Pages

June 30, 2010

Michael Jackson. 7.4. Alte manifestari sublimate ale agresivitatii si suspiciozitatii

Michael Jackson sau atunci cand lumea s-a golit de idealuri
7.4. Alte manifestari sublimate ale agresivitatii si suspiciozitatii

Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Vezi articolul anterior.



Michael Jackson a apelat la aceste constructe culturale si astfel a rezonat cu omul de rand in sine. Cinematografia a avut cateva succese notabile cu genul de groaza cu mult timp inainte de lansarea in mainstream. Popularitatea lui s-a datorat in special preluarii in muzica sa a temei horror. Stiluri marginale, asa cum sunt subgenurile muzicii heavy metal, deja preluasera tema cu 10 ani inainte si deveneau din ce in ce mai aproape de mainstream. Michael Jackson a fost insa primul care a adus-o acolo in ceea ce priveste muzica.

Aceste constructe psihice transgenerationale se suprapun peste constructele vietii infantile timpurii despre care a tot vorbit psihanaliza clasica. Persistenta sentimentului copilului nedorit (fie ea si in plan secund), ce s-a manifestat la sotii Jackson, s-a transmis la copii in forma fratelui nedorit. De aici intreaga constructie teoretica a psihanalizei clasice cu copilul anxios si gelos pe fratele mai mic ce primeste atentia materna sau cu copilul agresiv care doreste sa se razbune pe mama si pe acest frate rival. Peste constructele psihice reiesite din realitatile crude ale vietii de showbiz se suprapun si aceste constructe originar-timpurii ce persista in sufletul copilului in general.

Melanie Klein explica agresivitatea printr-un concept foarte interesant, cel de „identificare proiectiva”. Ea presupune proiectia propriei persoane pe care sugarul, copilul si chiar adultul o face in interiorul unei mame imaginare, pentru a-i distruge maruntaiele, inclusiv pe copilul nenascut din interiorul ei ce urmeaza sa se nasca si sa ii ia astfel lui locul. Fata de aceasta explicatie lumea e impartita. Unii cred ca astfel de ideatie exista iar altii cred ca este o simpla fabulatie fara suport. Intr-adevar trebuie precizat ca o astfel de explicatie ramane abstracta atata timp cat nu se leaga de o realitate concreta pe care individul sau genealogia sa o are cu mediul.

Dar daca teoria Melaniei Klein despre "identificarea proiectiva" este sprijinita si prelungita in experiente concrete si recognoscibile social, atunci caracterul ei abstract se transforma intr-unul concret, palpabil. Daca însa nu aducem tema razboiului si a evadarii din realitatea insuportabila in sprijinul unei astfel de constructii teoretice realizate de Klein (si nu numai), ea ramane suspendata in aer. In fond, cel care ar dezvolta o astfel de ideatie incearca sa isi conserve statutul in fata unui rival. Orice om se apara impotriva rivalului. Iar, daca copilul isi imagineaza rivalul ca un organ din interiorul mamei si planuieste intr-un anume mod sa il distruga, asta e o realitate pe care omenirea a practicat-o timp de mii de ani cu ajutorul armelor in razboaie. Copilul reactualizeaza de fapt o realitate incastrata istoric in constiinta umanitatii. Asta e scopul intregii agresivitati si se leaga de insasi functia selectiva a sexualitatii cu scopul unei cat mai optime evolutii pe scara luptei pentru supravietuire dintre specii.

Daca o astfel de predispozitie agresiva ancestrala e convertita si amestecata in psihicul copilului, cu curiozitatea infantila de explorare materna, atunci conceptul Melaniei Klein e un lucru foarte firesc. Cred ca, cu aceasta veriga genealogica cat de cat elucidata, putem sa trecem pe terenul ontogenetist al psihanalizei clasice si sa analizam persistenta unor astfel de constructe psihice in gandurile si sentimentele personale ale lui Michael Jackson, consolidate treptat pe parcursul vietii sale incepand de la perioada infantil-timpurie.

De la curiozitatea de explorare a corpului matern si a detaliilor sale interiore, copilul capata interes pentru interioarele tuturor lucrurilor, dezmembreaza jucarii, omoara gaze si le cioparteste pentru a vedea din ce sunt facute, se ascunde in locuri misterioase de unde crede ca are puterea magica a unui zeu, la fel cum insasi mama este perceputa ca o posesoare de interior misterios. Despre curiozitatile micului Michael in legatura cu interiorul fustelor doamnelor am amintit deja intr-unul dintre articolele anterioare.

La Toya povesteste ca in orice camera noua intra Michael era cuprins instantaneu de febra cotrobaitului prin sertare („Eu si familia Jackson” ed. „Atlas F and T” pag. 152). Urmatorul film arata la min. 01 . 43 o astfel de curiozitate:



Dincolo de tema razboiului clasic descris in articolele anterioare, care se unesc cu ideatia infantila despre lume in general si mama in special, avem tema razboiului primitiv care i-a ramas lui Michael Jackson in profunzimile psihicului sau ancestral de pe filiera africana. De data asta vorbim de constructe psihice fixate inainte de rapirea stramosilor sai din Africa. Exista triburi razboinice care obisnuiesc si astazi sa ia scalpul sau inima dusmanilor rapusi in lupta. Spintecarea rivalului, explorarea organelor sale interne, luarea ca trofeu a unuia dintre ele sau chiar aproprierea lor prin canibalizare este o fantasma agresiva cu reverberatii ancestrale. Mai departe La Toya povesteste in aceeasi carte ( pag. 70) despre anumite curiozitati medicale pe care Michael le avea. El asista la operatii chirurgicale si avea interes deosebit fata de anatomia interna. Ideatia transgenerationala si chiar filogenetica in intregul ei s-a condensat cu cea rezultata din experientele infantile si astfel rezultatul consta in acest tip de comportament, muzica si versuri. Nevoia de dezmembrare si explorare a interioarelor si spatiilor invizibile dar persistente sunt parte componenta a personalitatii sale cu ecouri clare in insasi creativitatea sa muzicala si coregrafica.

Proiectia acestui conflict puternic in exterior a condus la manifestarile sale psihice, la comportamentul sau si muzica sa. Ea s-a manifestat atat in crearea imaginii tatalui sau diabolic cat si a Dianei, asa cum apare in „Dirty Diana”. Suntem aproape obligati sa legam acest comportament mai intai de nevoia ancestrala de spintecare a rivalului iar apoi de actualizarea ei infantila in curiozitatea inspectarii corpului matern asa cum o descrie Melanie Klein. Dar perspectiva oferita de Klein va face obiectul analizei intr-unul dintre articolele urmatoare.


Acest articol este o parte dintr-un text mai amplu ce se refera la psihicul lui Michael Jackson. Click aici: http://baldovin.blogspot.com/2010/06/michael-jackson-75-diabolizarea-dianei.html pentru urmatorul articol





No comments:

Post a Comment

Keep calm and say something smart!