Michael Jackson. 9.7. Prizonierul unui libido adolescentin ambivalent si dual

August 3, 20100 comentarii



Michael Jackson sau atunci cand lumea s-a golit de idealuri
9.7. Prizonierul unui libido adolescentin ambivalent si dual

Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Vezi articolul anterior.

Dupa cum am aratat la inceputul acestui text, dragostea sufocanta venita intr-un moment important de formare emotionala, a fost un factor decisiv in consolidarea libidoului sau. Mai ea a constituit premisa pentru un libido pasiv, de factura feminina in sufletul sau. Pe de alta parte, data fiind obisnuinta, acest tip de dragoste industriala oferita in cantitate uriasa in concerte sau alte aparitii in public, era menit sa produca satisfactii narcisice si sa repare artificial frustrarile prin autodivinizare, care este un fel de autoerotism.

Evident, aici intra si acel defect profesional al showbiz-ului care creeaza artificial o bariera intre vedeta si public pentru a impiedica implinirea dragostei si a forta astfel o dragoste cat mai mare in scop comercial. Un astfel de siretlic de marketing se regaseste in numarul de vanzari ale produsului comercial reprezentativ pentru vedeta. Ignorarea lui cumva este un model de a-l exclude si de a-i suprasolicita o cantitate mai mare. Ca orice om îndragostit respins, fanul isi „pierde mintile” oferind obedienta si dovezi de dragoste si mai mari care includ si cumpararea de materiale, bilete la concerte, postere, haine etc. In asta consta de fapt însasi industria swow-businessului.

Dar iata ca ceea ce initial s-a dorit a fi o simpla strategie s-a dovedit, in cazul lui, a fi chiar o capcana. Furat de aceasta dragoste ideala si abstracta, Michael Jackson s-a rupt de lumea reala, traind doar pentru acest drog fantasmatic. Supraexcitarea pulsiunilor maternaliste ale „dragostei pure” i-au atras constant dupa sine si resorturile libidinale, dupa cum se intampla in mod natural. Din pacate acestea au fost invariabil urmate de angoasele sufocarii si agresarii materne ,despre care am analizat intr-unul dintre articolele anterioare.

Speriat dar si mereu sedus de afluxul de dragoste venit din partea fanilor agitati, Michael Jackson prefera aceste momente confuze specifice libidoului adolescentin insuficient conturat. Indiferenta celorlalti il faceau anxios si subapreciat. Insa, pe de alta parte, orice urma de afectiune familiala din partea necunoscutilor il faceau invariabil sfios si neincrezator. Dimpotriva, timiditatea copiilor era elementul in care isi proiecta propria timiditate. Din acest motiv el prefera un amestec intre dragoste nemarturisita si indiferenta prost mimata. Primul caz este prototipul dragostei romantice imense cu care el incerca sa isi acopere ranile copilului nedorit, despre care am analizat intr-un articol anterior. Celalalt caz ii aducea aminte de propria experienta timpurie cu Diana Ross, prin care strabatea inclusiv starea de frustrare nemarturisita si ascunsa a propriilor stramosi vizavi de calaii lor culturali – stapanii.

O astfel de preferinta emotionala se vede foarte clar in textul piesei „Just Good Friends”. Ea nu este o piesa scrisa de Michael Jackson insa e posibil ca el sa fi scris versurile sau o parte din ele, desi nu putem sti sigur. Dar daca totusi a ales-o pentru a face parte din albumul „Bad” asta inseamna ca a avut ceva special. In orice caz, in "Moonwalk" la pag. 81, el spune clar ca piesa e perfecta pentru el. Intr-adevar refrenul descrie foarte bine fixatiile sale libidinale:

Iubita ma iubeste dar niciodata n-o arata

Iubita ma iubeste dar se preface ca nu-s in camera
Dar asta nu inseamna ca nu m-ar iubi
Daca cineva o intreaba ea ii raspunde ca suntem doar prieteni buni.

Iata cum „prefacerea ca nu este in camera” din acest vers se asociaza cu insasi prefacerea ca doarme in camera in care unul dintre fratii sai avea relatii intime cu o femeie despre care am discutat in articolul anterior. Regasirea unei astfel de experiente erotice timpurii in structurarea libidoului sau este un lucru firesc ce se intampla la toti oamenii. Libidoul ulterior, alimentat de pulsiunea proaspata venita dinspre organele genitale ajunse in stare de functionalitate în perioada din adolescenta si de dupa, este o rezultanta ce se negociaza cu astfel de experiente timpurii ce pot precede in timp acest aflux instinctual normal.

„Just Good Friends” este, din punct de vedere psihologic, partea frumoasa, domestica a relatiei sale cu Diana Ross. Nu putem sa intelegem proiectia din versurile piesei „Dirty Diana” fara aceste versuri, fara proiectia dragostei in persoana „iubitei indiferente”, care poate ca chiar a fost indiferenta la momentul consumarii acelei perioade. In portretul Dianei, pe care el ilface in celebra piesa, noi trebuie mai curand sa vedem proiectia. Relatia cu Brooke Shields poate fi si ea inteleasa in aceleasi coordonate. E foarte probabil ca ele sa se fi pisicit cumva la un moment dat pe langa el, Michael Jackson, care incepea sa straluceasca si sa promita o cariera mare odată cu perioada „Thriller”, o cariera mai mare decat Diana si Brooke avusesera anterior si mai mare decat fiecare dintre ele s-ar fi intrezarit in a avea pe mai departe. Asta s-a repercutat insa in propria nevoie de seductie si a atras dupa sine sentimente de concurenta mai curand decat de consolidare a unei atitudini ofensive masculine. Asa ca este foarte putin probabil ca Diana sa-i fi distrus intr-adevar in realitate relatia cu o posibila iubita, dupa scenariul descris de Michael in textul piesei, cat, mai ales, ca el insusi ar fi dorit sa o desparta de iubitul ei si sa se transforme, din varful de jos al triunghiului oedipian, in varful de sus al acestuia. Pentru intelegerea acestei nevoi ne putem ajuta de amintirea transformarii analizata anterior si predispozitia sa pentru o astfel de transformare.

Un astfel de fond afectiv in relatia cu femeile arata mai curand un libido insuficient dezvoltat pentru a face fata unei situatii de cuplu. Daca i se faceau avansuri din partea femeilor, atunci el tindea sa raspunda prin modul in care i-a raspuns lui Tatum sau poate chiar mai sever, asemenea pieselor „Billie Jean”, „Dirty Diana” sau „Dangerous”. Daca se speriau si incetau comportamentul seductiv ofensiv, atunci el traia angoasa abandonului regasit in piese ca „She’s out of my life”, „Who is it” sau „Give in to me”. Michael Jackson a incercat o vreme sa disimuleze acest lucru prin muzica sa si prin aparitiile sale in public alaturi de diferite personaje feminine. Unele dintre ele, probabil contrariate de ambivalenta sa, aveau să dezminta ulterior o posibila relatie cu el. Brooke Shields este un astfel de caz. Urmatorul articol va insista pe acest amanunt.



Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Click aici: http://baldovin.blogspot.com/2010/08/michael-jackson-98-simularea.html pentru urmatorul articol





Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved