Cu Garcea la luat permisul auto
3.3.2.3. Capacitatea lui Garcea chestionatorul
Urmatorul chestionar vorbeste mult despre „simtul psihologic fin” al lui Garcea chestionatorul. Ar fi putut fi inclus atat in sectiunea despre lipsa de intelegere a cuvintelor cat si in cea despre chestionarele in care se crede psiholog. Dar acest chestionar e mai mult decat atat. El reprezinta o culme a prostiei atat pentru multitudinea de exemple de neintelegere a sensurilor cuvintelor cat si pentru pretiozitatea fortata cu care le foloseste, in stilul personajului originar creat de grupul de umor „Vacanta Mare”. El a meritat o sectiune speciala, asa ca iata-l in acest capitol.
Garcea chestionatorul da valide variantele A si B. O sa incep prin remarcarea cuvantului “baza”, care este folosit in sens de principiu aici. Principiul este unic. Dar exista fenomene care au mai multe principii cum este si cazul de fata. Cel mai important principiu este desigur punctul A, pe care l-am ales eu, iar abia apoi urmeaza B, care este mai mult o conditie si mai putin un principiu. Politetea si disciplina in trafic nu te fac un conducator bun si nici prevazator daca nu cunosti normele si regulile de conducere. Intrebarea corecta ar fi trebuit sa fie : „Care dintre urmatorii factori sunt principii ale conduitei preventive?”. Apoi remarc cuvantul „reprezinta” care este de asemenea confuz; mult mai potrivita ar fi fost folosirea cuvantului „este”.
Un alt cuvant dubios este cel „disciplinat”. Garcea chestionatorul nu l-a prea pus in practica in viata lui, dar probabil ca l-a auzit el in urma cu vreo 30-40 de ani pe cand era in scoala. In acele vremuri a fi disciplinat insemna a lasa capul in jos, a executa ordinele si a nu pune prea multe intrebari. De atunci acest cuvant iese treptat din limba si datorita spiritului haotic in care societatea romaneasca a evoluat dupa 1989. Garcea chestionatorul il foloseste insa cu titlu de cuvant pretentios, elevat. Se vede ca el nu il foloseste decat in acest context scolaresc in care devine serios precum profesorii lui unde l-a auzit cand era elev rau. Probabil ca, in scoala, profesorii ii numeau indisciplinat pe Garcea elevul care probabil se batea cu colegii si intra in WC la fete. In acel moment cam asta au inteles multi ca ar insemna acest cuvant. Insa, daca ne uitam la dictionar vedem ca el are un alt sens:
„DISCIPLINÁT, -A, disciplinati, -te, adj. Care se supune din proprie initiativa disciplinei si ordinii, care manifesta spirit de disciplina. – V. disciplina. Cf. fr. discipliné.”
Observam ca a fi „disciplinat” inseamna a te supune unor reguli. In cazul de fata regulile sunt cele ale legislatiei. Desigur, insasi legislatia are functie preventiva. Conduita preventiva insa inseamna si a fi excesiv de prudent. Adica a accepta niste restrictii mai mari decat iti spune legislatia. Un sofer agresiv in trafic nu e neaparat nepoliticos sau indisciplinat, in sensul literal al termenului dat de DEX. De multe ori agresivitatea la volan implica si incalcarea normelor legale. Dar nu de fiecare data. De exemplu un sofer care depaseste si apoi se lasa depasit trecand alternativ pe banda din stanga si din dreapta, repetand aceasta manevra de neinteles timp de mai multe ori poate sa nu incalce absolut nici o regula rutiera. Dar nu se poate spune ca are o conduita preventiva atata timp cat cel depasit se poate simti agresat, poate sa isi piarda rabdarea si sa aiba o reactie regretabila. Iata ca varianta B e dubioasa.
Pe de alta parte exista soferi care cunosc regulile de circulatie foarte bine si le incalca din diferite motive, punand astfel in pericol siguranta traficului. Iata o exceptie care face din varianta A neaplicabila universal. Pentru ca varianta A sa fie valabila universal trebuie sa fie inlocuit cuvantul „cunoasterea” cu „neincalcarea” sau ceva similar.
De fapt baza conduitei preventive de care vorbeste Garcea chestionatorul nu este de natura cognitiva, ci de natura afectiva. Adica omul e prea stresat domn’e! Fac precizarea asta tocmai pentru ca e mai greu la Garcea chestionatorul cu acesti termeni. Nu insist pe subiect pentru ca deja ar trebui sa fac alt studiu. Garcea chestionatorul l-a rezolvat cu doua raspunsuri de cateva cuvinte insa tema e mult mai vasta decat si-ar putea el inchipui.
In partea a doua a acestei intrebari remarc exprimarea ciudata de la varianta B. In acest caz cuvantul „capacitatea” este folosit in mod tipic garcistic. El este confuz pentru ca se refera fie la volum fie la niste aptitudini speciale, extreme. Politetea si disciplina in trafic nu necesita aptitudini speciale, ci doar un comportament decent fata de ceilalti, lipsit de excese. Conform DEX, cuvantul „capacitate” are mai multe sensuri.
„CAPACITÁTE, capacitati, s. f.
1. Volum al unui recipient.
2. Insusirea de a fi incapator; marime care reprezinta cantitatea maxima de materii sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ◊ Masuri de capacitate = masuri cu care se determina volumul lichidelor, al cerealelor etc.
3. Posibilitatea pe care o are un corp, un sistem etc. de a acumula o cantitate de materii sau de energie.
4. Posibilitatea de a lucra intr-un domeniu, de a realiza ceva. ♦ Posibilitatea, insusirea morala sau intelectuala a cuiva; aptitudine. ♦ Persoana capabila.
5. Insusirea de a face acte juridice valabile. – Din fr. capacité, lat. capacitas, -atis.”
In acest caz nu ne intereseaza decat sensul 3 si 4. In ambele sensuri cuvantul „capacitate” se refera la o anumita potentialitate, la un fel de infrastructura morala a unui sistem de a realiza ceva. Ea nu este inca pusa in practica ci prezinta doar dispozitia de a pune in practica o anumita calitate structural-functionala a respectivului sistem. Desigur, politetea si disciplina in trafic nu sunt expresia vreunei capacitati structural-functionale. Ele sunt niste trasaturi ale caracterului uman sau a starii de moment a unei persoane. Fireste ca, in lipsa de studii de psihologie si filosofie , specific meseriei sale, Garcea chestionatorul a improvizat si el cu … mecanica. Asta nu-i neaparat rau. Daca chiar intelegi psihologia poti sa o exprimi foarte bine cu conceptele mecanicii. De exemplu conceptul de „refulare” din psihanaliza are in romaneste si franceza o conotatie clar hidro-mecanica. Si chiar si in limba germana, de unde aplecat initial, cuvantul „verdrangung” are o clara tenta mecanica. Dealtfel Freud discuta despre psihanaliza generala (metapsihologia) sub aspectul „dinamic, topic si economic”. Dar desigur…Garcea chestionatorul nu e Freud.
Asa ca am pentru el urmatorul indemn: domnu’ Garcea chestionator! Nu te mai scarpina domn’e o mana la urechea din partea opusa ei! Lasa domn’e capacitatea in pace ca n-ai treaba cu ea! Scrie domn’e simplu la varianta B „politetea si disciplina in traficul rutier”! In felul acesta faci si economie la hartie. Si la propriu si la figurat …
Voi analiza in urmatoarea sectiune cateva exemple de lipsa de intelegere a expresiilor.
