Sursa: BBC
Ironia maxima e ca autoritatile mexicane tocmai executasera o simulare de masuri pentru o astfel de situatie. Natura parca a luat alura unui criminal in serie, revenind cu o crima aniversara la aceeasi data. Din punctul de vedere al Universului s-a intamplat o coincidenta intr-o anumita zona de pe un anumit continent, de pe o anumita planeta, dintr-un anumit sistem solar. Un eveniment nesemnificativ. Pentru noi ca oameni, o astfel de intamplare ne face sa ne gandim la micimea noastra ca oameni in fata imensitatii sale. Sintem fiinte rationale, reflexia noastra asupra lumii si noua insasine este doar prin acest lucru un miracol. Cand o astfel de coincidenta se intampla in natura, ne dam seama cat de mici sintem in aceasta imensitate plata, inferioara si neempatica a Universului. Pentru omul primitiv, un astfel de eveniment implica aparitia unei alte religii, si renuntarea la cea curenta.
Asa ceva ne aduce argumente pentru ideea de destin, pe care o respingem partial in urma educatiei civilizate pe care am primit -o. Imi vine in minte marele pictor olandez Vincent Van Gogh, nascut exact la data mortii fratelui sau mai mare cu un an, numit tot Vincent. Ideea destinului a creat religii primitive si clasice si ne urmareste activ si astazi. Diogene Aeropagitul a aratat clar cum Crestinismul nu are nici un sens daca credinciosul crede in destin. Si totusi ideea de destin se regaseste inclusiv in invataturile lyi Isus. Nu putem crede nici in non-determinism, in hazard absolut, asa cum au propus existentialistii francezi. Oscilam inte cele doua mentalitati. Observand aceasta tragedie din Mexic, ne cuprinde aceasta spaima metafizica a lipsei de sens a lumii ce reiese din ideea existentei destinului. Dupa o astfel de tragica si absurda coincidenta poate ca ar trebui sa avem mai multa piosenie si respect fata de cele mai neinsemnate lucruri din natura. Sintem niste zei pentru ca avem puterea de a reflecta, dar si niste nulitati pentru ca nu putem inca intelege natura.
