Romania a ajuns un El Dorado al profitului nemasurat in special datorita lipsei de adaptare a poporului la valorile statului de drept ale Occidentului. Romanul mediu are inca mentalitate medievala; nu suporta diversitatea de opinii si deseori dezbaterile degenereaza in cearta. Gica Contra este un erou negativ, un fel de Bula, dar lipsit de umor. Romanule principalul oponent al lui Gica Contra, mai ales daca-l vede singur. Imi vine in minte bancul asta:
„Un tip ii povesteste unui prieten:
- Ma trezesc de dimineata si plec la serviciu. Cand ies din bloc, exact la scara, doi insi il bateau pe unul.
- Si?
- M-am gandit: sa ma bag, sa nu ma bag? Dar ma grabeam la serviciu, nu m-am bagat. La pranz, in fata restaurantului unde servesc de obicei masa, patru il bateau pe unul.
- Si?
- Ma grabeam spre masa, nu m-am bagat. Seara, cand ma intorceam acasa, la iesirea din metrou, opt insi il bateau pe unul. Acum, nemaiavand nimic de facut, m-am bagat.
- Si?
- Mama, ce l-am batut pe ala!”
Amenintarile si bataia sunt inca instrumente ale convingerii altora sa faca un anumit lucru. Cu tot eroismul nostru nationalist cum ca am fi centrul civilizatiei si al lumii, o astfel de stare de mentalitate ne situeaza tacticos pe ultimele locuri in Europa in materie de lucruri bune si pe primele in materie de lucruri rele.
Vazand asta, sistemul s-a pliat peste mentalitatea romaneasca cu interesul de a scoate un profit cat mai mare si de a-si perpetua starea cat mai departe. Asadar, romanul trebuia scos din „confortul” sau (asa se zice in limbajul de merketing) si pus la munca cu noile instrumente ale sclaviei salariale moderne
Toate astea au fost posibile cu ajutorul intaririi fara precedent al aparatului represiv. Securitatea de pe timpul totalitarismului folosea inchisoarea, tortura si bataia. Cea de acum foloseste o varianta mai delicata a acelora, precum gazele lacrimogene, tunurile cu apa si un intreg aparat mediatic de defaimare a celor ce nu se supun, care justifica abuzurile oficiale asupra acestor grupuri. Jandarmii si magistratii primesc salarii uriase fata de majoritatea cetatenilor. In plus, spre deosebire de majoritate, pensia vine dupa 20 de ani de munca si e iarasi uriasa. Dimpotriva, „prostimea” trebuie sa lucreze cel putin 40 de ani. Asta inseamna de fapt o mita ascunsa pentru ca intreg sistemul judiciar sa ramana nefavorabil omului simplu in raport cu opresorii.
Societatea romaneasca functioneaza astfel pe niste ranguri asemenea celor nobiliare din perioada clasica si medievale. Cel mai jos rang este cel al cetateanului cu salariu minim pe economie sau al somerului neangajat, apoi al patronului de firma medie, apoi al institutiilor publice comune, apoi al magistratilor si politicienilor, si, in sfarsit , cel al papusarilor de la carma tuturor, care sunt intangibili, dupa cum am aratat aici
Exista o regula in sistemul judiciar romanesc dupa care judecatorii tind sa favorizeze pe cei superiori in rang social, si sa nu aplice spiritul legilor. De exemplu, in cazul meu, m-am judecat cu Politia pentru o amenda data pentru refuz de legitimare . Pe langa faptul ca eu nu savarseam fapte ilegale si nu erau indicii ca am savarsit sau voi savarsi, conform cu articolul 31, alin (1) din legea 218 din 23 aprilie 2002, si nici nu trebuia sa fiu legitimat, eu mi-am aratat actul de identitate, dupa cum se vede in acest film . Si totusi judecatoarea a mentinut sanctiunea absurda pentru ca as fi refuzat sa ma legitimez, aducand ea o completare la lege, cum ca actul de identitate trebuie aratat imediat, si nu dupa 10 minute. Asa ceva este profund neconstitutional, forma legii fiind de competenta Parlamentului si nu a judecatorului.
Un alt exemplu in acest sens este dat de lentoarea cu care evolueaza dosarul 10 august in privinta jandarmilor violenti. Acei cativa protestatari care au savarsit violente contra jandarmilor au fost identificati si trimisi in judecata. Ba chiar au fost si condamnati deja, avand in vedere ca masurile de control judiciar asupra lor pur si simplu le-a distrus viata. Dimpotriva, fata de acei multi jandarmi care au savarsit violente mult mai mari asupra protestatarilor, ei avand armuri si instrumente specifice, nu s-a luat nicio masura. Dosarul tergiverseaza. De ce? Pentru ca ei fac parte din alt rang social decat cetatenii. Ei sunt institutie, iar sistemul judiciar ii protejeaza conform acestui principiu anticonstitutional al superioritatii in rang.
Cel mai absurd caz este cel al lui Constantin Reliu care a pierdut procesul prin care cerea anularea propriului deces. Asa ceva este de absoluta bezna a mintii, de trecut in analele istoriei, datorita absurditatii logice a situatiei. Si totusi, pana cazul n-a ajuns in presa judecatorii s-au tinut bat ca omul e mort. Intelegeti cat de puternica este aceasta incastrata in mentalitatea de casta a magistratilor daca au putut sa sfideze in asemenea hal cele mai elementare reguli ale logicii?
Articolul 16 din Constitutia Romaniei spune la alin. (1) ca:
”Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.”
Judecatorul foloseste spiritul legilor atunci cand partile care se judeca intr-un proces se afla pe acelasi rang social. Daca 2 vecini au ceva de impartit, judecatorul va oferi dreptatea unuia dintre ei, in spiritul legii , fara ca acela sa invoce si textul de lege care ii da dreptate. Daca un cetatean simplu da in judecata o institutie pentru un abuz, atunci judecatorul nu-i va da castig de cauza daca nu isi intemeiaza „in drept” pretentia. Ca absolvent al Facultatii de Drept, judecatorul trebuie sa stie de la sine in ce lege se incadreaza fapta si cum e reglementata. Cu toate astea, daca nu iti intemeiezi in drept cererea de chemare in judecata fata de cei aflati pe ranguri sociale superioare, cererea ta va fi anulata, si vei fi privat de dreptate in fata institutiei care a comis fapte ilegale. Mai mult decat atat: daca institutia e si ea de rang inalt, precum marile corporatii si politicienii, atunci nici macar intemeierea in drept nu mai e suficienta. Asa s-a intamplat cu dosarul mineriadei din 1990 si cel al evenimentelor din 1989. Vinovatii se stiu dar nu sunt pedepsiti. La aceasta mascarada a contribuit inclusiv CEDO, care n-a dat rezultat favorabil in acest sens si a acoperit tergiversarea instantelor din Romania. De ce n-au facut-o? Pentru ca de fapt capitalismul si comunismul nu sunt niste dusmani de moarte, asa cum am crezut noi. Ambele sisteme ne-au fraierit, mintindu-ne ca se afla in conflict unul cu altul. Au facut la nivel ideologic cum fac candidatii la presedintie care par ca dezbat, dar de fapt ei sunt impreuna un navod pentru a pescui increderea cetateanului credul sa se supuna si sa fie sclav. Dar de fapt ei sunt niste parteneri cam ca adversarii din sport care isi dau mana dupa terminarea competitiei. Am mai scris despre asta si o sa mai scriu si in viitor.
Unele dintre actiunile in instanta implica legi contradictorii care se bat cap in cap, si necesita dezbateri si confruntari in instanta. De exemplu, Articolul 30 din Constitutia Romaniei spune ca:
„(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.”
Si cu toate astea, „legea 61 din 1991, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala a ordinii si linistii publice”, poate fi oricand folosita pentru a interzice aceasta libertate de exprimare, presupus inviolabila. Un politist sau jandarm poate interpreta ca deranjare a ordinii publice pana si respiratia. Ceva de genul acesta s-a intamplat cu protestatarii de la Congresul PSD din martie 2018 . Multi dintre ei au fost amendati pentru deranjarea linistii locatarilor din jurul Salii Palatului, desi zgomotul produs de sistemul de sonorizare in afara de catre organizatorii congresului era mult mai mare. Protestatarul surdo-mut Ioan Duia a fost amendat de jandarmerie pentru ca ar fi … strigat lozinci impotriva PSD.
In cazul acesta e nevoie de avocat care sa pledeze pentru aplicarea uneia sau alteia dintre prevederile legale, desi Constitutia trebuie sa primeze, fiind deasupra legilor organice sau ordinare. Dar alte prevederi legale incalcate de deciziile judecatoresti pentru omul simplu nu mai au „acoperire” in alta lege care are efecte contradictorii cu cele ale primei legi. Asa i s-a intamplat tatalui meu care a dat in judecata Hotelul administrat de Sind Tour Trading SRL din Herculane, care a conditionat vanzarea de servicii balneoclimaterice de achizitionarea de servicii de cazare si masa, lucru interzis de ART. 10 din Legea nr. 296 din 2004 (Codul consumului), care precizeaza ca:
„Este interzisa conditionarea vanzarii catre consumator a unui produs, de cumpararea unei cantitati impuse sau de cumpararea concomitenta a unui alt produs sau serviciu. De asemenea, este interzisa prestarea unui serviciu catre consumator, conditionata de prestarea altui serviciu sau de cumpararea unui produs.”
Pentru faptul ca nu a stiut de aceasta prevedere legala si nu si-a intemeiat in drept cererea conform ei, tatalui meu i s-a refuzat o solutionare favorabila, conform spiritului legii.
O alta strategie de tergiversare este cea a procedurilor birocratice. Intre cetatean (numit „petent” daca face actiune civila sau „reclamant” daca face actiune penala) si instanta se stabileste o adevarata corespondenta care poate dura ani, prin care i se cer tot felul de bizarerii, precum precizarea obiectului cererii si altele, desi toate acestea pot fi deduse din lectura simpla a cererii, pe care un judecator e normal sa o faca pentru a intelege ce judeca. Apoi procesul se tergiverseaza pana se prescrie fapta. Asa ceva se intampla constant in cazul plangerilor penale fata de cei de rang mai inalt. Dosarul este jucat ping-pong intre parchet, judecatorie, parchet, tribunal, intr-un game lung de tot, pana se prescriu faptele. Asa ceva e o mistocarie la adresa cetateanului, si in nici un caz justitie in adevaratul sens al cuvantului, conform cu spiritul statului de drept.
In acelasi spirit de impiedicare a aplicarii spiritului legii fata de cel inferior in rangul social se foloseste oferirea de termene prea lungi pentru judecata. Procesele pot dura ani de zile. Prima infatisare poate dura si un de la data inregistrarii cererii de chemare in judecata.
O alta strategie de tergiversare a reparatiei unor prejudicii facute de entitati de rang inalt cetateanului simplu este mai nou neanuntarea termenelor de judecata. Fara sa stie ca are proces, cetateanul nu isi poate pregati pledoaria si poate pierde nemeritat procesul.
Cresterea in rang, de la cetatean obisnuit la patron de IMM, nu duce cu sine schimbari majore daca actionezi in instanta o entitate de rang mai inalt. Multe firme au fost falimentate prin sentinte judecatoresti abuzive pentru ca faceau concurenta unor megacorporatii sau supermarketuri. Merita aici adus ca exemplu modul in care justitia a incercat sa falimenteze televiziunea „Nasul”, a lui Radu Moraru, la presiuni uriase din partea (ser)Viciilor secrete, pentru ca el a dat libertate totala realizatorilor, spre deosebire de politica de tip tonomat practicata la alte televiziuni.
Interferenta cartelurilor formate din spioni din servicii, corporatii si moguli de presa in justitie a creat numeroasele protocoale ce au fost recent denuntate. Eu am demonstrat in acest articol de ce nu e normal ca si judecatorii sa semneze astfel de protocoale care practic muta actul justitiei din ograda judecatorilor in cea a spionilor. Televiziunile mafiei PSD au facut o critica acestor protocoale tendentios, in asa fel incat cei bine intentionati au ajuns sa le aprobe. Am discutat despre acest mecanism de manipulare in detaliu aici . Insa principiul separatiei puterilor in stat e spulberat de aceste ingerinte grosolane in actul de justitie din partea unei institutii care are alt scop in societate.
Foarte interesanta e batalia avocatilor. Unii dintre ei sunt fosti procurori, politisti sau judecatori pensionati. Unii dintre ultimii au facut parte din comisiile de promovare in grad a judecatorilor care ajung ulterior sa-i judece pe ei ca avocati. Asa s-a intamplat de exemplu cu actualul ministru al justitiei, Tudrel Toader, fost judecator la Curtea Constitutionala, care l-a aparat pe baronul PSD Marian Oprisan in numeroasele procese ale acestuia. Se intelege de aici ca, conform „traditiei”, acesti „evaluatori” aveau tot interesul sa ii promoveze in functii pe cei obedienti, care ulterior le dau lor sentinte favorabile, in locul unor judecatori competenti si impartiali. Asa ca in schimbul unui onorariu pe masura influentei sale intre fostii discipoli, un astfel de avocat poate castiga nemeritat procese pentru care spiritul legii ar da un alt verdict.
O astfel de legatura nefireasca intre avocati si judecatori a fost observata si raportata de catre judecatoarea Lavinia Cotofana. Ea a raportat in mod legal aceste nereguli, dar, pentru ca a deranjat anumite ape pe la tribunalul Arad ei i s-a facut o campanie negativa de presa si ulterior exclusa din magistratura dupa un sir incredibil de ilegalitati savarsite la nivel inalt, dupa cum a povestit ea insasi in filmul de mai jos.
Ju$titia este folosita indirect ca instrument de politie politica impotriva protestatarilor fata de guvernari. Protestatarii Marian Morosanu (Ceausescu) sau jurnalistul independent Malin Bot au fost ingropati in amenzi date abuziv pentru faptul ca sunt cele mai vizibile personaje ale protestelor. O buna parte din aceste amenzi sunt ulterior desfiintate in justitie, insa timpul pierdut pentru contestarea lor si stresul provocat de amenintarea executarii silite pentru plata lor este urias. Asa ca, multi prefera sa stea acasa in loc sa isi exercite dreptul garantat de Constitutie de a protesta din cauza acestei cardasii mizerabile intre serVICIILE secrete, jandarmerie si Ju$titie. Aceste institutii represive ajung de fapt sa mentina in mod cinic acest popor in stare de inapoiere sociala si culturala. Ei sunt platiti regeste si au privilegii nemasurate ca sa-i goneasca pe cat mai multi ca hamali in Occident, conform cu o practica marsava pe care am descris-o aici . Din pacate nivelul lor de trai e invers proportional cu cel al poporului pe care vor sa-l vanda pana la ultimul membru.
Dar si poporul trebuie sa se imprieteneasca cu Gica Contra. Trebuie sa invete sa protesteze si sa spuna „NU” in fata dezumanizarii! Altfel poporul devine o populatie de bovine umane care se comporta la fel ca membrii cirezii. Inca exista romani care considera ca protestul din 10 august 2018 ar fi fost ilegitim, o incercare a strainilor de cucerire a tarii, lovitura de stat si alte astfel de cretisnisme specifice unei natiuni aservite, lipsite de demnitate. Paradoxul nostru ca natiune e ca cu cat baza poporului are inclinatii de turma, cu atat lupii care o conduc au inclinatii spre infractionalitate. Coruptia din Ju$titie este o fateta a acestei situatii. Din pacate predispozitia cubucareasca a acestui popor va implica mereu necredibilitatea impartialitatii si onestitatii in justitie, unde sentintele sa fie date in spiritul legilor.
SUA a trecut prin aceeasi criza si a introdus juratii in actul juridic. Ei sunt niste oameni din afara sistemului chemati in procese spre a decide ei mai curand decat judecatorul daca sentinta se da favorabila uneia sau alteia dintre parti. Justitia facuta cu jurati are si el dezavantajele lui. Insa bataia de joc pe care magistratii au aplicat-o acestei natiuni, la ordinele serVICIILOR secrete si cu instrumentele represive ale statului politienesc, nu poate fi eliminata astfel. Tehnologia informationala contemporana permite vot electronic pentru astfel de sentinta, mai curand de a-l ridica pe un astfel de magistrat corupt la nivelul de zeu pe pamant. Mai ales ca insasi limitarea mandatelor politicienilor pentru functii foarte inalte se face tocmai pentru a contracara aceasta predispozitie de acumulare de putere prea mare. Si atunci de ce ai da magistratilor asemenea putere?
