Cu Garcea la luat permisul auto
3.3.2.7. Garcea chestionatorul si gramatica
Foarte multe din chestionarele acestea nu au continuitate gramaticala intre cerinta si variantele de raspuns. Iata un prim caz in urmatoarea cerinta:
Semnul „:” nu inseamna sfarsitul propozitiei ca in cazul semnului „.”. In cazul primului semn propozitia se continua fie prin exemplificare fie prin enumerare, luand astfel aspect de fraza. In acest caz fraza: „In cazul unui accident cu victime si cu deformarea accentuata a caroseriei, procedati la se administreaza calmante victimelor care sunt constiente.” nu este corecta gramatical. Se poate vedea un dezacord intre intrebare si variantele de raspuns. Mai precis, in cerinta verbul are forma personala, fiind conjugat la persoana a doua, iar in variantele de raspuns el are forma impersonala. Pentru a fi corectata sunt doua solutii. 1 Fie se sterge verbul „procedati” din cerinta si atunci ea se acorda cu forma impersonala a variantelor de raspuns. 2. Fie se personalizeaza aceste variante prin scoaterea formelor impersonale in genul a. „sfatuirea victimele constiente…”, b. „degajarea cat mai rapida a victimelor…” si c. „administrarea de calmante victimelor…”
Aceeasi problema si in urmatorul chestionar:
Practic aceasta intrebare este o refacere a celei cu „la ce va puteti astepta” din exemplul anterior. Din cele 3 variante de raspuns doar c. este vizibil gresita, deoarece se vede in imagine cum copiii nu sunt atenti la trafic. Dar asta nu inseamna ca ei nu ar traversa corect. Semaforul nu se vede dar eu cunosc intersectia de fata (Unirii) si pot spune ca ei circula pe verde, uitandu-ma la masina alba din plan indepartat care se afla in miscare pentru ca si ea verde. In aceasta intersectie semaforul de pietoni si cel de masini sunt sincronizate pe aceeasi directie. Faptul ca noi trebuie sa ne gandim la vreun potential pericol nu exclude adevarul variantei a. Garcea chestionatorul trebuie sa accepte ca copiii chiar circula corect in situatia de fata si sa schimbe forma intrebarii si raspunsurilor.
Din punct de vedere gramatical nu exista acord intre intrebare si variantele de raspuns. Formularea celor doua in aceeasi fraza suna rau. Mai intai ca exista un dezacord al pronumelui relativ „Ce” care se refera la obiecte sau lucruri abstracte. Ar fi trebuit in asa fel modificat textul intrebarii incat acolo sa aiba loc pronumele relativ „Cine”, care se refera la fiinte umane si care s-ar fi acordat cu cuvantul „copiii” prezent in toate cele 3 variante de raspuns. In acest caz existau doua posibilitati. Prima consta in schimbarea pronumelui relativ apersonal „Ce” cu unul care are o arie mai larga de aplicabilitate cum ar fi „Care”. Acesta se refera atat la fiinte umane cat si la obiecte sau notiuni abstracte. In acest caz intrebarea ar putea suna in felul urmator: ”Care dintre implicatiile ce reies din situatia de mai jos pot constitui un pericol?” cu variantele de raspuns in forma data, mai putin a, dupa cum am spus.
Cea de-a doua posibilitate consta in depersonalizarea celor trei variante de raspuns prin introducerea unui element abstract care sa se acordeze cu pronumele relativ „Ce”. Un astfel de element ar fi putut fi formula „faptul ca”, si atunci exprimarea ar fi sunat in felul urmator:
intrebare : ”Ce este bine sa aveti in vedere…”
raspuns: „faptul ca acesti copii …”
Cu alte cuvinte, ce sens gramatical are urmatoarea formulare? :
”Marcajul longitudinal continuu, aplicat pe axul drumului, permite incalcarea lui: nu, in nicio situatie.”
In urmatorul chestionar se poate vedea un dezacord semantic intre cerinta si variantele de raspuns
Intrebarea nu este ce recomanda acest indicator.
Corect este ca in loc de „:” sa existe semnul „?”
In urmatorul caz se foloseste gresit cuvantul „cum” .El descrie modul de realizare si nu locul de realizare.
In locul unui complement de loc, care sa se acorde cu indicatiile variantelor de raspuns, in cerinta avem unul de mod. Asadar, in acest caz in loc de cuvantul „Cum” intrebarea trebuie sa contina expresia “Pe unde”
Doua erori gramaticale grave exista in urmatorul chestionar.
Mai intai, in ceea ce priveste varianta de raspuns a. 1, nu este corect „asaza” ci „aseaza”. Dupa aceea, cuvantul „a aseza” este foarte neclar. Asezarea unui obiect inseamna intinderea, depozitarea lui pe o suprafata. Chiar daca intuitiv noi ne dam seama ca bratul nu e indicat sa fie depozitat pe undeva pe jos, totusi asta nu scuza imprecizia variantei de raspuns. Limba romana are cuvinte destul de precise pentru astfel de situatie. Verbul „a lega” (de corp) este destul de bun.
In urmatorul caz, Garcea chestionatorul si-a aratat limitele. Si-a pierdut imaginatia. Nici el nu poate inventa prostii la infinit.
Raspuns corect” ar fi dupa Garcea chestionatorul doar C. Si iata ca iar ne intalnim cu problema asta cu cuvantul „doar”, bata-l vina…! Am analizat acest prost obicei al sau aici . Conjunctia „daca” de aici are mai multe sensuri, iar in cazul de fata exista doua situatii in care ele pot fi contrare. Daca ea ar exprima o propozitie conditionala, adica ar fi avut sens de „doar daca” sau „numai daca”, atunci variantele de raspuns a si b ar fost intr-adevar incorecte. In acel caz, fi incorecta restrangerea zonei de actiune a semnalelor luminoase ale semafoarelor sau a regulilor generale de circulatie doar la situatiile prevazute de precizarile ce urmeaza cuvantului „daca”. Pentru ca actiunea acestor semnale nu este nici restrictionata si nici facilitata de gradul de sincronizare a culorii semafoarelor. Dar conjunctia „daca” nu exprima doar cauzalitatea sau conditionalitatea. El exprima si hazardul. Acest ultim aspect ne intereseaza direct. De exemplu in propozitia „Daca nu inteleg suficient limba romana asta nu inseamna ca nu pot inventa chestionare auto”, cuvantul „daca” nu are sens conditional sau cauzal ci unul concesiv. Sensul lui este de „chiar daca”. Folosirea in acest caz a acestui sens al cuvantului „daca” confera valabilitate si variantelor a si b. Varianta a este valabila pentru ca nu se precizeaza prezenta unui politist in intersectie care poate modifica dispozitiile semaforului. Iar varianta b este valabila pentru ca in regulile generale de circulatie este inclusa si varianta b. Ramane acum ca Garcea chestionatorul sa precizeze daca conjunctia „daca” folosita de el are sens de „doar daca” sau „chiar daca”. Fara aceste precizari nu putem sa ne dam seama. Grea limba asta romana, domnule! Cum naiba sa o invatam la scoala cand ea e de nesuportat in viata reala?
Iata un alt caz in care Garcea chestionatorul aplica un alt standard in folosirea conjunctiei de conditionare „daca”.
In imaginea data se vede foarte bine indicatorul de ingustare a drumului pe ambele parti. Observam din cerinta faptul ca vehiculul din fata stationeaza si deci ca incalca Art. 142, j) din codul rutier. Dar camionul in cauza nu incalca prevederile legale conditionat de faptul ca noi l-am depasi ci indiferent de ce am face noi. Iata cum „daca” este folosita altfel aici.
Dincolo de aspectul gramatical acest chestionar mai are si cusurul de a fi foarte imprecis din punctul de vedere al imaginii prezentate. Am vazut intr-o sectiune anterioara multe exemple cu grafica anacronica, menita sa induca in eroare examinatul. Daca nu ar fi fost aspectul gramatical, si acest chestionar ar fi fost plasat acolo. Din analiza imaginii se vede ca ingustarea drumului incepe la cativa metri buni dupa camion. Asa ca exista suficient loc de depasire
La aceasta intrebare exista doar a ca varianta de raspuns. C este varianta capcana pentru ca o frana eficienta nu trebuie sa lase urme pe carosabil. Din aceasta cauza cerinta are formulare absurda pentru ca foloseste cuvantul „criteriu” la plural in conditiile in care doar o singura varianta de raspuns este valabila. Expresia tot nu ar fi fost coerenta chiar daca erau doua variante corecte. Pentru ca forma ei lasa sa se inteleaga variante exhaustive de raspuns, adica o enumerare completa a acestor criterii. In acest caz, pe langa spatiul de franare si lipsa urmei imprimata pe carosabil ar putea fi foarte bine si finetea miscarii pedalei. Chiar daca asa ceva se intalneste rar spre deloc, totusi nu este exclusa. De asemenea existenta sistemului de franare ABS este un criteriu de eficienta. Asadar exista si alte criterii a eficacitatii franelor care nu sunt enumerate in aceste variante de raspuns. Dar expresia tot nu ar fi fost coerenta nici daca cuvantul „criteriu” ar fi fost folosit la singular. In acest caz ea ar fi lasat sa se inteleaga ca exista doar un singur astfel de criteriu, ceea ce, vedem, este fals. Cerinta acestui chestionar ar fi devenit una cu sens daca ar fi fost formulata astfel: „Care dintre urmatoarele reprezinta criteriu de apreciere a eficacitatii franelor?”
