Michael Jackson. 9.8. Simularea comportamentului heterosexual

 
Michael Jackson sau atunci cand lumea s-a golit de idealuri
9.8. Simularea comportamentului heterosexual

Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Vezi articolul anterior.

Michael Jackson nu avut niciodata un libido masculin tipic majoritatii barbatilor. Niciodata la el nu a existat acel impuls sexual periodic specific nevoilor sexuale masculine normale. Dar, in aceeasi masura, trebuie sa intelegem aceasta ciclicitate a libidoului masculin ca fiind o nevoie de ridicare deasupra tuturor, o nevoie tipica si ancestrala de a fi numarul unu, de a fi masculul dominant. Comportamentul sexual este direct afectat de stilul de viata si de clasa sociala. Spre deosebire de psihologia freudiana ce considera ca pulsiunile sexuale patologice exista in mod natural in om dupa care civilizatia vine si le calmeaza, le civilizeaza, eu consider ca dimpotriva, civilizatia este cea care le face patologice odata cu mutilarile la care sclavul este supus de-a lungul istoriei. Daca luam in calcul presiunile pe care sistemul social le face asupra unei parti a cetatenilor pentru a-i mentine in starea de primitivism cultural vedem ca actualizarea acestei nevoi primitive supravietuitoare in omul contemporan se manifesta atat in comportamentul macho cat si in ciclicitatea relatiilor sexuale realizate cu aceeasi partenera. In primul caz libidoul este mai intens si se manifesta in nevoia donjuanica de parasire a partenerei vechi si cucerirea unei partenere noi. In celalalt caz el este mai difuz si mai „normal” deoarece se rezuma la acelasi partener, insa este la fel de iluzoriu ca si in primul caz sub raportul fericirii sau implinirii personale. Realitatea biologica a masculului alfa nu mai este specifica civilizatiei contemporane ci mai curand societatilor primitive si clasice. „Viata sexuala” a cuplului heterosexual stabil este recunoscuta ca normala deoarece este practicata de majoritatea oamenilor . Insa ea insasi are gradul ei de psihopatologie ca reactualizare a unor comportamente specifice unei alte civilizatii fixate anterior, ereditar in sufletul omenesc. A nu avea o „viata sexuala normala” poate fi la fel de psihopatologic ca si a o avea. Diferenta consta in gradul de acceptabilitate pe scara larga a acestei normalitati conventionale.

Michael Jackson nu avut nevoie de aceasta forma narcisica a erotismului deoarece narcisismul sau s-a manifestat direct in muzica sa si in imaginea sa in general, dupa cum am putut vedea anterior. Multe femei i s-au oferit si chiar inchinat lui Michael Jackson insa el nu a stiut ce sa faca cu ele. Nu a stiut sa le interpreteze semnele si afectiunea si nu a putut sa faca prima miscare pentru a le deveni iubit. Experienta cu Tatum O’neal, care si-a luat inima in dinti si a initiat ea relatia, despre care am mai amintit anterior, este foarte sugestiva.

El a mimat astfel de impulsuri sexuale pentru ca asta cerea publicul. In aceeasi masura celibatul lui prelungit era justificat astfel prin statutul de victima pe care il afisa in relatiile cu femeile. Seductiile pe care femeile din „Billie Jean” si „Dirty Diana” i le-au facut sunt doar strategii de marketing ci nu întamplari reale identice cu modul in care el le-a prezentat in cantecele sale. Remarcile pe care „mama” i le face in piesa „Billie Jean” sunt fie dorinte ale sale de a fi perceput de comunitate ca un macho fie proiectii catre autoritatea materna ale propriilor sentimente de vinovatie fata de un comportament sexual excentric sau chiar remarci reale primite de la anturaj asemenea celei facute de tatal sau despre care voi discuta in articolul urmator.

Daca ne gandim la versurile de inceput ale piesei „Dirty Diana” atunci vom putea intelege in alta lumina acest comportament:

„N-ai sa ma faci niciodata sa raman
Asa ca stai mai departe de mine
Iti cunosc fiecare miscare
Asa ca lasa-ma in pace mai bine.
Am mai trecut prin asta inainte
Dar am fost prea orb sa observ
Ca tu seduci pe oricine
Dar acum n-am sa-ti mai cedez”

Pus in fata sexului opus, Michael Jackson nu avea interese ofensive prin extragerea placerii sexuale brute dintr-o astfel de relatie. Intr-o astfel de situatie intra trei cauze principale. Prima este dragostea timpurie sufocanta care i-a distorsionat libidoul, despre care am analizat ceva mai in detaliu aici. A doua este libidoul foarte alambicat venit pe filiera materna despre care am analizat aici . Celalalt, dar nu cel din urma, este libidoul mutilat cultural de pe filiera predecesorilor sai sclavii, analizat aici. Sclavul clasic si-a blestemat de multe ori zilele iar viata i s-a parut o pedeapsa, asa cum se vede in unele religii moderne. In libidoul sau s-a cristalizat acest autoblestem iar scaderea libidoului este consecinta directa transformata in plan somatic a dorintei de a nu mai fi. Daca la asta punem si suprasolicitarea sferei libidinale feminine, despre care am discutat mai sus, rezultatul va fi un libido alambicat, difuz si incapabil de a se manifesta natural intr-o relatie sexuala normala. Aceasta supratensiune pshidodinamica nesatisfacuta s-a regasit in muzica sa, iar el si-a continuat cariera astfel insa propria liniste sufleteasca si sentimentul de implinire umana au avut de asteptat.

Michael Jackson se simtea bine langa o femeie daca o putea domina la toate capitolele, inclusiv la frumusete. Nu conta altceva decat starea narcisica de dominare. Asta e reteta oricarei relatii pe care el o dezvolta cu cineva. Acesta este si motivul pentru care femeile din viata lui cu care a avut oarecare rezonante erotice l-au parasit, si-au facut propriile familii si au uitat in cele din urma de pasiunea pentru el.

Din acest motiv Michael Jackson a avut mari probleme in a-si pastra femeile care a cochetat de-a lungul timpului. El avea o imensa putere de seductie pentru necunoscuti insa devenea rapid plictisitor si de neinteles pentru cei cunoscuti, in special pentru cele cunoscute. Mariajul sau cu fiica lui Elvis, Lisa Marie, este un mariaj artificial, bazat mai mult pe relatii contractuale si strategie de imagine chiar daca intre cei doi exista o afectiune destul de vizibila.

Asa s-a intamplat, de exemplu, cu Brooke Shields care a refuzat sa accepte ca iese cu el dupa ce el afirmase acest lucru intr-un interviu. Aceasta declaratie s-a produs undeva dupa scoaterea albumului „Bad”. Ea ar fi putut oricand fi confirmata in perioada „Thriller”, atunci cand Brooke ii facea intens curte, dorind sa se afiseze cu el pentru a fi luata in lumina reflectoarelor la Hollywood. Indiferent de relatia lor de-a lungul anilor, este clar ca pe timpul lui „Thriller” ea ar fi declarat cu mandrie ca este iubita lui Michael Jackson chiar daca in realitate acest lucru este destul de probabil sa nu fi fost real. Odata ce s-a facut remarcata si i s-au propus proiecte, insa, ea a refuzat sa mai accepte acest serviciu de imagine facut inapoi catre Michael. Frustrarea lui fata de abandonul unor femei de gen Brooke Shields (trebuie sa mai fi existat si altele in afara de ea) se poate gasi in piese ca „Who is it” sau, mai ales, „Dirty Diana”. A doua strofa din aceasta piesa este aici foarte semnificativa:

„Ii plac baietii din trupa
Si stie cand ies in oras
Si cine ii felicita dupa
Ce cortina coboara-n final
Pe la usile culiselor asteapta
Persoane influente si celebre
Pentru a-si face avere si faima
Si o viata de lux si placere.”

Daca observam inceputul piesei „Dirty Diana” vedem un Michael Jackson care isi traieste cu voluptate sadica razbunarea pe tot si pe toate. Se razbuna pe Diana care nu l-a venerat destul. Se razbuna pe critici si MTV care ii reprosau voalat ca e negru. Se razbuna pe istorie prin sublimare culturala intr-o piesa care, in vremea aparitiei ei, a fost considerata cel mai bun produs al sau. Grimasele de pe fata sa lasa sa se vada aroganta ce contracareaza o umilinta anterioara. In aceste expresii faciale vad parca urmatoarea remarca: „sa va ia dracu', sunt un superstar! Ce mai aveti sa-mi reprosati acum!?”.


Incapacitatea lui de a dezvolta o relatie sexuala normala cu o femeie, sau de a sustine asa ceva pe termen lung, a fost o realitate evidenta pe care el a incercat sa o ascunda cat mai mult posibil pentru a nu fi considerat un „wacko”, un ciudat, asa cum deja o buna parte din lume deja il percepea. Dar despre aceasta imagine perceputa de anturaj voi analiza in detaliu in articolul urmator.

Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Click aici: http://baldovin.blogspot.com/2010/08/michael-jackson-99-neverland-un-proiect.html pentru urmatorul articol

Gabriel Baldovin