Cu Garcea la luat permisul auto
3.2.6. Garcea chestionatorul care-si ia prerogative de legislator
In chestionarele acestea Garcea chestionatorul incalca legislatia existenta in doua feluri, respectiv prin 1 crearea de reguli rutiere proprii, inexistente in codul rutier, si 2 prin declararea ei ca invalida. In aceasta sectiune voi insista pe primul dintre ele.
Separatia puterilor in stat nu este o realitate bine infiripata in modul de functionare a institutiilor in Romania. Dar situatia se intampla si in alte tari, de multe ori cu traditie mai mare in consolidarea statului de drept. Ea functioneaza atunci cand atentia opiniei publice se concentreaza asupra unei situatii specifice de negociere a atributiilor a unor institutii fata de o problema. In Romania de multe ori presedintele s-a substituit Parlamentului. De 25 de ani Guvernul foloseste mai mult ordonante de urgenta, adica legi date de el insusi ad-hoc, decat legile propriuzise, create de asanumita Putere Legislativa, conform regulile separatiei, fie ele si de fatada. Desigur, probabil ca institutiile de represiune sunt ultimele care ar urma acest principiu. Asa ca, daca acest principiu este incalcat la nivel inalt, nu putem avea mari sperante ca Garcea chestionatorul ar tine seama de el.
Haideti sa fim atenti la urmatorul chestionar:
Remarc la acest chestionar in primul rand faptul ca in cazul de fata s-ar putea sa avem de a face cu un Garcea care n-a fost pana acum la oras. Poate ca el n-a vazut in viata lui un troleibuz si il confunda cu autobuzul. Nu e exclus dupa experientul formarii artificiale de cadre de la „Stefan Gheorghiu”. Dar totusi, cel mai probabil cu acest chestionar el vrea sa arate totusi ca-si poate bate joc de oricine si de orice cu aroganta lui. Nu conteaza realitatea, el are puterea despotica de a face ce vrea. O sa vedem imediat de ce cred asta.
Conform raspunsului de la intrebarea de mai sus, raspunsul corect la aceasta intrebare trebuie sa fie B. Nu este nevoie sa reducem viteza si la nevoie sa oprim deoarece se vede clar ca statia de troleu se afla pe prima banda. Putem depasi fara restrictii autobuzul, desigur in limitele legale ale depasirii si cu atentie fata de potentialii pietoni neatenti care pot iesi prin fata troleului. Acesta nu are nici un motiv sa iasa pe banda a doua, exceptand situatia improbabila in care cel din fata lui este imobilizat din cauza unei avarii. Dar, in acest caz ramane obligatia soferului sau sa se asigure la trecerea pe o alta banda. In acest moment legislatia nu-i da aceasta prioritate. Orice intrare pe alta banda presupune asigurare de realizare a manevrei fara stanjenirea participantilor de pe acea banda. Oricum, in imaginea de fata se vad clar bifilarele troleului din fata conectate pe firele electrice, ceea ce ne face sa credem ca si el este functional. Asa ca soferul celui de-al doilea troleu nu ar putea iesi pe a doua banda nici daca ar vrea, fiindu-i blocate firele electrice. Iata un motiv in plus pentru care putem depasi, fara sa ne fie teama ca troleul ar putea si el trece pe banda 2.
Dar, dupa ce bifam cum e normal varianta B, vom avea surpriza sa constatam ca acesta ar fi raspuns gresit iar cel corect la aceasta intrebare ar fi A. Pardon? Cu alte cuvinte aceste doua trolee ar stationa intr-o alveola. Pentru cei ce nu cunosc legislatia, daca in acest loc ar fi o alveola, varianta A ar fi cea corecta. Codul rutier spune la Art. 131 (1):
„La apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul vehiculului care circula pe banda de langa acostament sau bordura este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea in trafic.”
Problema este insa ca aici nu este o alveola. Din definitia data de DEX, vedem ca alveola este in general o cavitate.
„ALVEÓLA, alveole, s. f. 1. Fiecare dintre cavitațile sferice de dimensiuni mici, situate in oasele maxilarelor, in care sunt infipți dinții. 2. Fiecare dintre cavitațile sferice de dimensiuni microscopice situate la extremitatea unei bronhiole. 3. Celula a fagurelui. 4. (In sintagma) Alveola eoliana = mica excavație in rocile regiunilor de deșert, rezultata din acțiunea vantului. [Pr.: -ve-o-] – Din fr. alvéole.”
Legislatia pacatuieste si ea pentru ca nu a precizat clar ce este alveola, pornind de la acceptiunea naturala a acestui cuvant in limba. Mai mult decat atat, in majoritatea strazilor din Bucuresti statia de transport in comun are intr-adevar un aspect de alveola provizorie creata de masinile stationate la doar cativa metri de statie. Unele dintre ele lasa acel metru liber pe trotuar pentru circulatia pietonilor dar ocupa si o parte din prima banda. In alte cazuri masinile ocupa si majoritatea trotuarului dar si banda 1. Soferul autobuzului sau troleului trebuie sa le ocoleasca si sa iasa pe banda vecina. Conform art. 142, g. din codul rutier stationarea nu trebuie sa se faca la mai putin de 25 m de statii. Nu e locul acum de discutat oportunitatea tolerantei fata incalcarea prevederii de mai sus. Probabil ca argumentul „N-am avut unde s-o pun” e destul de puternic in instanta si atunci s-a renuntat la amenzi. Cert e ca in aceste cazuri soferii trebuie sa se comporte ca atare iar legislatia trebuie sa precizeze acest fapt. Insa in cazul de fata nu exista vreo alveola provizorie deoarece, dupa cum am spus deja, troleul din fata fie este functional si va pleca in scurt timp, fie e in avarie dar bifilarele sunt conectate pe firele electrice, ceea ce nu-i poate permite troleului din spate plecarea.
Apoi legislatia mai pacatuieste pentru faptul ca nu precizeaza faptul ca vehiculele de transport in comun au nevoie de un tratament special. Ele sunt nevoite sa treaca de pe o banda pe alta pentru a ajunge la statii sau a vira la stanga. In mod normal legea ar trebui sa-i dea aceasta prioritate sau macar sa precizeze o recomandare pentru soferi in aceasta privinta. In Bucuresti exista acest semn care face apel la ingaduinta fiecaruia sa-i acorde vehicului de transport in comun spatiu pentru trecere pe banda vecina.
Dar problema nu e deloc simpla. E oarecum greu de dat o prioritate absoluta in sensul prioritatii de dreapta, de exemplu. Pentru ca, acordandu-i prioritatea de banda, soferul de autobuz sau troleu poate sa-si ia prea multe libertati conform cu prioritatea propriu-zisa. In acest caz el poate face accident intrand in masinile de pe banda vecina. Intr-o astfel de situatie ar fi imposibil de stabilit responsabilitatea, in conditiile acordarii prioritatii depline pentru autobuz sau troleu. Dimpotriva, in cazul accidentului din situatia prioritatii de dreapta e foarte clar cui ii apartine responsabilitatea.
Iata ca problemele sunt foarte complicate in aceasta situatie. Nu are Garcea chestionatorul competenta sa faca legislatie. Probabil ca just ar fi fost ca el sa nu fi facut din prima un astfel de chestionar intr-o problema atat de complicata in care legislatia nu a gasit o solutie viabila. Dimpotriva, el s-a erijat in legislator. Ca un veritabil infractor http://baldovin.blogspot.ro/2016/11/316-garcea-chestionatorul-infractorul.html , Garcea chestionatorul a profitat de aceasta imprecizie legislativa si necesitate practica de si a deformat cuvantul „alveola”, dandu-i sensul imaginii de fata. Cineva a intrebat la sectiunea de comentarii daca se poate vorbi in acest caz de alveola. http://e-drpciv.ro/intrebare/923/cum_procedati_in_situatia_data . Cel ce da lamuriri in privinta acestor intrebari a dat un raspuns uluitor, probabil la ordinul lui Garcea chestionatorul: „este desenata”. Pardooooooon? . Alveola nu se deseneaza ci se incastreaza in trotuar, fiind o banda in plus de cativa metri dupa cum putem vedea aici:
Nu exista alveola desenata. Nu acesta este scopul alveolei in infrastructura rutiera. Scopul ei este sa faciliteze retragerea unui mijloc de transport in comun intr-un spatiu lateral pentru a nu bloca traficul timp de cateva minute in care opreste in statie. In cazul de fata nu e nevoie de o astfel de alveola pentru ca drumul are inca doua benzi iar masinile din spatele troleului au pe unde trece. Plus de asta, in cazul trecerii pe banda a treia (pentru drumurile cu 3 benzi pe sens), pentru traseul ce coteste la stanga, ce o sa faca Garcea chestionatorul? O sa deseneze ad-hoc alveole pe banda 2 pentru a da prioritate autobuzului? Nu e nevoie de asa ceva. Daca se decide ca soferii sa dea prioritate autobuzului in aceasta situatie, atunci legislatorul trebuie sa decida asta si nu Garcea de la chestionare.
Vedem aici cum Garcea chestionatorul incearca sa creeze o legislatie paralela, doar de el stiuta, relativ la alveola desenata. Desi pare bineintentionat cu recomandarea tolerantei fata de autobuz, totusi intentia sa principala este aceea de a induce in eroare. Rolul acestei improvizari este sa contrazica manevra normala pe care un sofer ar face-o in aceasta situatie si sa o declare falsa, inventand cu tupeu de borfas tipic un alt raspuns. Partea proasta este ca inclusiv imaginea e falsificata. Am trecut de nenumarate ori pe la aceasta locatie si pot spune ca nu exista nimic desenat acolo, ci doar marcajele statiei de mijloc in transport in comun
Uitati-va ca acest dialog s-a purtat pe undeva prin mai 2013. Nimeni nu s-a sinchisit macar sa schimbe aceasta intrebare si s-o puna in acord cu cea de mai sus. Cam la fel cum se comporta si politicienii. Photoshopand imaginea in cauza, practic Garcea chestionatorul a falsificat-o. Ne putem da seama din aceasta situatie cum se pricepe el la astfel de marlanii.
Acest chestionar Garcea isi ia de doua ori atributii de legislator, prima data dand alt sens termenului alveola rutiera, si apoi declara legislatia invalida cu privire la faptul ca troleul poate fi depasit. Aceeasi situatie de inventare ad-hoc de semne sau reguli rutiere, si substituire a legislativului pentru a crea confuzie se poate vedea si in urmatorul chestionar:
O astfel de intrebare este din start una dintre cele mai grele datorita specificului trecerii cu calea ferata. Dar Garcea chestionatorul a transformat-o intr-una aproape imposibila prin inventarea unui nou semn rutier pentru trecerea la nivel cu calea ferata.
Exista 4 tipuri de trecere la nivel cu calea ferata (excluzand calea ferata dezafectata, care nu se mai ia in calcul). Primul e cu bariere/semibariere si semnale luminoase si sonore care arata cam asa:
Al doilea este doar cu semnale luminoase si sonore (deci fara bariere/ semibariere) care arata ca in cazul imaginii din urmatorul chestionar.
Al treilea este cel semnalizat doar cu indicator pentru calea ferata curenta (deci fara bariere/ semibariere si fara semnale luminoase si sonore) care arata cam asa:
La primul si la cel de-al doilea trebuie sa incetinim si sa circulam cu atentie daca lumina intermitenta e cea alba si sa oprim daca barierele/semibarierele sunt coborate, cu cele doua lumini rosii functionand alternant intermitent si semnale sonore in functiune (clopotelul). Singura diferenta intre cele doua semnale este lipsa barierelor/semibarierelor. La cel de-al treilea trebuie sa oprim in dreptul indicatorului unde vizibilitatea e maxima, ne asiguram stanga-dreapta si apoi trecem. La cel de-al patrulea circulam doar cu prudenta si oprim doar daca un agent de cale ferata ne da semnalul oprire.
Legislatia nu mai are un alt tip de trecere la nivel cu calea ferata. Dar, probabil gelos pe legislatori, Garcea chestionatorul a inventat el ad-hoc un alt tip, cea din chestionarul de fata. Observam ca ea este o combinatie intre tipul 2 si tipul 3, iar varianta A este cea decretata corecta de el, dupa propriul liber arbitru. In realitate orice semafor plasat la trecerea la nivel cu calea ferata va functiona. Daca se defecteaza el este imediat reparat. Daca se renunta la el atunci trecerea devine de tipul 3. Dar, in acest caz in acest loc trebuie sa apara in mod indiscutabil semnul Oprire, specific. Ceea ce in lucrul manual al lui Garcea chestionatorul nu apare. Din aceasta cauza intrebarea de fata este una imposibila pentru ca vizeaza o realitate inexistenta cu variante de raspuns nesustinute legal. Din pacate astfel de formulari de intrebari sau variante de raspuns sunt foarte frecvente in aceste chestionare, incalcand regulile testului grila.
O alta problema este o deraiere de la textul de lege relativ la semnalele politistilor privind oprirea. Exista trei gesturi pentru oprire, respectiv un singur brat intins orizontal (pentru participantii de pe sensul de mers indicat de brat), ambele brate intinse orizontal (pentru participantii a caror directie este perpendiculara pe linia bratelor ), si bratul intins vertical (pentru totii participantii in trafic ), dupa cum este precizat in art. 88 din codul rutier, respectiv aici : http://www.autostonny.ro/html/Cap4_Semnalizarea_rutiera.html .
In multe din chestionare insa se prezinta acest al 4-lea semnal pentru oprire, respectiv bratele in prelungirea corpului (pozitia de drepti), dupa cum se poate vedea aici.
In codul rutier nu exista o astfel de prevedere dupa care doar simpla prezenta a politistului, fara nici un gest, ar insemna oprire. Care ar fi logica unui acest nou semnal? Nu sunt celelalte trei sunt suficiente? Un astfel de semnal mie mi se pare foarte confuz si nu l-am vazut niciodata aplicat de politisti. De fapt e aproape imposibil de aplicat. Ce s-ar intampla daca toata lumea s-ar opri cand ar aparea un politist rutier? Numai daca se afla tintuit pe mijlocul sensului de mers trebuie sa oprim stiindu-l in misiune. Insa e mult mai firesc sa stea pe axul drumului fara sa riste un accident. Nu sunt expert in istoria legislatiei rutiere din Romania, poate ca o astfel de prevedere a fost candva valabila si s-a scos intre timp, iar acest chestionar n-a mai apucat sa fie schimbat. Cert este insa ca ea apare in acest chestionar oficial de pe drpciv:
