Cu Garcea la luat permisul auto
4.3. Neclaritati
Si intrebarile din aceasta sectiune ar fi putut foarte usor sa faca parte din cele trei din capitolul anterior, respectiv din sectiunea dedicata folosirii intentionate a situatiilor neclare pentru a induce in eroare . Dupa cum am vazut atunci, asemenea unui jucator de poker, Garcea chestionatorul a cautat cu predilectie sa creeze situatii, imagini sau sa foloseasca notiuni neclare pentru a induce cursantul in eroare. In sectiunea de fata insa le-am inclus pe acelea in care predilectia parca nu e atat de vizibila. Ambiguitatea lor vine mai mult din mintea tenebroasa si incapabila de o comunicare eficienta mai lui Garcea chestionatorul mai curand decat din intentia sa de a induce in eroare. Am cumpanit daca sa plasez acolo sau aici unele dintre aceste intrebari. Pana la urma le-am inclus aici pe cele fata de care am simtit ca au aceasta ambiguitate involuntara ce vine din inertia natural ambigua a gandirii lui Garcea chestionatorul si nu din intentia sa asumata de a duce in eroare.
Iata un exemplu de intrebare cu 50% intentie antisociala a lui Garcea chestionatorul de a induce in eroare si 50 % incapacitate de constructie clara a unei situatii ipotetice:
Raspunsul corect dupa Garcea chestionatorul este C. El este intr-adevar corect daca varianta de raspuns se refera la sensul opus de mers fata de sensul pe care mergea initial. Pentru ca cea care se refera „la schimbarea directiei de mers spre stanga” contine in ea si momentul de dinainte si de dupa schimbarea directiei de mers spre stanga. Observam cum in varianta C este vorba de momentul de dupa schimbarea directiei, respectiv „strada pe care acesta urmeaza sa intre”. In acest caz sensul opus se refera la aceasta strada si nu la cea de pe care plecase initial.
Dupa cum vedem in raspunsurile utilizatorilor, multi s-au incurcat in interpretarea acestor date. De asemenea, nu se spune daca pietonii care traverseaza strada o fac pe la trecere sau prin zone nepermise. In acest caz varianta C este gresita, pentru ca contine cel putin o situatie in care nu trebuie data prioritate pietonilor, chiar daca in realitate nu poti sa-l lovesti pentru ca traverseaza neregulamentar.
Nu se spune cine strapunge pielea victimei. In cazul de fata trebuie clar precizat ca pielea este strapunsa de osul fracturat. Pentru ca pielea poate fi foarte probabil strapunsa traumatic de un obiect extern care produce o fractura in acelasi timp. Dar aceasta nu este o fractura deschisa. Iar daca o strapunge mintea ascutita a lui Garcea chestionatorul cu siguranta nu-i fractura.
Problemele acestei intrebari nu vin direct de la Garcea chestionatorul ci de la Garcea legislatorul care nu a definit clar ce este depasirea. Aceeasi situatie am intalnit in mai multe chestionare pe parcursul acestui text, dupa cum se poate vedea aici si aici . Dupa cum am vazut in primul capitol, pornind de la ambiguitati in definire, Garcea chestionatorul a venit cu gogomaniile lui producatoare de confuzii si mai mari. Una dintre ele a fost deja prezentata in acea sectiune. Cealalta este cea aceasta. El a declarat a ca valida varianta a. Dar haideti sa ne imaginam doua vehicule pe banda 2 care trec pe langa alte doua aflate pe banda 1! Daca vehiculele de pe banda 2 s-au aflat pe aceasta banda de mai mult timp, atunci manevra in cauza nu este depasire ci devansare. „Depasirea” si „devansarea” sunt doua notiuni clar delimitate una de alta in codul rutier. Daca vehiculele mai rapide trec pe banda 2 dupa ce s-au apropiat de cele lente, circuland initial pe banda 1, atunci manevra in cauza este depasire. Daca vehiculele mai rapide se afla cu mult inainte pe banda 2, iar cele lente circula pe banda 1, atunci manevra in cauza este devansare. Fara a ni se spune pozitia pe care cele doua vehicule mai rapide le-au avut inainte, noi nu avem cum sa stim ce fel de manevra fac respectivii soferi.
Aceeasi lipsa de diferentiere intre manevra de „depasire” si „devansare” poate fi observata si la urmatorul chestionar:
Garcea chestionatorul spune ca raspunsul corect ar fi B. Stim din experienta ca de obicei sinele tramvaielor se afla in zona mediana a drumurilor. De obicei soferii intra pe aceste benzi pentru a schimba drumul sau a intoarce. Se mai intra pe acolo atunci cand e aglomeratie in trafic si benzile destinate exclusiv masinilor sunt ocupate. Soferii ezita sa intre pe aceste benzi tocmai pentru a nu ramane blocati in spatele tramvaiului oprit in statie sau chiar in statia sa, la semafor. Art. 142 din codul rutier spune :
„Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor: l) pe platforma caii ferate industriale sau de tramvai ori la mai putin de 50 m de acestea, daca circulatia vehiculelor pe sine ar putea fi stanjenita sau impiedicata;”
Pentru a nu fi sanctionati, soferii evita aceste benzi. Circuland uneori cu tramvaiul, am avut deseori experienta drumurilor blocate de trafic in Bucuresti. Cei mai multi dintre soferi preferau sa ramana pe benzile lor decat sa intre pe banda sinei de tramvai. Vatmanul il claxona insistent atunci cand vreunul se aventura acolo si ii bloca tramvaiul. Un astfel de caz este un motiv de stres pentru soferul grabit deoarece un echipaj de politie il poate sanctiona.
Din acest motiv trecerea inaintea tramvaiului prin partea dreapta se face pe una dintre benzile vecine celei pe care el se deplaseaza. Dar, in acest caz, la fel ca si in cazul anterior, trecerea in fata tramvaiului nu este depasire ci devansare. Asa ca, cele mai multe astfel de treceri ale masinilor pe partea dreapta inaintea tramvaiului nu sunt depasiri ci devansari. Depasirile sunt de fapt foarte rare in aceasta situatie. De fapt, majoritatea depasirilor se fac pe partea stanga, pe drumurile cu o singura banda pe sens pe care exista si sine pentru tramvai. Sinele sunt plasate mai aproape de acostament, conform motivelor legate de imposibilitatea de a face refugiu pentru calatori din lipsa de spatiu. Logica e simpla: nu e nevoie de refugiu deoarece strada e deja ingusta. Refugiul se face doar pe strazile mai largi, pentru a proteja calatorii de masinile care circula pe strada. Din acest motiv depasirea se face pe acolo pe unde este loc, respectiv prin stanga.
Daca privim filmul explicativ pentru acest chestionar de pe site-ul scoalarutiera vedem o masina care intra in mod absurd pe linia tramvaiului si apoi il depaseste pe partea dreapta in situatia in care benzile normale ale sensului sau sunt libere. Este anormal asa ceva si legea ar trebui sa devina mai explicita in acest caz, conform cu mersul natural al lucrurilor: nu se intra pe banda de tramvai decat la depasiri (cand se reintra pe banda fara sine) si la schimbarea drumului sau intoarcere (pe celalalt sens de mers). Merita aici precizat si faptul ca o astfel de evitare are un rol preventiv relativ la accidentele grave pe care le pot produce tramvaiele. Odata precizate aceste lucruri, manevra din acest film ar fi ilegala. Faptul ca legea nu este destul de precisa in acest punct este un aspect. Dar faptul ca Garcea chestionatorul da dovada ca nu intelege diferenta dintre depasire si devansare, avand pretentia sa o poata face cursantii, este inadmisibil.
Aceeasi problema si in urmatorul chestionar:
(Pentru cei nefamiliarizati cu legislatia „statie cu refugiu” este cea care are un mic trotuar in mijlocul strazii, pentru ca pietonii sa poata astepta aprinderea semaforului verde pentru ajungerea pe trotuarul propriuzis)
Realitatea concreta arata ca un tramvai nu prea poate fi depasit intr-o statie cu refugiu. Tramvaiul poate fi depasit doar pe strazi inguste pentru care nu se mai face refugiu, dupa cum spuneam mai sus. Pentru ca tramvaiul aflat in statie cu refugiu sa fie depasit este nevoie mai intai ca soferul sa intre pe banda sinelor, apoi sa iasa de pe aceasta banda, si apoi sa reintre pe ea. Dupa cum am vazut si la chestionarul anterior, intrarea pe banda tramvaiului se face din cauza traficului mare. Daca un sofer ajunge in spatele tramvaiului oprit intr-o astfel de statie, atunci realitatea e ca pe benzile carosabile se circula foarte aglomerat. Nu are logica sa faci manevre de depasire prin spatele tramvaiului daca drumul e liber. Prin urmare cu greu se mai poate iesi de pe aceasta banda. Astfel ca, pentru a putea depasi tramvaiul prin intrarea pe banda vecina, e nevoie ca semaforul sa se schimbe in verde si masinile sa inceapa sa plece, facand loc intrarii. Intre timp tramvaiul deja va fi plecat din statie, pentru ca de multe ori verdele semaforului masinilor coincide cu semnalul de plecare al semaforului tramvaiului. In acest cazi depasirea nu se mai poate fizic realiza pentru ca masina in cauza va avea de asteptat si mai mult pentru intrarea pe banda vecina si nu poate ajunge inaintea tramvaiului. Iata ca in acest caz e mult mai comod sa il urmezi si sa gasesti ulterior o bresa pe benzile normale decat sa astepti inainte de refugiu pentru a reintra. Si, chiar daca ai face-o, asta nu mai poate fi numita depasire deoarece tramvaiul e deja cu mult inainte.
Ar fi totusi posibila o jumatate de depasire in situatia in care sensul are mai multe benzi, iar banda de langa cea a sinelor tramvaiului are semafor cu semnul „la stanga”, ceea ce implica, evident oprire pentru tramvai. Dar, dupa ce un sofer a facut o astfel de manevra, e foarte putin probabil sa intre din nou pe banda sinelor tramvaiului, asa cum se intampla cu depasirea propriuzisa. Asa ceva se intampla cu soferii grabiti si nerespectuosi fata de colegii de trafic in situatia unui drum foarte aglomerat. Am vazut din tramvai cum astfel de soferi intra pe sinele de tramvai iesind din banda lor si depasind pe acolo. Apoi fie reusesc sa iasa din statie, fie se formeaza o coloana de astfel de masini care blocheaza intrarea tramvaiului in statie. E o prostie din partea lor pentru ca in aceasta situatie nu se poate iesi de acolo decat atunci cand se elibereaza benzile laterale, ceea ce inseamna tot cam acelasi timp. Aceeasi situatie se intampla si cu iesirea din banda proprie si intrarea in spatele tramvaiului, de care am vorbit mai sus. Un sofer foarte agresiv poate sa-i forteze pe ceilalti sa-i faca loc sa reintre pe banda vecina tramvaiului in conditiile in care acesta asteapta la semafor. Abia apoi un astfel de sofer ar putea sa reintre in fata tramvaiului dupa ce a trecut de el. Dar, dupa scandalul avut cu reintrarea pe banda, e putin probabil ca ar relua aceasta poveste. Sau, altfel, el poate sa intre pe cealalta banda de tramvai de pe contrasens si sa faca astfel o depasire cu reintrare in fata tramvaiului pe aceeasi banda cu el. Dar o astfel de manevra este foarte periculoasa daca ne gandim ca s-ar putea intalni cu o alta masina care a intrat pe sinele tramvaiului sau chiar cu tramvaiul insusi, provocand o blocare a circulatiei. Garcea chestionatorul n-ar trebui sa incurajeze astfel de comportamente implicate de un astfel de chestionar.
Astfel ca, dupa cum vedem, depasirea regulamentara prin partea dreapta a tramvaiului se face doar in cazul drumurilor inguste, cand nu e suficient spatiu intre sina si acostament. Dar, in acest caz nu exista refugiu pentru pietoni deoarece nici traficul pe o singura banda nu e atat de mare incat sa o ceara. Pe strazile inguste soferii sunt obligati sa opreasca pana cand calatorii ajung pe trotuar si tramvaiul inchide usile. Apoi o depasire a unui „tramvai oprit intr-o statie cu refugiu” (adica acolo unde chiar exista refugiu) nu este regulamentara datorita motivelor invocate mai sus.
Observam ca si in acest caz Garcea are o problema cu intelegerea notiunilor de „depasire” (ca iesire de pe o banda si reintrare pe aceeasi banda in fata vehicului depasit) si „devansare” (ca trecere pe langa un vehicul aflat pe o alta banda). De cele mai multe ori autoturismele devanseaza tramvaiul oprit intr-o statie cu refugiu, mergand pe benzile lor. Ele trec inaintea tramvaiului fara sa isi paraseasca banda. Asadar, o astfel de problema pacatuieste mai intai prin faptul ca contine o absurditate in cerinta iar apoi ca nu da o varianta corecta la o astfel de anomalie. Pentru a construi o varianta corecta de raspuns ar fi trebuit sa fie formulata in genul: ”sa nu depasiti, tramvaiul nu poate fi depasit daca se afla intr-o statie cu refugiu”
