Bear Grylls la supravietuit in Romania

Relatia mea cu televizorul s-a racit mult de tot si cred ca se va termina la un moment dat cu divortul. Deocamdata el ma trezeste dimineata pentru o jumatate de ora si ma adoarme seara o ora de la 11 la 12 la emisiunea lui M. Badea. Cateodata Badea face referire la subiecte de presa cu care nu sunt familiarizat si atunci dau fuga pe Discovery, N. Geo sau Animal Planet. Asa s-a intamplat si aseara. Pe Discovery era Ultimate Survivor interpretat de Bear Grylls care supravietuia in Romania pe undeva prin muntii din Transilvania. De obicei supravietuirea tinea cam o jumatate de ora insa de data asta emisiunea a fost de aproape o ora. E mai greu cu Romania…




Nu. De fapt tipul si-a complicat singur existenta si a lungit suspansul „pe mai multe episoade” asa cum a mai facut-o si in alte ocazii doar ca sa ne arate cum iesim din nisipurile miscatoare, din apa inghetata cand s-a rupt gheata, din mlastina etc. De data asta asemenea unui copil care intra prin toate baltile si Ultimatia sa a cautat toate obstacolele. Cred ca doar pe Tiriac cu pusca l-a scapat. Sau poate nu era sigur ca va supravietui unei intalniri cu „the hunterman”. In fine, cert e ca toate vagaunile au fost luate la rand. Ce nu aveam eu incredere pana acum in modul cum vaneaza el iepurii salbatici cu bumerangul, dar acum ca vine si ma invata despre locurile unde am crescut pot sa spun ca ma face sa ating culmea scepticismului. Imaginati-va ca la un moment dat nebunu’ a intrat intr-o pestera sapata de un rau activ pentru a scurta drumul. Eu personal daca nu mi-am facut testamentul n-as avea curaj sa intru acolo cu atat mai mult cu cat apa inca curge. Chiar pe el l-a luat gura pe dinainte si a spus despre patania unor speologi care au ramas blocati intr-o astfel de pestera timp de trei zile pentru ca nivelul apei a crescut brusc. Apoi, raul subteran poate iesi la zeci de km departare de locul unde intra. Asa ca nu luati in calcul audienta de care Ultimul Supravietuitor are nevoie pentru a supravietui in showbizz ci vedeti-va de drum ca mormant va puteti gasi si altundeva chiar daca nu chiar atat de monumental ca intr-o pestera.

O alta faza demna de povestile de adormit copiii a fost torta. A facut el niste torte din rasina de copac (sa arda mai mult timp) si din tot felul de ramuri. Dupa ce a ars-o pe prima a ajuns la un moment dat in situatia de a se scufunda pentru ca raul intra sub o piatra. Ce sa faca? Sa intre cu torta aprinsa in apa era prea de tot. Asa ca a lasat-o balta si a aprins frumusete de reflector cu care sa vada omu’ pe sub apa. Ca cica torta nu arde sub acolo care va sa zica. Sa intelegem de aici ca cu mancatul de viermi si oua clocite tot cam la fel sta treaba? Adica mananci un vierme doi, da’ dup’aia scoti tata pachetu’ cu sunca din rucsacu’ cameramanului si bagi la ramazan. Supravietuire – supravietuire da’ asta nu inseamna ca treb’e sa mori de foame pentru cateva mii de dolari de la Discovery Channel.

Faza tare a fost la prins pastravi cu mana libera. Cand eram copil si chiar mai tarziu am prins ceva peste sub pietre sau la ragalie. Ragalia e un spatiu concav in malul raului care se formeaza datorita radacinilor copacilor care raman suspendate fara pamant dupa ce apa il erodeaza. Pestii se ascund deseori acolo. Ar avea mai mari sanse in largul apei dar probabil ca acolo ii pot lua plasele sau pescarii cu furculita noaptea. Oricum, cu mana libera n-ai nici o sansa sa prinzi peste in rau de munte altfel decat pe sub pietre sau la ragalie. Apoi iti trebuie si ceva experienta. De obicei palmele se tin in jos si larg deschise pentru a inconjura cat mai bine piatra. Bear Grylls tinea palmele in sus. Palmele nu se tin asa decat in cazuri exceptionale cand ragalia e mare. Se vedea ca omu’ n-a „supravietuit” prea mult prin Romania. Totusi cum necum, cu pestele adus de-acasa sau chiar prins pe bune el a reusit sa prinda o fata. L-a mancat pe loc dupa ce i-a scos maruntaiele.

Pentru ca tacamu’ sa fie complet nu se putea o supravietuire fara o intalnire cu ursu’. Era pe la 100 m de camera destul de linistit. Bear Grylls spunea ca nu ii vedea inca. Abia cand i-a vazut a luat-o agale in directia opusa. Ceee! Asa se comporta ursul salbatic? Mi-aduc aminte de o intalnire pe care am avut-o cu un mistret acum vreo 15 ani dupa ciuperci. Era destul de departe de sat asa ca nu putea fi un porc domestic. (Am sa descriu situatia in termeni muzicali ca tot ma preocupa mai nou domeniul) Am auzit mai intai un hardcore bass dublat de un snare puternic pe post de respiratie. In urmatoarea secunda un drum&bass porcesc cu alternante intre kick-ul copitelor si snare-ul respiratiei s-a dezlantuit pentru o clipa, timp in care mistretul disparea in surround-ul padurii. Nici n-am avut timp sa-l vad. Mi-am dat seama ca trebuia sa fie un mistret pentru ca beat-ul copitelor era mai puternic decat a unui porc normal dar ceva mai slab decat a unui cal. Nu cumva ursu’ lu’ Bear Grylls era de acela de-al lu’ Tiriac educat de mic sa stea la bataia pustii ca da bine la turism? Sa nu-mi spui ca i-o fi fost ursului frica de tine cand ti-a vazut CV-ul si a plecat dupa alte victime! Bai Bear Grylls vad ca te-ai integrat bine in Romania: ai dat-o rau de tot in fabulatii spirtiste! Da’ tot ti-a scapat ceva… De ce n-ai prins tata ursu’? Sa fi mancat urs proaspat din Romania era ceva, a? Gaseai tu niste furnici ceva sa-l mitraliezi, nu? Vezi ca mai trebuie sa lucrezi pe la PR.

Totusi trebuie spus ca el nu si-a gasit bine locul de supravietuire cel putin in ceea ce-i priveste pe romani. De fapt muntii Romaniei au fost elementul care a permis supravietuirea romanilor aici si n-a permis imperiilor sa vina si sa cucereasca. Supravietuirea adevarata se face … mai la ses. Trebuia sa vina sa ne arate cum sa treci pe trecerea de pietoni fara sa te omoare vreun manelist cu BMW-ul. Trebuia sa ne arate cum sa supravietuiesti fara sa dai spaga. Codru-i frate cu romanu’ nu am nevoie sa ma-nvete el cu sa supravietuiesc aici la mine acasa.

Dar de fapt marturisesc ca eu il simpatizez pe Bear Grylls. Chiar imi plac emisiunile lui. Ghinionul lui e ca i se cere sa faca audienta si atunci mai telenovelizeaza subiectul la fel cum fac si celelalte televiziuni vecine. Il admir si pentru ca a renuntat la armata in favoarea unui job constructiv. I-au ramas insa „instinctele” alea specifice militarului si raspandite in lumea celor cu „obiective” si „targeturi”, anume de a minti si insela. Dar probabil ca statul in natura va sterge cu timpul asta.

Gabriel Baldovin