2.11. Dupa ce Garcea legislatorul n-a putut sa spuna ce e prioritatea, a venit Garcea chestionatorul cu aberatia

August 16, 20160 comentarii



Cu Garcea la luat permisul auto



2.11. Dupa ce Garcea legislatorul n-a putut sa spuna ce e prioritatea, a venit Garcea chestionatorul cu aberatia


Cam toata lumea stie ce e o prioritate; te intalnesti cu semnul „Prioritate pentru vehiculele de mare tonaj” si te dai la o parte sau chiar mergi cu spatele ca sa le faci loc sa treaca; te intalnesti cu o masina ce vine din dreapta intr-o intersectie fara semafor si fara indicatoare, si atunci o lasi sa treaca prima. Prima – prioritate: nimic mai simplu. Oricine intelege. Am stiut ce e prioritatea inca dinainte de a ma apuca de studiul legislatiei. Numai ca nu poti sa utilizezi un stil colocvial pentru definirea unei notiuni intr-un corp de lege. Aici stilul de comunicare trebuie sa fie riguros, precis. De aceea, cand a fost vorba sa o definesc a cam trebuit sa-mi bat capul un pic cu ea. Codul rutier a facut si el aceeasi greseala mizand pe faptul ca in limba naturala cuvantul este destul de sugestiv si nu mai e nevoie de alte precizari. Au mai incercat si altii sa ofere o definitie stiintifica si s-au impotmolit lamentabil, tipic lui Garcea. Desi este atipic pentru stilul juridic cred totusi ca era mai bine pentru comunicare daca o explicau babeste conform descrierii de mai sus. De exemplu in urmatorul site http://www.legislatiarutiera.ro/Legislatie/Prioritatea.html, se spune:

„PRIORITATEA DE TRECERE - este dreptul potrivit caruia la o intersectie sau pe un sector de drum un vehicul trece inaintea altuia, atunci cand nu pot trece in acelasi timp doua sau mai multe vehicule.”

Desi pare exacta, aceasta definitie nu e suficient de buna. Sa luam in calcul o depasire: un vehicul oarecare chiar trece inaintea altuia; sa mai presupunem in mod normal ca cele doua (sau mai multe) nu pot trece in acelasi timp pentru ca, sa zicem, drumul se ingusteaza sau e prea aglomerat. Iata ca exista un caz in care cele „doua sau mai multe vehicule” nu pot trece „in acelasi timp” dar situatia nu implica vreo posibilitate de acordare sau primire de prioritate. Prioritatea se ofera sau se primeste in cazul intersectiilor nedirijate sau a celor cu un drum pe care se afla indicatorul „drum cu prioritate”. Cateva similaritati intre cele doua situati exista, insa diferentele sunt mult mai mari. La depasire, cel ce e depasit trebuie sa incetineasca in situatia in care manevra celui ce depaseste este prea riscanta si are nevoie urgenta de reintrare pe banda. In acest caz e nevoie si de oprire foarte rar. Dimpotriva, autovehiculul care acorda prioritate de cele mai multe ori opreste si doar rar doar incetineste.

Dar cea mai importanta diferenta este aceea ca oprirea sau incetinirea se realizeaza in momente distincte in cele doua situatii. In cazul depasirii, autovehiculul depasit poate opri sau incetini si dupa ce cel care depaseste incepe executarea manevrei de depasire. Dimpotriva, in cazul prioritatii autovehiculul ce da prioritate e necesar sa opreasca sau sa incetineasca inainte ca autovehiculul cu prioritate sa execute manevra sa. Asadar, definitia aceasta nu face diferenta clara intre depasire si prioritate. Deci definitia de mai sus e prea larga. In logica asta se cheama ca diferenta specifica a acestei definitii nu e destul de restrictiva.

Intr-un alt curs de legislatie rutiera ea este definita ca fiind:

„Dreptul unui participant la trafic de a trece inaintea celorlalti participanti la trafic cu care se intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind circulatia pe drumurile publice”

Aceasta definitie e mult mai proasta decat prima. Participantii la trafic nu se intersecteaza. Poate doar daca sunt soferi cu soferite de tir. Si nu in trafic. Daca se intersecteaza in trafic, atunci povestea risca sa se termine total opus decat ca la hotel, sa zicem. Si in loc de posibila nunta avem sigur o inmormantare… Se pot intersecta doar traiectoriile. Dar si aici e o alta problema: cam toate traiectoriile in directii opuse se intersecteaza. Ce facem? Un banc cu sedinta intre Garci?

Dupa DEX:

PRIORITÁTE, prioritati, s. f. Insusirea de a fi primul in timp; dreptul de a ocupa primul loc ca importanta, ca valoare, ca demnitate; precadere, primordialitate, intaietate. ◊ Prioritate de trecere = intaietatea la trecerea printr-o intersectie nedirijata a unui vehicul in raport cu celelalte care sosesc in acelasi timp din directii diferite. [Pr.: pri-o-] – Din fr. priorité.

Este o definitie mult mai buna. DEX precizeaza ca mai multe vehicule sosesc in acelasi timp din directii diferite intr-o intersectie nedirijata. Este un mare pas pentru intelegerea prioritatii. Si totusi, inclusiv definitia aceasta din DEX sufera prin faptul ca nu este suficient de precisa, desi aici se aduc cateva precizari importante. Problema ramane in faptul ca totusi aceste vehicule nu intra in acelasi timp intr-o astfel de intersectie nedirijata. Pentru ca, daca ar intra, la fel ca mai sus, ar face accident. Desigur, lingvistii DEX nu sunt specialisti in legislatie rutiera si par sa omita prioritatea din afara intersectiei, respectiv cea oferita de indicatorul susmentionat.

Solutia pentru acest impas e simpla. Trebuie neaparat precizat ca e vorba despre doi sau mai multi participanti la trafic care urmaresc sa ajunga in acelasi timp pe acelasi spatiu de trecere venind din directii diferite. Si cu aceasta precizare confuziile dispar. Ma astept ca ministrul transporturilor sa ma cheme pe la casierie...

Aceasta neclaritate cu privire la definirea prioritatii se regaseste in art. 131, (1) din codul rutier care are urmatoarea prevedere:

„La apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul vehiculului care circula pe banda de langa acostament sau bordura este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea in trafic.”

Observam ca in exprimarea de mai sus se evita folosirea cuvantului „prioritate”, preferandu-se ca un astfel de sofer de B „este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca”. Adica, in mare, cam ce este prioritatea. Explicatia e simpla: in legislatie prioritatea este restransa doar in perimetrul intersectiilor. Dar in cazul iesirii din alveola nu exista intersectie, desi manevra este identica cu cea a prioritatii din intersectiile nedirijate. Pam pam. Garcea legislatorul nu s-a gandit ca, decat sa carpeasca legislatia aici mai bine extinde notiunea de „prioritate” cam la ce este ea in limba naturala, cu unele precizari in plus, specifice pentru domeniul specializat. Soferii (neafectati de garcism) folosesc cuvantul prioritate in mod natural si in acest caz. Au auzit formulari colocviale de genul „Autobuzul are prioritate la iesirea din statie”. In loc sa faca asta si sa fie mai precis in definirea prioritatii, Garcea a introdus acest foarte difuz „la nevoie”. Si probabil ca datorita lui se aud o gramada de injuraturi in trafic pentru ca autobuzului sau troleului nu i se da prioritate de catre soferii grabiti spre a intra inapoi pe banda. Ei considera ca nu e „nevoie” sa mai opreasca. Ce sa-i faci!? Nevoile difera de la om la om…

Precizarea clara ca odata cu semnalizarea intentiei de a iesi din alveola, vehiculele din spate trebuie sa le acorde mijloacelor de transport public pur si simplu prioritate de iesire ar fi rezolvat din start problema. Nu mai trebuie mentionat confuz ca soferul in cauza trebuie sa „reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca”. Negociind aceste nevoi, se creeaza astfel o zona de neclaritate. Legea nu precizeaza mai departe despre care si a cui nevoie e vorba. Caci daca e doar nevoia conducatorului autobuzului sau troleului atunci eu unul, daca as fi un astfel de sofer, as avea nevoie sa am strada libera si ceilalti sa stea in spatele meu. E tare placut sa ma simt ca intr-o masina oficiala. Apoi, daca eu ca sofer de categorie B ma grabesc, atunci nevoia mea e sa ajung mai repede poate sa inhibe „nevoia” de a opri. Prin urmare, la un accident datorat neacordarii de prioritate la iesirea din alveola, luat dupa textul strict al legii un sofer nu ar putea fi deloc gasit responsabil de accident. El nu a incalcat legea prost formulata. A avut „nevoie” sa ajunga mai repede. „Nevoiasa” gandire are Garcea legislatorul!

Apoi, nu este clar cat de mare e apropierea vehiculului meu fata de autovehiculul de transport public. Daca apropierea este de doar cativa metri, atunci acesta trebuie sa primeasca prioritate si deci eu trebuie sa opresc obligatoriu. Daca apropierea este mai mare atunci e suficient sa incetinesc pana cand autobuzul sau troleul reintra pe banda in asa fel incat sa nu-l lovesc. Toate acestea se pot clarifica odata cu introducerea prioritatii.

Cum este de asteptat, problemele nu se opresc aici. Aceasta hiba nerezolvata de Garcea legislatorul, este o adancita de Garcea chestionatorul in stilu-i caracteristic. Mai intai in urmatorul chestionar:



Din pacate, la primul contact cu cerinta nu este clar ce vrea. Nu exista semnalizare luminoasa a pornirii dar exista o semnalizare a pornirii prin insasi miscarea autovehiculului. Expresia „semnalizeaza pornirea” are nevoie de exercitii semantice de interpretare ceea ce nu trebuie sa fie obiectul acestui gen de teste. Daca cuvantul semnalizare s-ar referi doar la cea prin lumina intermitenta specifica sau acustica din legislatia auto, atunci as fi ales desigur si eu B, deoarece stiu ca autovehiculul de transport in comun chiar are prioritate de a intra inapoi pe banda. Exista o semnalizare vizuala data de insasi urcarea calatorilor si inchiderea usilor autobuzului sau troleului. Pe baza acestei observatii eu ca sofer pot sa incetinesc, anticipand intentia acestui vehicul de a reintra in banda. Oricum ar fi, un astfel de autovehiculul nu semnalizeaza „pornirea din statie” ci intentia de a reintra pe drum. Folosirea luminilor intermitente de schimbare a drumului sau benzilor se foloseste si in acest caz pentru reintrare pe drum. Dar nu reintru in drum/schimb banda si apoi semnalizez. Intai semnalizez si abia apoi, daca am loc, reintru in drum /schimb banda.

Asadar, nu este clar din cerinta daca autovehiculul de transport public semnalizeaza luminos intentia de a porni din alveola sau daca deja a pornit si insasi miscarea sa este o semnalizare, desigur alta decat prin luminile electrice cu care este dotat autovehiculul. Iar aici se creeaza doua situatii pentru care este valabila fie varianta b fie varianta a. Ele depind de distanta dintre autovehiculul din alveola si cel ce da potential prioritate. Daca distanta fata de respectivul mijloc de transport in comun este foarte mica, atunci e valabila varianta a. Daca aceasta distanta e mai mare atunci e valabila varianta b. Nu stiu daca Garcea chestionatorul ar fi devenit mai precis in acest chestionar odata cu precizarile legislative. E posibil sa nu. Putem sa ne imaginam la varianta b o inlocuire a formularii „reduceti viteza si, la nevoie, opriti” cu „acordati prioritate autovehiculului de transport public de persoane” si lucrurile sa nu se fi schimbat prea mult. Pana la urma asta e Garcea lasat nesupravegheat. Am scris o intreaga sectiune dedicata confuziei din jurul expresiei sale pompoase „conduita preventiva” care, dupa cate vedem, se regaseste si aici.

O a doua confuzie adaugata de Garcea chestionatorul celei din legislatie se poate vedea in urmatorul chestionar:



Eu am pus C. Conform lui Garcea chestionatorul raspunsul corect este A, folosind in mod tendentios termenul „prioritate”.

Mai intai, nu se precizeaza despre ce pietoni este vorba in acest caz. Cei care se vad in imagine nu mai au nevoie de prioritate. Si era bine daca in definitia prioritatii data de Garcea legislatorul, despre care am discutat mai sus, se regasea aceasta intuitie obosita a lui Garcea chestionatorul, care arata ca prioritatea se refera la intersectia traiectoriilor. Dar, acesta din urma a comis-o altfel, neprecizand despre ce pietoni este vorba. Poate ca vin altii din stanga. Nu se vede daca in partea stanga a realitatii surprinse de imagine sunt alti pietoni. Imaginea nu ii arata pentru ca este taiata exact inainte de acel metru de trotuar la care un sofer trebuie sa se uite mereu in apropierea unei treceri de pietoni. Iar, daca ar exista alti pietoni acolo, atunci in acest caz traiectoriile lor si cele ale autocamionului galben s-ar intersecta si el trebuie sa le acorde prioritate. De aceea C poate fi si el raspunsul corect.

Ce-i drept, presupunand ca nu mai sunt alti pietoni pe trotuarul din stanga, de cele mai multe ori variata A este cea corecta. In cazul de fata pietonii care se vad isi continua traversarea spre trotuarul din dreapta si nu mai este vorba de nicio situatie de acordare a prioritatii. Dupa cum se vede din imagine, in mod normal camionul galben trebuie sa treaca. Traiectoriile lor si ale camionului galben nu se intersecteaza; spatiul lor de trecere nu se suprapune peste spatiul de trecere al autocamionului. Si totusi exista o situatie in care camionul galben trebuie sa le dea prioritate chiar si acestora care se vad in imagine trecand spre trotuarul din dreapta. Daca ei isi schimba brusc directia, razgandindu-se in privinta trecerii si intorcandu-se pe trotuar, atunci camionul galben trebuie sa le acorde din nou prioritate. Nu conteaza daca au trecut inainte sau nu. Pe o trecere de pietoni fara semafor in functiune ca aceasta e normal ca pietonii sa aiba prioritate indiferent de numarul de treceri pe care il fac. Conform lui Garcea chestionatorul, in acest caz autocamionul galben nu ar trebui sa le acorde prioritate si sa-i calce sau sa-i claxoneze sa se opreasca. Le-a dat odata, nu? Iata ca exista cel putin o situatie in care varianta A este falsa si varianta C este raspunsul corect. Deci acest chestionar reflecta prea tare mintea lui Garcea: e nepotrivit pentru o astfel de situatie.

Folosirea tendentioasa, neclara a termenului „prioritate” se intalneste si la urmatoarea cerinta, prin acordarea de validitate variantei C de raspuns.



Desigur, am pus sigur C, deoarece vehiculele care urca au prioritate in aceasta situatie. Am pus si A pentru ca nici cele care schimba directia de mers spre dreapta intr-adevar nu beneficiaza de prioritate de trecere din partea de celor care circula din sens opus; in aceeasi masura nici celelalte nu beneficiaza de prioritate fata de acestea. Zona de acoperire a prioritatii nu implica cele doua tipuri de autovehicule asa ca regulile prioritatii nu se aplica aici.

Ne aducem aminte ca la testul anterior autocamionul galben nu trebuia sa acorde prioritate pietonilor, avand fiecare spatii diferite de circulatie care nu fac obiectul prioritatii. Iata totusi ca in acest caz, in care se repeta practic situatia, nici varianta negativa nu este declarata valida.

In acest caz suntem pusi in fata ignorarii principului bivalentei din logica. Acesta spune ca o propozitie este fie adevarata fie falsa si nu exista o a treia varianta. Iata ca mintea lui Garcea chestionatorul a conceput si pe a treia varianta. El ne spune mai intai ca propozitia

„vehiculele care schimba directia de mers spre dreapta nu beneficiaza de prioritate de trecere fata de cele care circula din sens opus”

este falsa. Dar, in acelasi timp este falsa si propozitia contradictorie ei

„vehiculele care schimba directia de mers spre dreapta beneficiaza de prioritate de trecere fata de cele care circula din sens opus”

conform aceleiasi reguli al neaplicabilitatii regulilor prioritatii in zonele unde doua vehicule nu isi disputa acelasi spatiu de trecere. Care o fi a treia varianta a principiului trivalentei inventat de Garcea chestionatorul, numai creierul lui quatrodimensional poate sti. Pana cand ne da Garcea chestionatorul lamuriri va trebui sa ne multumim totusi cu principului bivalentei si sa bifam si varianta A. 








Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved