Cu Garcea la luat permisul auto
3.3.1.6. Garcea chestionatorul biologul
Daca la fizica nu ma pricep, la biologie da. La aceste ore probabil ca Garcea chestionatorulfacea bilute din muci sau avioane din hartia pe care a scris lectia anterioara. De aceea au si iesit urmatoarele exemple de intrebari ale caror raspunsuri declarate valide arata cele afirmate de mine.
Garcea chestionatorul spune ca raspunsul corect este A., si intr-adevar acesta este cel mai complet raspuns din toate trei. Variantele B si C sunt false pentru ca in aceste doua cazuri sanctiunea este penala si nu contraventionala. Varianta A insa este doar partial corecta, ceea ce ar trebui sa implice declararea ei ca incorecta pentru ca in textele grila la fel ca si in logica invaliditatea unui caz .
Din pacate in Ordonanta de Urgenta OUG 195/2002 (codul rutier) nu se precizeaza direct in el aceasta limita inferioara a testului de alcoolemie. Dar totusi, este incetatenita in randul politistilor ideea ca acest prag ar fi de 0,15 - 0,25 mg/l alcool pur in aerul expirat. Am gasit pe mai multe site-uri acest ciudat text de lege ce nu se gaseste totusi in codul rutier:
„Conducerea unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice, care are o imbibatie alcoolica cuprinsa intre 0,2 -0,5 g/l alcool pur in sange, respectiv 0,15 - 0,25 mg/l alcool pur in aerul expirat se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a V-a de sanctiuni (21 la 50 puncte-amenda) si cu suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 180 de zile”
Cert este ca organismul uman creeaza el insusi alcool in mod natural prin substantele pe care le ingereaza. Nici Garcea legislatorul si nici Garcea chestionatorul nu-si mai aduc aminte de pe la orele de biologie acest fapt. Am aratat in acest articol cum l-a luat gura pe dinainte si s-a dat de gol ca nu-i prea placea scoala. El stie doar ca si cele mai mici cantitati de alcool consumate se regasesc apoi in aerul respirat. Dar nu pare sa-si aduca aminte de acest fapt ce confirma ca exista constant o anumita doza de alcool in organism indiferent daca persoana a baut sau nu alcool inainte. Asa ca „o imbibatie sub 0,8 g/l alcool pur in sange” poate si 0,0001 g/l, ceea ce nu aduce cu sine nici un fel de incriminare contraventionala. De aceea varianta A. ar fi trebuit sa aduca din 2002 aceasta prevedere, si sa precizeze si limita inferioara de 0,2/l. Din pacate nici Garcea legislatorul nu a precizat clar in lege si nici chestionatorul nu a stiut de acest fenomen.
„Sangele se scurge ritmic, pulsatil (dupa bataile inimii), iar culoarea este rosu-deschis”, asta inseamna ca hemoragia este una grava. “Se poate pierde un volum mare de sange in scurt timp”
Asa ca uitati de ce spune Garcea chestionatorul si tineti (nu „tine-ti”) cont ca punctul C este de asemenea valabil!
In continuare o alta intrebare din zona hemoragiilor venoase si arteriale:
Toti care avem tifon si pansament pe acasa stim ca il folosim la oprirea sangerarilor. Numai ca una este o banala casnica taietura de cutit si alta e un accident de circulatie, pentru care se dau aceste cunostinte de prim ajutor. Hemoragiile minore, respectiv cele venoase si cele capilare, se pot opri cu ajutorul unui astfel de bandaj. Dar nu toate. De cand eram elev la generala stiu insa ca o hemoragie provenind de la spargerea unei artere nu se opreste decat cu garoul. Bandajul este egal cu zero in acest caz, si e chiar neindicat. Iata ca exista un caz in care varianta A este falsa.
Observ inutilitatea unei astfel de intrebari. Nu ajuta pe nimeni ca inveti din ea ce deja stiai inca de dinainte de a ajunge la scoala, respectiv ca e bine sa te bandajezi pentru a opri sangerarea dupa ce ai avut o rana superficiala. Oricum, dupa cum am mentionat mai sus, chiar si fara bandaj hemoragiile venoase se opresc de la sine. Daca tot iti consumi timpul si vrei sa-l inveti ceva pe cursant despre primul ajutor in situatii critice, atunci trebuie sa insisti pe aceste hemoragii arteriale extrem de periculoase. Din pacate, atunci cand a luat in calcul aceasta posibilitate, Garcea chestionatorul a dat-o in bara cu raspunsuri partiale, asa cum este cel din chestionarul anterior.
Prin urmare, verbul „a fi” trebuie pus la conditional optativ, respectiv „ar putea fi”, pentru ca in acelasi timp el ar putea nici sa nu fie. Cele doua forme fac diferentierea intre distribuirea sau nedristibuirea termenilor de la logica (iar logica!!!); deci „Toti S sunt P” (SaP) nu este aceeasi cu „Unii S sunt P” (SiP). Hai cu logica si cu gramatica, Garcea!
