Numărul probabil al morţilor de la Cluj de dinainte de 22 decembrie

Decembrie 1989 sub lupa psihologiei istoriei

Acest articol este o secţiune dintr-un text mai amplu ce detaliază informaţiile din recentul meu documentar „Eroii au murit.1899. CIA”

Această secţiune are legătură cu precedenta

2.1.9. Numărul probabil al morţilor de la Cluj de dinainte de 22 decembrie

După cum am dedicat o secţiune pentru contabilizarea victimelor de la Timişoara din decembrie 1989 , această secţiune va face acelaşi lucru cu victimele de la Cluj. Există câteva asemănări uimitoare între Timişoara şi Cluj. Cea mai importantă dintre ele este aceea că lunetiştii au acţionat în zona fabricii de bere dar mai ales în zona Piaţa Libertăţii din Cluj, precum şi în alte zone, la fel ca şi în oraşul de pe Bega. Ei au acţionat după modelul Constantin Ciobanu din Timişoara descris la ora 02:52:50 din propriul meu documentar. Din cei 24- 43 (depinde de sursă) de presupuse victime de la Cluj în toată perioada, 10 au fost daţi ca împuşcaţi în cap. Acest număr e prea mare pentru a-l pune pe seama hazardului.

Conform celei de-a doua ipoteze din secţiunea anterioară, înainte de 22 decembrie la Cluj e posibil să fi murit doar câţiva oameni, şi aceia vânaţi de sniperi pe stradă. Restul ar fi putut fi ucişi mai târziu, şi mutaţi „din pix” pe data de 21, după modelul deja tipic de minciună cu documente specific dictaturii capitaliste. Acea singură baltă de posibil sânge, dar despre care nu ştim sigur că ar fi fost sânge, e un semn mai curând a acalmiei proverbiale din acest oraş, mai curând decât al „măcelului” despre care vorbea agentul GRU Nicolae Militaru la TVR pe 22 decembrie 1989. Însă, conform primei ipoteze, ei puteau să fie ucişi atunci, în 21 decembrie.

În ceea ce priveşte numărul de morţi, se repetă scenariul de la Timişoara, cu cifre parcă scoase „din pix”. Decretul nr. 110/1991 privind conferirea titlului de Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989, a titlului de Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 şi a medaliei Revoluţia română din decembrie 1989 oferă 32 de nume pentru întreg Judeţul Cluj. Oricum, însumate cu restul de decese din alte localităţi nu ies la aceeaşi cifră cu restul. În tabelul nominal cu eroii-martiri propuşi pentru decretul prezidenţial nr. 1.379 din 12 decembrie 2006 privind conferirea titlului de erou martir găsim 22 de nume de decedaţi la Cluj. În cartea sa „Revoluţia română din 17-22 decembrie 1989 (la Cluj-Napoca)”, editura Napoca Star, 2006, Constantin Zărnescu oferă 33 de „martiri, răniţi, împuşcaţi, decedaţi” în Cluj-Napoca între 17 şi 22 decembrie, dintre care doar despre 2 spune că n-ar fi decedat, la care mai adaugă încă 9 ucişi în alte localităţi. Web-siteul portalulrevolutiei redă 24 de nume de morţi pe 21 decembrie 1989 la Cluj-Napoca. Am să revin mai jos cu detalii privind aceste neconcordanţe în documentele oficiale. Aşa cum am făcut şi cu numele probabil fictive de la Timişoara, am să le repostez pe toate şi în cazul de faţă, cu tot riscul de a ţine minte şi pe cele fictive precum povestea cu naşterea bebeluşului Victor/Victoriţa la TVR pe 22 decembrie, inventată de căpitanul Lupoi. Am să-i enumăr în continuare în ordinea descrescătoare a probabilităţii ca aceste nume să fie reale, conform argumentaţiei din acea secţiune . Cei mai probabili să fi existat sînt următorii:

Rusu Ioan este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în cap în zona Piaţa Mărăsti. Are cruce în Cimitirul Eroilor.

Marin Vergică , este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în torace în zona Piaţa Libertăţii. Are cruce în Cimitirul Eroilor.

Merca Aurel este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în torace în zona Piaţa Libertăţii. Are cruce în Cimitirul Eroilor.

Ciortea Emil este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în abdomen în zona Astoria. Are cruce în Cimitirul Eroilor.

Cristurean Rodica este dată de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcată în cap, în zona Piaţa Libertăţii

Csaba Zoltan Ballai este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în torace în zona fabricii de bere. El a lăsat cele mai vizibile urme dintre toţi, prin familia sa, respectiv tatăl lui Ștefan Ballai, deşi nici aici autorităţile n-au făcut ce ar fi trebuit să facă faţă de familiile celor ucişi în 1989. De aceea, nici el nu e 100% sigur că a existat, şi l-am plasat pe acest loc 6 în topul probabilităţii.

Borş Grigore, deja menţionat în secţiunea linkată alături de Naşc Gheorghe cu cruce în Cimitirul Eroilor din Cluj, este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în cap în zona fabricii de bere.

Există o mărturie despre Grigore Borş de la cel ce se prezintă ca fiind fiul său .

Chira Ioan dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat in abdomen în zona fabricii de bere .

Jurjă Sorinel Dorinel dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat in cap, in zona Piaţa Libertăţii. Are cruce în Cimitirul Eroilor.

Inclezan Ioan (Iclezan Ioan, conform tabelului nominal cu eroii-martiri propuşi pentru decretul prezidenţial nr. 1.379 din 12 decembrie 2006) este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în abdomen în zona Astoria.

Ţiclete Mihai Calin este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în cap, în zona Piaţa Libertăţii. Are cruce în Cimitirul Eroilor.

Naşc Gheorghe Adrian este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în torace, în zona fabricii de bere. După cum am spus deja, are şi el cruce în Cimitirul Eroilor.

Acestea sunt cele 12 nume foarte probabil aparţinând unor oameni reali, ucişi probabil înainte de 22 decembrie la Cluj (conform primei ipoteze lansate în secţiunea anterioară). Mai departe am să le enumăr totuşi şi pe cele care mi s-au părut probabil fictive, invitând cititorii să (re)citească argumentaţia mea din acea secţiune linkată mai sus în care îi analizez detaliat, şi să decidă pentru sine gradul de probabilitate să fi exista al fiecăruia. Numele de martiri cu probabilitate de sub 50 % să fi existat la Cluj, după cum am argumentat anterior, sînt următoarele:

Mişan Luminiţa dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcată în torace, în zona fabricii de bere.

Ştefan Szabo este dat de web-siteul portalulrevolutiei împuşcat în cap în zona fabricii de bere.

Pedestru Horia este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în cap, în zona Piaţa Libertăţii. Are cruce în Cimitirul Eroilor.

Egyedi E. Imre dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în torace, în zona fabricii de bere. Are cruce în Cimitirul Eroilor.

Pop Alexandru este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în torace în zona fabricii de bere. Are cruce în Cimitirul Eroilor.

Smical Dinu Adrian Smical dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în cap, in zona fabricii de bere.

Borbely Istvan este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în torace si abdomen, în zona Piaţa Libertăţii.

Cioară Viorel. El este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în abdomen în zona Piaţa Libertăţii.

Pop Teodor, dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în abdomen în zona Astoria.

Szabo Attila este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în torace în zona Piaţa Libertăţii.

Tamaş Burgya Iosif este dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în zona Piaţa Libertăţii.

Văleanu Ioan (Ioan T. Vălean, în decretul nr. 110/1991) dat de web-siteul portalulrevolutiei ca împuşcat în torace, în zona fabricii de bere.

S-a întâmplat să iasă 12, adică jumătate, cu probabilitate de peste 50% să fi existat, şi ceilalţi 12, cu probabilitate de sub 50%. Nu am urmărit această simetrie de 50-50%, nu sînt omul numerologiei şi simetriilor. Aşa am estimat faţă de morţii din Timişoara înainte să cercetez situaţia celor din Cluj. Această simetrie nu are nicio valoare de adevăr în estimarea mea generală că 50% dintre numele de morţi vehiculate înainte de 22 decembrie sînt fictive. M-am răzgândit în privinţa a 2 nume în această perioadă şi mă pot răzgândi şi pe mai departe dacă dau de informaţii convingătoare, astfel că pot schimba componenţa acestor două grupe în viitor. La sfârşitul acestui subcapitol o să fac suma tuturor celor (foarte probabil) ucişi înainte de 22 decembrie, când Ceauşescu a fost evacuat din CC, spre a-i compara cu „măcelul” declarat prin acel ordin manipulator de Nicolae Militaru la TVR.

După cum am spus mai sus, există cazuri de neconcordanţă de nume între documentele oficiale. De exemplu decretul nr. 110/1991 îl dă ca victimă pe Ioan I. Sabău, care nu există nici în web-siteul „portalulrevolutiei” şi nici în "decretul prezidenţial nr. 1.379 din 12 decembrie 2006 privind conferirea titlului de erou martir (...)" . Pe de altă parte, în acest document nu există următorii, care există în restul de documente:

Jurjă Sorinel Dorinel
Pedestru Horia
Văleanu Ioan (Ioan T. Vălean

În schimb apare un nume nou, respectiv Lucian Matiş.

Niciunul dintre ei nu este menţionat în dosarul nr. 97/P/1990 sau de ordonanţa de clasare din 14.10.2015 în dosarul nr. 11/P/2014 . În acest document există 2 Pop Alexandru, acest nume fiind unul comun, fără legătură cu cel de la Cluj. De asemenea, există un alt nume comun, Rusu Ioan, şi acesta fără legătură cu cel de la Cluj.

Apoi, decretul nr. 110/1991 amestecă numele celor ucişi cu cel a participaţilor, fie involuntar din lipsă de profesionalism, fie asumat, cu scopul de a provoca o cât mai mare confuzie în rândul opiniei publice, ceea ce duce la dezinformare. De asemenea, el nu precizează oraşul în care victimele au murit, ci doar judeţul. Astfel că există următoarele nume care au murit în judeţul Cluj, dar altundeva decât în municipiul Cluj-Napoca. Un astfel de prim caz este Creta Bazil pe care web-siteul „portalulrevolutiei” îl dă ca născut la 11.10.1931 la Mihai Viteazu, Cluj, şi ucis în 21 decembrie 1989, ora 17: 00 la Turda .

Aproximativ aceeaşi situaţie este şi Ioan Avadani, pe care web-siteul „portalulrevolutiei” îl dă ca născut la Horodiştea, Botoşani şi ucis la data de 24 decembrie 1989 tot în Turda , unde lucra ca subofiţer la UM 01342. La fel este şi cazul Crăciun Ştefan Rus pe care web-siteul „portalulrevolutiei” îl dă ca născut la 30.04.1961 în Sângeorgiu de Mureş, judeţul Sălaj, şi ucis la data de 22 decembrie 1989 tot în Turda, împuşcat in cap, în curtea Unităţii Militare unde era lucra ca locotenent major.

Alt caz este Fănel Chican Ciupitu, născut la Ion Creangă, judeţul Neamţ, pe 10 Iulie 1956. A făcut liceul militar de muzică la București. web-siteul „inroman” spune că „după ce a terminat studiile s-a mutat cu soţia la Cluj, dar când au început evenimentele din decembrie 1989 i s-a dat ordin să meargă la Buzău”. Dar web-siteul „portalulrevolutiei” că lucra ca plutonier in "Ansamblul Artistic al Armatei Buzău", unde a şi fost murit prin împuşcare în 23 decembrie 1989. Părerea mea e că el ar fi trebuit inclus în lista victimelor de la Buzău sau Neamţ, nu în cea de la Cluj, chiar dacă ar fi locuit acolo.

Pe lângă asta, acest decret amestecă în această listă şi pe cei născuţi în judeţul Cluj, şi ucişi în alte judeţe, dezinformare practicată şi de web-siteul „portalulrevolutiei”. Un prim exemplu este Vasile Buta, născut în satul Podeni, din Cluj, soldat în termen la notoria UM 0865 din Câmpina şi ucis la infama diversiune din 23 decembrie 1989 la Aeroportul Otopeni. Două cazuri aproape identice cu Vasile Buta sînt Radu Gog, născut la Turda, Cluj, şi Dorin Petre Matiş născut la Mihai Viteazul, Cluj, şi ei soldaţi la UM 0865 şi ucişi în acelaşi loc.

În următoarea secţiune voi descrie cu ceva mai multe amănunte modul în care aceste inginerii sociale cauzatoare de moarte au fost instigate la Sibiu .

Gabriel Baldovin