Cu Garcea la luat permisul auto
3.3.1.7. Garcea chestionatorul psihologul
Dintre toate domeniile in care a intrat Garcea chestionatorul cu bocancii, la psihologie ma pricep cel mai bine. In acest domeniu el e absolut afon. M-am amuzat copios citindu-i formularile din aceste chestionare. La fel ca si Gigi Becali si multii altii, si el confunda psihologia cu inselatoria si negocierea comerciala. Desigur iti trebuie un talent psihologic nativ pentru a fi bun in aceste domenii, dar astfel de abilitate nu te face deloc psiholog daca n-ai pus mana pe multele carti din domeniu pentru a vedea experienta uriasa din acest domeniu. In ciuda „filosofiei sale de balta” de viata, cu care se faleste cu aroganta, experientele sale de pe plaiurile miticiste mioritice sunt chiar o picatura in marele ocean al psihologiei. Am ales din multele sale gogomanii 4 intrebari spre a le analiza.
Tensiunea nervoasa Tensiunea nervoasa si oboseala conducatorului auto pot fi reduse daca: Variante de raspuns A. rulati cu o viteza ponderata, in conditii de siguranta, mentinand un ritm de mers constant; B. circulati cu aceeasi viteza atat in localitati, cat si in afara acestora; C. folositi medicamente calmante sau energizante care nu sunt interzise conducatorilor auto.
Ca in prea multe cazuri, si in acest chestionar exista un dezacord intre persoana a III-a a subiectului aflat in cerinta („oboseala conducatorului auto”) si persoana a II-a a predicatului aflat in variantele de raspuns (rulati , circulati, folositi). Dar asta e deja o obisnuinta. In urmatorul subcapitol voi arata mai multe astfel de gogomanii gramaticale. Am plasat aici aceasta intrebare pentru ca are o hiba mult mai mare decat dezacordul gramatical. Daca n-as avea simtul ironiei fata de o astfel de ineptie as putea sa spun ca deja m-am… enervat. Cred ca varianta corecta este ignorata tendentios de Garcea chestionatorul in acest chestionar. Ea ar fi trebuit sa sune asa: „Daca Garcea este oprit de la a mai concepe astfel de chestionare”.
Avem aici de a face cu o interpretare traditionala gresita a termenului „nerv” din biologie. Aceasta greseala a fost facuta mai intai de catre mentalitatea comuna care a inteles defectuos semnificatia termenului. Apoi a venit Garcea chestionatorul si a dus-o in apogeul absurdului, conform stilului sau caracteristic. Aceasta greseala consta in faptul ca irascibilitatea emotionala este constant echivalata ca enervare de catre mentalitatea comuna. Nu este total gresit doar ca enervare (in sensul neurofiziologic al termenului) exista si in cazul bucuriei. Probabil ca omul simplu s-a confruntat direct cu durerea memorabila a nervului la stomatologie, in conditii de lipsa sau slaba anestezie. Cum la inceputurile acestei ramuri a medicinii durerea era inerenta, omului simplu i s-a intiparit in minte doar aceasta latura agresiva a enervarii. Si iata termenul „enervare” ramas in limba cu sens de irascibilitate emotionala, manie sau instabilitate exploziva.
Noi, ca vorbitori nativi, intelegem foarte usor corelarea acestor cuvinte. Si, dupa cum se vede, l-am folosit si eu. Dar daca Garcea chestionatorul ii da acestui termen o conotatie stiintifica, conform apucaturilor de „savant de renume mondial”, atunci lucrurile devin absurde. Deja expresia „tensiune nervoasa” are conotatie gresit inteleasa si nefolosita sau foarte rar folosita de vorbitorii activi. Ea este folosita in neurofiziologie cu sens diferit. Impulsurile nervoase se transmit de fapt printr-un curent electric. Si, chiar daca am fost eu bata la fizica, am retinut totusi ca orice curent electric are o tensiune si o intensitate. Si Garcea trebuie sa fi retinut macar atata lucru, nu? Pai nu se urca el pe stalpii de „inalta tensiune nervoasa”? :D. Reducerea unei astfel de tensiuni ale curentului electric de transmitere a impulsurilor nervoase ar conduce cu siguranta si la reducerea irascibilitatii. Dar, in acelasi timp ea ar reduce si functionarea optima ale sinapselor si, prin urmare, a intregului creier.
Probabil ca ramas cu gandul la lectia despre reproducere, Garcea chestionatorul nu-si mai aduce aminte de la biologie despre aceste lucruri. Am facut precizarea aici cu privire la limitele pe care limba naturala prin vorbitorii activi le pot avea fata de preluarea gresita a unor termeni stiintifici datorita lipsei de specializare in domeniu. Conform acestei argumentari si Garcea chestionatorul trebuie sa renunte la zelul stilului stiintific. Astfel ca ar putea si sa schimbe aceasta pretentioasa sintagma cu un cuvant specific stilului colocvial, insa mult mai precis, precum „agresivitatea”. Ii recomand lui Garcea chestionatorul sa nu se atinga de integritatea tensiunii nervoase pentru ca lucrurile interesante de la biologie pe care el le-a inteles rapid ca elev s-ar putea sa fie drastic diminuate.
Desigur, problema pusa spre rezolvare nu este grea. Insa modul in care ea este pusa sfideaza logica, statul de drept si insasi o viata sanatoasa. Mai intai, legislatia nu interzice propriuzis agresivitatea in timpul conducerii. Legislatia nu poate face asta in general. Ea poate doar penaliza unele posibile manifestari ulterioare ale agresivitatii care ii pot afecta pe ceilalti. Dar nu toate aceste posibile manifestari ulterioare sunt tipice agresivitatii. De exemplu, un comportament agresiv la volan te poate face sa lovesti niste pietoni care traverseaza corect. Dar ii poti lovi si din lipsa de atentie. Asadar nu orice fel de incalcare a legislatiei rutiere este specifica agresivitatii. Apoi nu orice act de agresivitate in timpul conducerii este sinonim cu incalcarea legislatiei. Agresiv poti fi atunci cand intri de pe o banda laturalnica intr-o coloana de pe alta banda fara sa ceri voie, mizand pe indisponibilitatea de a evita un accident asupra celui ce i se cuvenea pozitia ta. Agresiv poti fi atunci cand claxonezi in cazul unui drum blocat. Acestea nu sunt interzise de lege (exceptand claxonarea in anumite cazuri). De aceea Garcea chestionatorul nu se poate substitui legislatiei pentru a decide de la sine putere ce ai voie si ce nu.
Iata ca agresivitatea e cam greu de cuantificat si pedepsit daca se manifesta fara incalcari de reguli de circulatie si comportament social. Dar ea se poate manifesta si in lipsa incalcarii acestor reguli. De exemplu un salut sarcastic sau rastit nu incalca vreo lege insa poate da dovada de agresivitate manifestata in comportament. Dar, daca nu se poate sanctiona si nu incalca legislatia, inseamna ca cel in cauza „are voie” oricand sa se comporte agresiv. Iata cum o astfel de intrebare nu are un raspuns adecvat.
Apoi agresivitatea nu este o chestiune de vointa sau optiune comportamentala asa cum o percepe Garcea chestionatorul. Ea nu poate fi inabusita cu aceste comenzi specifice dresarii cainilor, „ai voie”, „n-ai voie”. Ea nu poate fi „eradicata” nici cu rugaciuni in biserica si nici cu alte „tehnici de relaxare”, desi iesirea din mediul stresant da psihicului timp sa se echilibreze. Ea se poate singura atenua in timp. Din pacate o astfel de mentalitate a dresarii vine din experienta sa cu scoala traumatica a dictaturii sau perioadei antebelice, dupa cum am mai spus aici . Dar putem intelege ca mentalitatea aceasta represiva este un defect profesional al lui Garcea.
Apoi agresivitatea nu este o actiune voluntara ca fumatul sau mancatul. Exista un grad de agresivitate mostenit genealogic, cultivat pe termen lung de mediul social dar si temporar determinat de frustrarile pe perioade mai scurte de timp. Omul agresiv e mai curand un transmitator retroactiv al frustrarilor venite din afara, fie ele recente fie mostenite. Daca iti stapanesti agresivitatea asta nu inseamna ca nu ai mai fi agresiv. Asta poate eventual insemna faptul ca iti convertesti agresivitatea in depresie sau altceva (sublimare). Iar asa ceva iarasi nu se face cu vointa ci cu insusi modul de functionare al psihicului. Vointa nu are absolut nici o legatura cu controlul sau determinarea gradului de agresivitate umana. Exceptie face aici conceptul lui Schopenhauer de „vointa”; dar acesta este oricum altceva decat ce vrea Garcea chestionatorul sa spuna cu acel „aveti voie”. Si nu, acest concept nu este nici numele unui club de fotbal. Garcea chestionatorul n-are de unde sa stie asta pentru ca pe el l-au batut mai rau parintii si l-au si convins sa nu ramana cu resentimente. Sau poate nu le mai tine minte. Probabil ca la fel ii comanda si sefii sa fie agresiv odata ce a ajuns adult, si el a inteles de aici ca ar fi vorba despre vointa.
Nu in ultimul rand, formularea incalca regulile moderne ale testului grila. Dupa cum am spus aici , cerinta testului grila nu trebuie sa aiba „capcane”. In acest caz din cerinta se deduce ca exista cel putin o situatie in care „este voie”, deoarece se foloseste cuvantul „cand” care vizeaza un anumit moment dintr-o multime de alte momente.
Din pacate starea drumurilor in Romania implica un trafic infernal si frustrari mari in mintile soferilor. Stresul de la locul de munca amplifica aceasta agresivitate si insusi macelul de pe drumurile publice din Romania. Solutia, nu este comanda pavloviana a lui Garcea chestionatorul ci iesirea in primul rand din situatia stresanta. Apoi se mai poate folosi si renuntarea periodica la insasi comoditatea masinii si recurgerea la miscare. Mergerea periodica pe jos sau cu bicicleta la serviciu, implicarea in activitati sportive diverse este o foarte sanatoasa cale de absorbire si atenuare a agresivitatii. Nu in ultimul rand, recomand mergerea la psihoterapeut, de preferabil unul care nu e Garcea....
De data aceasta raspunsul e B iar povestea cu alternanta vigilentei cu relaxarea nu mai e valabila. De data asta bietul sofer buimac de atatea explicatii taoist cuantice nu mai trebuie sa fie relaxat ci permanent concentrat. S-a schimbat parerea lui Garcea…
Dupa cum am spus-o la inceputul textului, o astfel de tema, printre multe altele, ar trebui scoasa din aceste chestionare. Asa ceva nu este subiect de invatare cu atat mai putin cu cat Garcea chestionatorul insusi habar nu are ce este psihologia. Habar nu are ce sunt aceste stari. Iar exemplul lui de argat la mafiotii din jurul drumurilor, transporturilor si licentelor nu e deloc de urmat. Si nici nu-i permite sa-si fie lui insusi subiect de analiza pentru a invata experimental. Nu este deloc treaba lui sa decida cat de concentrat sau relaxat trebuie sa fie la volan cineva atata timp cat acel om nu incalca prevederile legale. Relaxarea, cu care el se bate ca o gorila cu pumnul in piept ca o are, vine la fiecare odata cu experienta. Relaxarea nu vine in urma invatarii teoretice si nici a mimarii, asa cum crede el cu psihologia lui de balta. Si acumularea ei nu inseamna mare lucru, dupa cum lipsa ei nu trebuie sa fie un impediment pentru acordarea dreptului cuiva de a conduce un autovehicul. Importanta ce i se acorda de parca ar avea valoare de vreun premiu nobil este total nejustificata.
In final postez un chestionar din care deducem lipsa sa de informatie in domeniul psihologiei perceptiei.
Raspunsul corect dupa Garcea chestionatorul ar fi doar A. Se vede din acest chestionar ca el intelege analizatorii vizual sau auditiv cam cum intelege motorul. Daca bagi combustibil in el atunci motorul functioneaza, dar daca bagi altceva e posibil sa nu mai functioneze. Capacitatea lui de a functiona ramane aceeasi, desigur cu exceptia cazului cand lichidul in cauza i-ar produce avarii. Ei bine „mecanismul perceptiei”e un pic diferit. El nu functioneaza la fel ca motorul. Organele de simt functioneaza diferit in functie de momentul zilei si de motivatia pe care posesorul lor o are pentru un anumit subiect. In cazul schizofreniei, nevrozei obsesionale sau a altor tulburari neuropsihice sau doar psihice poate exista o asanumita „atentie tubulara” care presupune o focalizare pe un anumit detaliu, cu ignorarea elementelor din jur. La fel ca in cazul antrenamentului de orice fel, rezultatele unui organ sau a unei structuri biologice depind de exersarea initiala si de gradul de obosire a acestora. Daca cineva a consumat alcool atunci atentia lui tinde sa se diminueze si puterea de procesare a analizatorilor vizual sau auditiv este mai mica. De asemenea, un alcoolic cu „delirum tremends” poate avea halucinatii (vizuale, auditive, tactile, cenestopate etc.) si iarasi acestia dau gres. In termenii mecanicii brute ai psihologiei lui Garcea chestionatorul asta se poate intr-adevar traduce ca fiind „reduce a capacitatii vizuale si auditive”.
Chit ca incarc textul, dar dupa un astfel de chestionar nu pot sa nu postez urmatorul banc sa ne mai destindem:
Un politist se intalneste cu un profesor de psihologie si,dupa o scurta conversatie despre vreme, politistul il intreabape profesor:
-Domnule profesor, ce este psihologia?
Dupa il examineaza din priviri, profesorul ii spune:
-Cel mai bine iti dau un exemplu. Ai acvariu acasa? intreaba profesorul
-Am, raspunde politistul .
-Daca ai acvariu inseamna ca iti plac pestii, asa e?
-Asa e.
-Daca iti plac pestii,inseamna ca iti place natura, asa e?
- Asa e. Dar cum vi-ati dat seama?
- Se asociaza psihologic
-Daca iti place natura inseamna ca iti place frumosul, asa e? Se leaga psihologic.
- Asa e.
-Daca iti place frumosul inseamna ca iti plac femeile si ca esti casatorit. Asa este?
-Da, asa este.
-Cam asta este psihologia, adauga profesorul.
Adoua zi la munca,politistul intreaba un coleg:
-Tu stii ce e psihologia?
-Nu. Ce este?
-Ai acvariu acasa?
-Nu
-Esti homosexual!
