat. Mai avea asa de putin sa fie independent!
Actualizare 07.07.2017. Nu stiu ce am, n-am uitat acest pui si modul in care a murit. Mi-aduc aminte cu amaraciune toate detaliile vietii lui scurte alaturi de mine incercand sa-l salvez. Recemt am aflat ca aceasta specie se cheama "Drepneaua neagră" si ca are nevoie de ingrijire speciala in aceasta situatie. Exista si o asociatie, din cate am inteles, numita "Iniţiativa "Drepneaua neagră" România", al carei comunicat privind aceste cazuri suna astfel :
" Oricand gasiti un pui de drepnea neagra (Apus apus) pe sol, sunati la rescue center Iniţiativa "Drepneaua neagră" România. Dar NU ii mai hraniti: exista deja cazuri de cioculete rupte, de mancare administrata gresit. Cand un om cade pe strada, nu i se da o portie de mici, i se dau medicamente."
