Cu Garcea la luat permisul auto
3.3. Garcea chestionatorul „interdisciplinarul”
Apelativul „interdisciplinarul” este o ironie, desigur. Interdisciplinaritatea presupune ani de studiu pe care Garcea chestionatorul nu ii are, conform cu imaginea pe care si-a facut-o in societatea romaneasca de aproape un secol. Rezultatul a iesit o salata ametita. Greu de stabilit cat e intentie si cat naturalitate in acest rezultat. Daca un singur om ar fi lucrat la aceste chestionare ar fi cumva de inteles ca e mai greu pentru cineva sa se priceapa si la legislatie, si la mecanica si la medicina si alte domenii. Ideal ar fi fost sa se limiteze doar la soferie. Insa atat Garcea chestionatorul cat si guvernantul au avut interes in complicarea acestor chestionare. Dupa cum am aratat in introducere, legislatorul (nu Garcea in acest caz) are o justificare traditionala pentru o astfel de decizie. Ea consta in faptul ca asa functioneaza dreptul: legislatia restrictioneaza anumite excese atunci cand in societate apar anumite dezechilibre. Nu exista o alta cale in societate de reglementare a lor decat prin legi si deocamdata nu ne putem lipsi de ele. Dar, pornind de la aceasta intentie justificata, Garcea chestionatorul a intrat cu bocancii in aceste domenii doar pentru ca are pozitie de cneaz medieval si nimeni nu-i poate pune la indoiala „autoritatea stiintifica”.
Cu siguranta au lucrat mai multi la aceste chestionare si pe mai multe generatii. Asadar se putea face un control mai atent in privinta asta. Si chiar daca ar fi lucrat doar un singur om, atunci el tot ar fi trebuit sa fie supervizat de specialisti care sa-l corecteze acolo unde a luat-o pe aratura. Din pacate, avand o mentalitate de infailibil, nu s-a preocupat sa ceara ajutorul cuiva si sa-l ajute sa nu greseasca. Cu proasta lui reputatie, Garcea nici nu a stiut sa vorbeasca si sa se comporte frumos cu specialistii ce ar fi putut pune umarul la coerenta stiintifica si practica a acestor chestionare. Ne putem imagina ca acestia l-au evitat. Apoi, el nici nu stie ca anumite pareri pe care el si le-a facut din „filosofia de viata” sunt de fapt obiecte ale unor domenii stiintifice. Si atunci, pe unele dintre ele a trebuit sa le faca dupa ureche. Din pacate, parca dorind sa se razbune pe ei si pe rangul lor de autoritati stiintifice, Garcea chestionatorul le-a facut salata.
3.3.1. Garcea chestionatorul „polipriceputul”
In acest subcapitol exista doua categorii de chestionare care il caracterizeaza. Prima vizeaza anumite domenii in care nu este specializat dar a fost fortat de factorul politic sa intre pentru a ingreuna si absurdiza examenul teoretic, conform cu cele spuse aici: http://baldovin.blogspot.ro/2016/04/13-raspunsul-lui-garcea-chestionatorul.html . Cealalta categorie vizeaza folosirea inadecvata a limbii care induce in eroare nu neaparat din rautate cat din nepricepere de a comunica.
3.3.1.1. Garcea chestionatorul auto derapand de la interpretarea corecta a legislatiei
In aceasta prima sectiune al acestui capitol il prezint pe Garcea chestionatorul care are probleme cu intelegerea si, consecutiv, cu aplicarea legii. Am vazut in capitolul precedent cum el interpreteaza absurd legea sau cum are mania de carpire a ei cu text de lege propriu, substituindu-se Parlamentului sau Guvernului. In acest capitol voi arata ca sunt parti din legislatie pe care nu le stie suficient. Iar asa ceva este inacceptabil atata timp cat el activeaza in acest domeniu. Ne aducem aminte din capitolul dedicat lui Garcea legislatorul in ce mod chestionatorul aproape ca astepta cea mai mica imprecizie sau neclaritate legislativa pentru a face el un chestionar cu absurditate dubla. Faptul ca are probleme cu interpretarea legii nu e o noutate pentru multi. Romania are o traditie nefasta a realitatii sociale ce functioneaza dupa cutume medievale decorate artificial cu legi emancipate. Am observat asta si in alte contexte decat cel de fata.
Iata un prim astfel de caz in urmatoarea intrebare:
Dupa Garcea chestionatorul raspunsul corect este B. Dar acest raspuns este incomplet. El se refera doar la litera a) a art. 103 din codul rutier, adica:
„(1) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule se dispune: a) pentru o perioada de 30 de zile, daca titularul permisului de conducere a savarsit contraventii care cumuleaza 15 puncte de penalizare;”
Insa litera b) a acestui articol face ca varianta B sa nu mai fie valabila:
„b) pentru o perioada de 60 de zile, daca titularul permisului de conducere cumuleaza din nou cel putin 15 puncte de penalizare in urmatoarele 12 luni de la data expirarii ultimei suspendari a exercitarii dreptului de a conduce;”
Ne putem da seama ca cel ce a facut acest chestionar nu s-a mai uitat si la alte aspecte ale legii, observand doar art. 1, in conditiile in care nici legislatorul nu a precizat la litera a) existenta unei exceptii chiar la urmatoarea litera.
Fiind angajati de insusi boierul Garcea chestionatorul, designerii care au lucrat la aceste site-uri n-au indraznit sa-l contrazica direct, dupa cum se vede in acest link . Insa si-au dat seama de absurditatea situatiei si au formulat o explicatie in care se mentioneaza si litera b) a articolului 103, anterior citat.
Apoi, tinand cont de faptul ca orice punct de penalizare se dubleaza si cu amenda contraventionala, mai curand am fi tentati sa punem si varianta C. Aceasta o completeaza pe B conform, celor doua litere din art. 103. Singura inadvertenta a acestei variante este aceea ca amenda contraventionala si suspendarea exercitarii dreptului de a conduce nu vin in acelasi timp ci la o distanta de cateva zile. Conducatorul unui vehicul care a cumulat inca 15 puncte dupa mai putin de un an de la ultima abatere de acest fel nu primeste amenda contraventionala pentru cumul de 15 puncte de penalizare ci doar pentru cele care au condus la atingerea acestei cifre. De aceea conjunctia „si” din varianta C lasa loc de interpretare. Dar, desi niciuna dintre variantele de raspuns nu reflecta litera legii, totusi variantele B si C bifate impreuna sunt mai aproape de ea decat raspunsul format din varianta C bifata singura.
Urmatoarea intrebare il prezinta pe Garcea chestionatorul incercand si el ca tot omul sa se documenteze despre entorsa, dar dandu-se de gol ca nu cunoaste legea in ceea ce priveste aria actiune a politistului. .
Am sa discut mai intai aspectul dubios al raspunsurilor date ei de Garcea chestionatorul la aceasta intrebare. In acest capitol voi analiza extinderea temelor de examinare auto catre domenii care nu au legatura cu condusul. Unul dintre acesta este cel al medicinii. Am mai spus-o, e bine ca omul sa stie cateva lucruri despre primul ajutor, resuscitare etc. Dar sunt oameni care lesina la vederea sangelui si suferintei.
Probabil ca o astfel de intrebare a aparut dupa ce el a intrat pe un astfel de site si s-a uitat rapid la tratamentul gleznei. Ce l-a frapat acolo a fost faptul ca unele entorse se trateaza initial cu acest bandaj. Si atunci i-a venit ideea sa faca o intrebare surprinzatoare din treaba asta, pentru a-i reduce punctele examinatului. Pe mine unul m-a surprins. Nu sunt medic si nu ma pricep la medicina. N-am stiut ca varianta B poate fi adevarata. Am avut si eu cateva entorse in copilarie si niciodata n-am folosit bandajul elastic.
Numai ca in graba sa, si aducandu-si aminte de scoala (ah scoala ), Garcea chestionatorul nu s-a mai uitat si la restul textului, restrangandu-se la a citi doar la tratament. Ei bine, cel putin in site-ul de mai sus se spune ca acest tratament se face de catre medic.
Mai mult decat atat, eu am mers si la alte site-uri sa ma documentez. Iata ca in urmatorul site se spune mai mute despre entorsa. Urmatorul site ofera alte detalii fata de tratamentul entorsei :
Observam ca entorsa prezentata de Garcea este doar primul grad de entorsa. Pe langa acest grad mai exista alte doua, ce constau in ruperea partiala sau totala a ligamentelor. Cert este ca nici un site nu a recomandat solutia lui, ci varianta C, urmata de solutia adoptata de medicul ortoped, care poate fi varianta B dar poate fi si alta precum operatia de ligament sau cizma de ghips.
Desigur oricine isi poate aplica singur varianta B, daca suporta durerea. Am facut un intreg subcapitol despre ambitiile adolescentine de accedere la liceul sanitar al Garcea chestionatorul, unul dintre liceele de top de pe timpul dictaturii. Motivul a fost încalcarea Art 22 alin (1) si (2) cu privire la „Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica” din Constitutia României sau Art 22 alin (1) si (2) 64 cu privire la „Inviolabilitatea corpului uman” din Legea 287/2009 privind Codul Civil. Nu ai voie sa atingi un om daca el are puterea de a-si da consimtamantul si il refuza. Nimeni nu-l poate obliga pe un accidentat sa adopte tratamentul propus de noi. Nu stiu daca el a avut vreodata entorse. Personal pot spune ca nu as lasa pe nimeni sa-mi atinga piciorul in acele momente din cauza durerii. Cum sa ai incredere in Garcea care vine sa-ti lege glezna? Dar ce stie mentalitatea lui medievala de Constitutie si Codul Civil? Parca-l si vad pe Garcea chestionatorul cum vine el tacticos la un accidentat cu entorsa de glezna si i se adreseaza cu ceva de genul „Bai smechere! Ia vino ba-‘ncoa sa te leg io la glezna! Hai ca am catuse!”
Asa ca raspunsul corect trebuie sa fie musai C iar forma variantei B trebuie sa se schimbe astfel: „sugerati pacientului sa ridice piciorul afectat și sa accepte aplicarea unui bandaj pe glezna”.
Am vazut aici exemplul cu Garcea chestionatorul care a creat el de la sine putere o noua trecere de cale ferata, pe langa cele patru deja existente. In urmatoarea intrebare, el creeaza un alt tip de drum! As fi pus aceasta intrebare la sectiunile privind incalcarea legislatiei insa Garcea chestionatorul nu da dovada de respingere mitocaneasca a prevederilor legale ca acolo ci de necunoastere a legii cu privire la reglementarea latimii drumurilor.
Aceste apucaturi se pot vedea si in urmatoarea intrebare:
Raspuns corect ar fi a) si b). Remarc intai confuzia intre conducerea ecologica a unei masini si modul de administrare a spatiului din masina. Apoi, a face o regula din modul in care cineva isi administreaza aceste spatii nu trebuie sa faca obiectul unor chestionare auto si nici a legislatiei, atata timp cat asa ceva nu afecteaza pe nimeni altcineva. Stilul de viata contemporan e sinonim cu lipsa perpetua de timp si de spatiu. Reactia examinatilor in comentarii este elocventa:
Dar iata ca vechile apucaturi dictatoriale ale lui Garcea chestionatorul de a controla vietile supusilor precum un despot se manifesta si in perioada asazisei democratii romanesti. Nu prea e mare fan al Constitutiei Romaniei, se cam vede treaba…
Garcea chestionatorul spune ca varianta corecta ar fi B. Pe mine ma bucura cand vad ca la nivel oficial exista intentii de sustinere pentru pista implicita de biciclete, asa cum am spus anterior aici. Problema este ca el a modificat in mod absurd drumul intr-un program de editare foto, prin intermediul vreunui nepot paralel cu editarea foto sau al bietului de programator (Milan) care a trebuit sa o faca si pe asta.
Observam ca in urma acestor carpeli grosolane ale imaginii banda de circulatie a ajuns mai mica de 3,5 metri, asa cum e in mod normal. O astfel de banda comandata de Garcea editorului foto nu exista in acest tip de drum. Legea nr. 43 din 1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Aceasta lege spune la articolul 13:
„Latimea platformei si a partii carosabile se stabileste in functie de categoria drumului, de intensitatea circulatiei si de elementele prevazute in anexa nr. 3, astfel:
A) latimea platformei:
a) intre 23,5 si 26 m la autostrazi;
b) intre 17 si 19 m la drumurile nationale cu 4 benzi de circulatie;
c) intre 8 si 12 m la drumurile nationale cu 2 benzi de circulatie;
d) intre 8 si 9 m la drumurile judetene;
e) intre 7 si 7,5 m la drumurile comunale;
f) intre 3,5 si 7 m la drumurile de exploatare;
B) latimea partii carosabile:
a) intre 14 si 15 m la autostrazi;
b) de 14 m la drumurile nationale cu 4 benzi de circulatie;
c) intre 6 si 7 m la drumurile nationale cu 2 benzi de circulatie;
d) intre 6 si 7 m la drumurile judetene;
e) intre 3,5 si 5,5 m la drumurile comunale;
f) intre 2,75 si 5,5 m la drumurile de exploatare.”
N-or fi ele drumuri bune in Romania, dar observam ca acolo unde exista marcaj continuu sau discontinuu precum in aceasta imagine, drumul trebuie sa fie de cel putin 6 metri. Drumurile comunale si cele de exploatare nu au marcaj de delimitare a sensurilor ca in aceasta imagine. Asadar aici trebuie sa existe cel putin 3 metri pe sens. Latimea unui autoturism este de sub 2 metri. Asadar, chiar si pe cel mai stramt drum cu marcaj longitudinal de delimitare a sensurilor de mers exista cel putin 1 metru de spatiu pentru banda implicita pentru biciclete. Desigur, daca mai punem in aceasta imagine si o duba gata sa intre pe contrasens, noi e bine sa nu depasim. Dar, in acest caz, nu circulatia din sens opus ar fi impedimentul pentru depasire, asa cum sustine Garcea chestionatorul in varianta B de raspuns, ci insusi soferul dubei. Acesta prefera sa stea aproape de axul central in loc sa mearga macar pe mijlocul benzii sale, ceea ce ar crea cel putin 50 cm in stanga. Acestia ar fi suficienti depasirii fara nici o problema a biciclistilor din imagine. Mai mult decat atat, intr-o astfel de situatie, duba trebuie chiar sa mearga mai spre dreapta si atunci spatiul s-ar mari considerabil. Am vazut si alte situatii in care Garcea creeaza astfel de situatii imposibile sub aspectul legislatiei si realitatii concrete.
