Atentie la campania de Caca (Cola), ce urmareste doar cresterea vanzarilor, nu o emancipare reala in privinta persoanelor cu orientare homosexuala!

M-a enervat extrem de mult recenta campanie de PR- a companiei de caca care (sic!) a dat multora impresia ca ar sustine cuplurile gay. Campania vine in urma unei foarte perverse manevre de PR publicitarist. Sunt un foarte fin cunoscator al subterfugiilor de manipulare ale publicitatii , in general.

Campania de fata nu iese deloc din acest tipar. Caca Cola vrea sa se implice in dezbaterea pentru apropiatul referendum, si sa-i iasa ceva vanzare la chestia asta. Si au ales cu grija partea pro-gay, pentru ca sunt mai potenti financiar, dar si mai indarjiti in apararea drepturilor minoritatii LGTB. Habotnicii religiosi care vor decapitarea gay-ilor sunt putini si, in mare parte bautori de apa de la robinet sau de izvor. Insa consumatorii de Caca sunt in mare parte sceptici la aceste drepturi date gay-ilor. Si si-au ales in asa fel campania incat sa nu-i supere nici pe acestia. Cei cu memoria mai buna, stim ca in jurul sarbatorilor compania de Caca are in reclamele lor gesturi, idei si atmosfera tipica mentalitatii traditionale. Datorita repetitiei pana la refuz, chiar si in spatiile unde vrem liniste si relaxare alaturi de familie cu chimicalele lor, pana la urma ne oripileaza pe toti, indiferent ca suntem adeptii mentalitatii conservatoare sau progresiste.

Iata ca acest „target” (tinta) al traditionalilor nu trebuie cumva suparat, iar presupusa lor apartenenta la „valorile diversitatii” e doar o vrajeala tipic corporatist-dictatoriala. Marea ipocrizie a acestei companii de Caca este ca nu declara deschis apartenenta la aceste valori. Pe Facebook o zic ceva mai clar, respectiv „Noi nu vedem nicio diferenta”. Ca de, nu toata lumea stie de Facebook. Oricum, chiar si la acest nivel, nu se zice nimic clar de gay. Aluzia e inteleasa doar de cei care deja ii sustin. In spatiul public ei folosesc formula „samefeeling”, inteleasa doar de cei ce stiu limba engleza. Faptul ca e pusa intr-un cuvant, e menita sa provoace si mai multa confuzie. Dar chiar si neinformatii asociaza acest slogan mai curand cu vechile sale slogane, precum „intotdeauna Caca”, „mereu acelasi gust de Caca”.

Observam ca caca nu declara fara echivoc ca sustine clar casatoria intre gay. Lasa un val de „mister” doar doar nu s-or prinde homofobii de mesajul lor. Ca, na, homofobii moderati sunt totusi majoritari. Si aici e curvia. Aici e jocul la ambele capete. Un fel de robot raspunde la mesajele de pe Facebook cam in felul in care raspund politicienii:

Multi au cazut in capcana asta si acum declara ca vor cumpara la greu caca. Este exact ce se urmarea. Pentru ca oamenii educati, informati in materie de statistica, fara fobii sau angoase personale fata de violuri imaginare, si de buna credinta in materie de drepturi ale omului sustin cuplurile gay. Activistii civici le sustin chiar cu indarjire. Libertatea gay-ilor este parte din libertatile noastre, ale tuturor. Daca atacam imaginea gay-lor practic ne atacam pe noi insine; de la suprimarea drepturilor civile ale unor oameni care se iubesc se ajunge la suprimarea altor drepturi, precum dreptul de a trai o viata decenta*.

Daca caca ar fi declarat deschis apartenenta pentru valorile drepturilor omului asa ceva ar fi fost chiar o premiera pentru companiile „populare”, in conditiile in care „poporul” e needucat in materie de psihopatologie si confunda homosexualitatea cu pedofilia. Si pentru ca veni vorba, merita de mentionat si faptul ca pedofilii nu sunt violatori de copii. Exista abuzuri sexuale ale pedofililor, dupa cum se stie. Insa cei mai multi dintre ei sunt heterosexuali, nu pedofili. Ei violeaza copii pentru ca nu au curaj/forta spre a convinge femei sa aiba relatii sexuale cu ei. Ciudat, nu? Si totusi real. Uite si asta e motiv de emancipare si fata de pedofilii neviolatori si neabuzatori.

Astfel de statistici erau intr-adevar utile, si nu o campanie de publicitate meschina pre cum a lu caca! Cea mai eficienta metoda de emancipare populara este exact aceasta educatie psihopatologica si chiar criminalistica, cu statistici si cu exemple individuale. Dar corporatiile, ca caca, nu au interes sa o faca pentru ca, asemenea politicienilor, au de profitat de pe urma acestei dezbateri. Ele ii tolereaza bine pe angajatii cu orientare gay. Cei mai multi dintre ei sunt foarte profitabili tocmai pentru ca sunt motivati de o atmosfera nepersecutoare. Asa ceva se intampla in orice corporatie. E exact ceea ce are nevoie corporatia: oameni motivati care sa aduca profit companiei. Dar ei au nevoie si de persecutorii din afara. Acestia practic ii sperie pe persecutati sa vina si sa presteze.

Pentru foametea de pe timpul dictaturii sau a epocii preindustriale corporatiile au fost niste pasi uriasi in favoare libertatilor umane. Astazi ele insa au ajuns adevarate piedici in cale libertatilor individuale, dupa cum am aratat aici  . Ele sustin mai curand masurile dictatoriale, pentru ca „eliberarea” pe care o promit este de fapt o dictatura cu miros de libertate.

Mi-a stricat efectiv ziua de astazi. Ok. Uite raspunsul meu, Caca-Cola! Nu doar ca nu voi mai cumpara niciodata caca. Asta oricum nu prea faceam pentru ca prefer sucurile de fructe sau fructele direct. Dar voi merge si mai departe in deconspirarea acestei mizerii. Deja am si trimis cateva mesaje la rudele mele homofobe spre a fi raspandite printre ei. Si o sa mai caut. Ia sa vedem ce pozitie vor adopta, dupa ce afla „the main target” cu ce umbla ei! ;) . O sa sterg acest post si o sa-mi retractez ideile cand o sa vad un slogan de genul „Sustinem familia gay”. Eventual obsesiv, de Craciun…

* Din aceasta cauza si eu sustin libertatile comunitatii LGTB, mai ales ca am si prieteni din aceste minoritati sexuale. Dar nu cu indarjire, ci doar moderat. In ciuda prieteniei lor, stiu ca exista mecanismul psihic de "identificare cu agresorul", pe care orice agresat il dezvolta la un moment dat. Stiu ca orice abuzat si persecutat se va transforma in abuzator si persecutor, in virtutea traumelor din trecut pe care le vrea depasite, daca i se da putere. De aceea sustin moderat drepturile acordate persecutatilor, in general.

Gabriel Baldovin

La margine de nori

Mi-am cam pierdut vara asta in ceea ce priveste relaxarea si calatoriile. In iulie a plouat, dar si daca nu ploua tot eram ocupat cu tema initierii exclusiv feminine a curtarii, careia i-am acordat o mare parte din timpul meu in acest an. Prima parte a lui august am dedicat-o neuitatului protest, si manevrelor sociale de manipulare si ascundere a crimelor autoritatilor fata de protestatari. Ultima saptamana din august si prima din septembrie am dedicat-o expozitiei de la Ploiesti .

Asa ca n-am prea iesit in afara de rutele obisnuinte Gorj -Bucuresti si, mai nou, Ploiesti. Am ajuns cateva zile la mare, si acum iata-ma urcand si pe munte. Am atins si filmat norii. Cand eram mic am vazut un film de desene animate, cred ca "Jack si vrejul de fasole", in care personajele stateau pe nori precum puii in cuib. Asa ca iata-ma si pe mine cu capul in nori la propriu, asa cum am fost de cand ma stiu la figurat.

Gabriel Baldovin

Referendumul pentru familia mixta: o inginerie sociala de contracarare a protestelor de strada.

Nu ma intereseaza in acest articol tema oficiala a dezbaterii privind statutul casatoriei. Despre prejudecatile privind homosexualitatea si comunitatea LGTB am discutat aici. Ma intereseaza in schimb sa dezvalui interesul ascuns al plasarii acestei teme in spatiul public in aceasta perioada. Necesitatea unui astfel de referendum nu exista. Tema sa nu este arzatoare nici pentru homofobi.

Impotriva acestei idei s-a vehiculat contraargumentul vechimii acestei initiative. Coalitia Pentru Familie a inceput acest demers in 2015, conform site-ului lor . Potrivit articolului 150 din Constituție:

(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

Ori, in 2016, la un an distanta, CpF deja stransese 3 000 000 de semnaturi, cu mult peste acest prag. Site-ul CpF linkat mai sus spune ca semnaturile au fost depuse in Senat/Parlament pe data de 23 05 2016. Nu e ciudat ca aceasta dezbatere nu s-a initiat chiar atunci in 2016? S-a asteptat un astfel de moment tocmai pentru ca acest referendum este de fapt menit sa provoace dezbinare intre progresisti si conservatori. Numai ca in 2016, an electoral, aceasta dezbatere ar fi sufocat falsele dezbateri electorale, ceea ce era defavorabil. Dimpotriva, in aceasta perioada ea este perfect sincronizata cu intentia de a acapara atentia publicului. Tocmai faptul ca din 2015, de cand s-a lansat aceasta campanie, si pana acum au trecut 3 ani demonstreaza ca aceasta tema dezbinatoare intre cetateni a fost pusa deoparte pentru un astfel de moment. Rolul lansarii ei in spatiul public exact acum este acela de a declansa aceste dezbateri, si de a abate atentia de la tema principala a acestei perioade.

Inutilitatea lui legislativa este evidenta. Legislatia romaneasca e destul de clara fata de aceasta tema. Art. 259 din Codul Civil precizeaza:

"(1) Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.
(2) Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie."

Acest referendum ar fi avut sens daca cineva ar fi atacat aceste prevederi din Codul Civil la Curtea Constitutionala. Dar cum nimeni nu l-a atacat la CC, costurile pentru desfasurarea lui sunt bani aruncati pe fereastra. Pentru comunitate acest referendum exact asta este. Si vorbim de 40 000 000 Euro, bani cu care s-ar putea ajusta la conditii decente scolile si spitalele. Pentru carmuitorii sociali el este foarte util.

Lansarea temei acestui referendum spre dezbatere in aceasta perioada are trei obiective foarte clare si importante. 1. Primul este deturnarea atentiei de la principala tema de mai bine de o luna incoace, respectiv jandarmiada din 10 august. Imaginile cu grobienii in uniforma care loveau cetatenii pasnici cu mainile ridicate inca bantuie prin cosmarurile romanilor. Emisiunile inca fac audienta cu asa ceva. Pana de curand Dragnea si PSD erau acuzati de orori.

Riscul unei totale pierderi a increderii cetatenilor in institutiile statului a implicat declansarea acestei manevre de manipulare si abatere a atentiei spre alte teme. Cetateanul de rand e pus in fata unor dileme fara iesire. Vazand lentoarea procurorilor in intocmirea dosarelor, faptul ca la peste o luna de la acele evenimente nu a fost niciun oficial al jandarmeriei retinut, multi isi pun întrebarea daca nu cumva toata mascarada e un blat intre fortele care dau impresia ca se lupta intre ele.

Pentru multi, acel eveniment inseamna o trezire din visul frumos al "libertatii" in realitatea dura a dictaturii. Eu am trait asta acum 13 ani cand m-am trezit ridicat de fortele de ordine pe cand imi exercitam dreptul constitutional la libera exprimare. Rezultatul a fost un dispret total fata de falsa democraţie romaneasca, pe care am vazut-o apoi si in tari cu traditie "democratica" mai mare precum SUA. N-am avut prea mare admiratie pentru "Visul American", insa dupa acest eveniment l-am dezavuat total. In schimbul unei vieti ingropate in munca pana atunci, am ales apoi joburi mai prost platite, dar mai putin stresante si cu mai mult timp liber.

Este ceea ce risca sa se intample in acest moment cu proaspetii treziti din somnul manipularii. Daca ei vor cadea prada dezamagirii fata idealul de a ridica aceasta tara pentru un trai mai bun in viitor, atunci tot angrenajul acesta de iluzii va fi esuat.

Cred ca asta e prima reactie cu adevarat notabila a sistemului in fata rascoalei din 10 august. Lansarea temei cuplului mixt recunoscut oficial pe piata manipularii vine in urma unei munci asidue din partea inginerilor sociali spre contracararea lehamitei romanilor fata de acele evenimente. Protestele anti RMGC si Basescu au fost si ele potolite intr-un mod similar, prin moartea lui Ionut, care a atras audienta mai curand decat revendicarile strazii.

S-a asteptat un astfel de moment tocmai pentru ca acest referendum este de fapt menit sa provoace dezbinare intre progresisti si conservatori. Pomparea acestei teme in spatiul public implica dezbatere intre prejudecatile traditionale fata de persoanele atrase de acelasi sex si datele stiintifice care le infirma. Ura originata initial pe cei ce au comis acele abuzuri se vrea a fi focalizata pe oponentii noii si vechii dezbateri pe tema casatoriilor homosexualilor. Obiectivul PR-ului sau este acela de a justifica brutalitatea fortelor de ordine prin reactii de genul "pentru tine exista jandarmii, nu intelegi decat prin bataie" sau "vrei sa vinzi tara strainilor, metiti bataie".

2. Cel de-al doilea obiectiv al acestei inginerii de manipulare PR este atragerea conservatorilor in lupta politica cu strada. Acestia initial sunt de partea protestatarilor. Bogatia nejustificata a guvernantilor si incercarea lor de a influenta justitia pentru a scapa de condamnari nu e pe placul conservatorilor. Insa "amenintarea" homosexuala ii face pe multi sa uite de aceasta pozitie politica initiala. Ideea homosexualilor perversi si straini infestati de Occident ca sa distruga "puritatea" romaneasca si sa violeze copiii adoptati e servita in spatiul public atat pentru a dezbina miscarea de strada cat si pentru a atrage nehotatatii impotriva ei. Iata ca miscarea aceasta de PR este foarte inspirata si eficienta in a lua presiunea de pe jandarmerie si politicieni.

3. Cel de-al treilea obiectiv se leaga de primele doua, in sensul ca e consecinta lor. El este un test dat romanilor pentru a-si demonstra asimilarea valorilor Europene. Am vorbit despre asta mai mult in aceast articol. Practic Europa ne intreaba: "Ok, vreti bunastarea occidentala, dar sunteti in stare sa acceptati emigrantii, homosexualii si restul minoritatilor in viata voastra?" . Este o întrebare cat se poate de legitima. Un test. Nu poti sa faci parte din Europa daca ai mentalitate medievala. Pentru asta exista saracie, indoctrinare si... bataie. Ceea ce trebuia justificat.

In ceea ce ne priveste cred ca contracararea acestei puternice contrsofensive de manipulare consta in refuzul dezbaterii. Nu e nimic de dezbatut aici. Cei care sunt homofobi au prejudecatile si fobiile lor. Exista carti cu studii statistice. Exista si numeroase materiale in mediul online. Ei prefera sa aduca ca argument singurul caz in care o familie de homosexuali si-a agresat sexual fiul adoptat. Acesti oameni nu cred ca pot fi convinsi. Cel putin, nu in perioada asta. Daca se vor convinge o vor face singuri, in timp. Cred ca e mai bine sa boicotam nu doar referendum-ul, ci si orice dezbatere pe tema homosexualilor. Vad ca deja au inceput certurile pe retelele de socializare si blocarile intre vechii camarazi. E ceea ce vor ei sa se intample. Nu cadeti in capcana asta! Schimbati subiectul de discutie spre 10 august , Dragnea si PSD ! Asta e tema noastra comuna si interesul nostru principal. Asta le va zadarnici eforturile de manipulare.

Gabriel Baldovin

Cat ne costa homofobia, si xenofobia in general

Ma tot gandesc la treaba asta cu familia traditionala si ma intriga criteriul relatiilor sexuale incluse sau prohibite, care vad ca o definesc; adica esti familie cu cineva cu care trebuie sa ai relatii sexuale sau cu altcineva cu care e caz penal daca ai. E motiv de divort si rupere a familiei daca refuzi relatiile sexuale cu partenerul de viata. Insa e motiv de inchisoare daca faci sex cu celelalte rude, pana la gradul 3. Observam ca principala caracteristica a familiei este cea a relatiilor sexuale pentru unii si interzicerea expresa a lor, pentru altii. O contradictie ciudata, dar total acceptata si traita de fiecare.

Daca eu am un animal de companie pe care il tratez ca membru al familiei nu fac sex cu el. Daca eu cu frate-miu am ramas singurii supravietuitori din familia mea (Doamne fere'!), inca sunt familie cu el, desi suntem 2 barbati. Iata cum criteriul relatiilor sexuale intoarce cu susul in jos ceea ce stim despre natura lucrurilor: doi barbati determina o familie, dar o altereza daca au relatii sexuale. O ciudatenie! Daca adaugam un atribut la o multime sau un organism, acestea de obicei se imbogatesc, evolueaza. In cazul de fata ele involueaza, familia fiind contestata de stat.

Ciudatenia unei astfel de decizii este cu atat mai mare cu cat statul recunoaste pe mai departe relatiile de rudenie in cazul incestului acompaniat sau nu de viol. Daca statul afla ca tatal are relatii sexuale cu fiica din postura de unic membru al familiei, el e decazut din drepturile parintesti. Dar, daca el moare, fiica il mosteneste. Daca fiica moare, el e invoit de la inchisoare sa participe la funerarii. Iata ca statul recunoaste inca rudenia intre cei doi, chiar daca le refuza relatia de familie autentica.

Cum se face ca totusi statul nu recunoaste niciun fel de rudenie intre 2 parteneri /partenere de acelasi sex? Nu e incest, nu e viol, si e apropiere emotionala intre ei/ele. Asta vine de la insusi principiul "familiei traditionale". El este un compromis specific societatilor primitive, medievale, si o parte din cea industriala si digitala, contemporana. Pentru ca, in zilele noastre oamenii se casatoresc, fac copii, divorteaza, dar raman prieteni dupa. Se intalnesc la petreceri, ceremonii, sau alte ocazii si se distreaza ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. N-am putea spune ca nu mai sunt membrii ai familiei, desi relatiile s-au mai racit.

In ceea ce priveste opozitia vehementa a unora fata de recunoasterea acestui tip de familie, ea se explica printr-o teama de baubau. Grosul populatiei are o teama nejustificata stiintific de viol asupra eventualilor copii adoptati de parintii homosexuali. S-au facut multe studii privind relatia dintre homosexualitate si abuzurile sexuale asupra minorilor. Statistcile arata ca rata de abuzuri asupra minorilor este mult mai mica in cazul homosexualilor decat in cea a heterosexualilor. Cazurile contrare acestei rate sunt foarte rare. A. Nicholas Groth , William F. Hobson au facut un studiu intitulat "The child molester: Clinical observations". La pag. 147 ei au aratat ca niciunul dintre abuzatorii sexuali de copii studiati nu a fost homosexual.

Asta spune despre majoritatea romanilor. Ei sunt incapabili sa accepte diversitatea si nevoia altuia de a fi diferit. Singurele categorii sociale pe care le stiu sunt cele de stapani si supusi. Acesti oameni vad anormalitatea homosexualitatii, dar nu pot vedea si anormalitatea heterosexualilor insisi. Pentru ca chiar conform criteriilor procrearii, sexul facut din placere, din instinct, si nu din "datorie cetateaneasca", asa cum il fac heterosexualii este el insusi anormal. (Si aici chiar eu cred ca e anormal, dar il practic pentru ca asa imi spune instinctul. Dar, spre deosebire de radicali, nu ma apuc sa scot paiul din ochii homosexualilor)

Ei critica homosexualitatea in intentia de a o corecta si a o aduce "pe calea dreapta". Calea respectiva e unica, adevarul e unic si, desigur, detinut doar de ei. A-i contrazice pe acesti oameni e echivalent cu a-i injura, pentru ca ei te percep ca le contesti apartenenta la binele universal, unic. Cel care se inseala e pacatos, mincinos, al diavolului. Din cauza asta dezbaterile se termina la noi de multe ori in certuri.

Asta inseamna ca romanii sunt nepregatiti pentru valorile europene si pentru bunastare. Ceea ce nu e rau, daca ne intoarcem la valorile mioritice. Taranul mioritic e superb. Nu isi da cu parerea despre homosexualitate pentru ca n-a auzit de ea. A mai "gresit" el cu cate o oaie cativa ani, cat a fost adolescent. Dar zoofilia e o tulburare usoara, reversibla, pe care a uitat-o dupa ce s-a insurat. Chiar e nevoie de refacerea imaginii frumosului si inteleptului taran roman mioritic, dupa ce taranul dezradacinat de la oras l-a mistocarit timp de decenii intregi.

Dar asta inseamna si austeritatea specifica vietii lui. Adica fara TV, fara Internet, fara fite octzidenrale. In caz contrar, taranul telespectator va tine tara in intuneric prin lipsa lui de deschidere fata de valorile civilizatiei contemporane. In Romania va fi un Ev Mediu intarziat. Nu vor fi autostrazi pentru ca in Evul Mediu nu existau autostrazi. Romanii vor lucra pe bani putini, si de dimineata pana seara, pentru ca asa erau serbii atunci. Nu vor fi tratati in spitale ci de popi in biserici, ca, na, atunci erau molime din care scapau doar doar cei puternici. Nu vor avea acces la informatie si li se va turna im cap picatura chinezeasca a manipularii, pentru ca, da, in Evul Mediu nu existau scoli. Vor fi mintiti pentru ca asa faceau mosierii medievali cand spuneau ca au dreptul sa detina suprafetele uriase de pamant, si ca au drept divin sa ii conduca pe ceilalti. Cu alte cuvinte, fara civilizatie. Valorile pe care ei le accepta sunt munca, rugaciunea zilnica, slujba de duminica si WC fara canalizare in curte. Ok. Asta va primi poporul. Noapte buna!

Gabriel Baldovin

Ce facem cu furia din tenis?

Finala feminina de la US Open a fost cel mai ciudat meci de tenis pe care l-am vazut, nu atat din pricina jocului, cat a lucrurilor din afara lui. Fosta nr. 1 mondial, Serena Williams, o legenda deja in tenisul feminin, a intalnit-o in ultimul act pe una dintre fanele sale, Naomi Osaka. Americanca nu prea sta bine cu stapanirea de sine, avand de-a lungul carierei, mai multe crize de irascibilitate si dispute cu arbitrii. Aseara insa a atins apogeul. Ghinionul a fost ca a intalnit-o pe Naomi Osaka intr-o forma foarte buna, reusind niste mingi incredibile. Nipona n-are decat 20 de ani si a batut-o anul asta si pe Simona la Indian Wells. Serveste cu mingi care ajung la peste 190 km/h, fapt sustinut si de o inaltime buna pentru tenis, respectiv 1.80. In teren e foarte mobila, in ciuda acestei inaltimi si a varstei mici. Iar acest fapt ii permita sa transforme mingile grele ale adversarelor in lovituri castigatoare proprii. La fel cum a jucat si cu Simona la Indian Wells, si de data asta i-a scos Serenei mingi de langa tusa, punandu-le plasat in terenul advers din alergare.

Americanca a incercat sa contracareze jocul perfect al niponei pe fundul terenului, marind forta loviturii la serviciu. Insa, de fiecare data cand se intampla asta, apar si dublele greseli. Si, cel mai iritant e atunci cand faci cate doua astfel de duble, una dupa alta. Poti pierde un set in 15 minute. Te poti redresa scazand forta loviturii, ceea ce ii permite adversarului sa iti returneze castigator. Iata ca riscul cresterii fortei la serviciu se poate intoarce impotriva ta. Este exact ceea ce s-a intamplat cu Serena aseara. Ea a avut niste lovituri de maestra, insa dublele greseli au costat-o, pierzand cu un categoric 6-2, 6-4. Insa cred ca ar fi pierdut si daca nu risca atat la serviciu, datorita staminei de care Naomi a dat dovada la schimburile lungi, si mobilitatea ei de care vorbeam.

Treptat dar sigur, Serena a inceput sa-si piarda cumpatul. In tenis se intampla frecvent. Secretul ca sa treci peste e sa uiti de avantaj sau de sperantele pe care ti le-ai pus in acel meci si sa-l joci gandindu-te doar la prezent. De asemenea trebuie sa schimbi slice-urile cu smash-urile (sau invers) si sa alternezi loviturile puternice cu scurtele. Uneori nu merge. Si daca iti convertesti frustrarea in forta loviturilor, se intampla ce s-a vazut in aceasta finala. Serena, e prea grabita sa reajunga nr.1, dupa ce a stat o buna parte afara de lumea tenisului, devenind mama. A subestimat-o un pic pe nipona, neobservand forma deosebita in care se afla. Si asta a facut-o sa isi faca prea mari asteptari de la acest meci, si ulterior sa fie iritata de desfasurarea sa.

Ce mi se pare mie cu totul absurd in aceste situatii e faptul ca sistemul, turneul, ATP nu vine cumva in sprijinul tau cand treci prin aceste situatii. Mai intai, la inceputul setului 2, Serena a primit avertisment pentru ca ar fi primit indicatii de la antrenor. In acel moment nipona controla jocul, luand primul set fara drept de apel. Ce faci tu ca sistem, in acest caz? Il dai una la geoale celui cazut. Nu e normal sa-l sprijini cumva, mai curand decat sa-l sicanezi in conditiile in care are de recuperat? Nu e normal sa echilibrezi disputa si sa vedem un meci mai lung? O astfel de finala se intampla odata la un an. De ce sa nu vezi 3 seturi in loc de 2? De ce sa nu-i acorzi pierzatorului mai multe sanse?

Tenis-ul e printre putinele sporturi in care coachingul nu e posibil la turneele de Grand Slam, din ratiuni de cursivitate a jocului. Asa ceva se intampla in fotbal cand antrenorul e pedepsit. Cum se face ca alte sporturi precum handbalul si voley-ul, unde irascibilitatea e mai rara, e posibil „stop-joc”-ul , iar la tenis nu? Dimpotriva, tocmai aici trebuie sa ai niste momente de repaus, eventual unde sa-ti descarci furia, si sa poti apoi reveni. Parerea mea e ca in astfel de turnee cu presiune mare, ar trebui sa existe camere, precum in terapia prin tipat care , recent, s-au modificat in terapie prin distrugere. Pacientul isi descarca furia pe obiectele casabile puse acolo special pentru acest lucru.

Ceea ce este si normal. Interzicerea comunicarii este din start absurda pentru noi ca oameni care traiesc intr-o comunitate. Comunicarea e esenta societatii. Pe langa asta, nu exista criterii privind asa ceva. Cum iti dai seama ca antrenorul a comunicat o strategiei jucatorului? Ramane la latitudinea arbitrului sa observe cu coltul ochilor eventuale semne pe care antrenorul si jucatorul si le fac. Adica un fel de „asa am avut eu chef”. Ei bine asa i s-a intamplat Serenei in aceasta finala. A fost avertizata pentru comunicare cu antrenorul sau, Patrick Mouratoglou. Ulterior el a recunoscut ca a incercat sa ii comunice ceva, dar ca ea nu s-a uitat. A mai spus ca si antrenorul niponei a facut la fel, si ca toata lumea face. Dar uite ca Naomi n-a fost avertizata. Iata o situatie ciudata!

La acel moment parea sa fie inca linistita, dupa cum se vede la finalul celui de-al doilea video de mai jos (ciudat montaj, cu momentele anterioare puse la final, in fine). S-a dus la el si i-a spus ca nu a comunicat si ca nu are un cod secret cu el. Dar de fapt era foarte iritata, in special din cauza desfasurarii primului set. Probabil ca trebuia sa se ratoie mai tare la el, ca sa-i treaca frustrarea. Eventual putea sa critice regula, etc. Insa in ea a aparut un alt conflict, percepand avertismentul ca semn de minciuna. Pentru moment furia i-a prins bine pentru ca imediat a reusit un break, ceea ce era un semn de posibila intoarcere a meciului. De fiecare data un astfel de moment trebuie sa vina cu atentie marita, pentru ca adversarul va juca mai bine, incercand sa faca rebreak-ul. E o regula de baza in tenis.

E ceea ce nu a putut contracara, Serena, si apoi lucrurile au degenerat. De furie pe pierderea avantajului, a dat cu racheta de pamant si a rupt-o, ceea ce i-a atras al doilea avertisment si, implicit un punct penalizare. Aici e iar o problema. Intr-adevar oamenii care se uita nu trebuie incurajati sa-si manifeste frustrarea in public, distrugand lucruri. Dar totusi trebuie tinut cont si de presiune si, repet, trebuie facut ceva pentru absorbtia sau canalizarea furiei unui astfel de jucator.

Vazand ca i s-a pus adversarei un punct, Serena aproape ca si-a iesit din minti. Aducandu-si aminte de primul avertisment, i-a reprosat arbitrului ca nu a trisat si i-a cerut sa faca un anunt in sala care sa confirme asta. I-a mai spus ca i se cuvin niste scuze, pentru ce i-a facut cu acel avertisment.


Dupa care lucrurile au degenerat definitiv. Ca si cum n-a articulat-o suficient, arbitrul a penalizat-o cu un intreg joc. In acel moment Serena l-a facut hot, a inceput sa planga si a apelat la oficiali.


Meciul s-a reluat dar nu s-a mai intamplat nimic pana la final. Ceremonia de decernare a avut momente aiurea, cu publicul fluierand, cu Serena care cand radea si cand plangea si niste oficiali care faceau orice exceptand sa recunoasca faptul ca regulile astea sunt cam idioate.


Sa te apuci sa tii discursuri metanarative, asa cum a facut doamna in alb, in conditiile astea e chiar penibil.

Tenisul e un sport incredibil de frumos. Si poate ca tocmai din cauza asta produce astfel de frustrari. E numit sportul nobililor insa reactiile unor jucatori par mai curand acelea ale grobienilor.


Nu e asa. Dupa meci oamenii isi vad de treaba lor. Dar cumva si federatia de tenis trebuie sa vina in intampinarea acestor manifestari si sa nu le cenzureze precum un sistem totalitar cu dizidentii.

Inainte sa pun mana pe o racheta si sa joc, am ras de astfel de scene, insa dupa aia mi-am dat seama ca nu-i asa de simplu sa iti pastrezi calmul pe teren.


N-am rupt nicio racheta pana acum, dar cand eram mic m-am certat cu vecinii de joaca la tenis, cand pierdeam. Si astazi mai scap cate una cu „Dan Voiculescu si Antena1” (…) printre dinti, in special la dubla greseala. Mai ales daca-i a doua la rand…

Gabriel Baldovin

Politicienii si psihopatologia. Rade ciob de oala sparta.

Un consilier al primului ministru a publicat fisa medicala din 2006 a unui protestatar, care atesta o asanumita „tulburare polimorfa de personalitate”. Aceasta tulburare e o fictiune. Ea nu exista in cele 2 mari clasificari internationale occidentale ale tulburarilor mintale, respectiv DSM si ICD. Varianta ei in cele doua sisteme de clasificare, este data de “Tulburarea de personalitate fara alta specificatie” cu codul 301.9, in DSM IV, si codul F60.8 “Alte tulburari specifice de personalitate” si la codul F60.9 “Tulburarea nespecifica de personalitate” in ICD 10. In toate cele 3 cazuri simptomele nu aduc prin ele insele vreun prejudiciu anturajului sau comunitatii.

De asemenea, un astfel de diagnostic cu „tulburare de personalitate” nu demonstreaza ca cel ce are asa ceva ar fi iresponsabil. Dimpotriva, majoritatea politicienilor romani sunt perfect incadrabili in criteriile tulburarii antisociale de personalitate. Cu un tupeu nemarginit, acest exponent al psihopatologie antisociale, indrazneste sa acuze acest protestatar de faptul ca a fost diagnosticat cu o tulburare psihica neacceptata universal de comunitatea psihiatrica. Adica un fel de „Rade ciob de oala sparta”. N-as vrea sa se inteleaga ca as repeta acuzatia de psihopatologie catre politicieni, la fel cum acest consilier a facut-o . Problema in cazul acestei tulburari antisociale pe care ei o au nu este intensitatea ei, ci forma simptomelor. Acestea sunt paguboase pentru societate nu existenta de facto a tulburarii psihice in general.

Am mai scris pe tema psihopatologiei si intelegerii deficitare a termenilor ei , acum am zis sa fac si un vlog.



si continuat aici:

Gabriel Baldovin