2.14. Cerere pentru Garcea legislatorul de a introduce pista implicita de biciclete in legislatie

September 3, 20160 comentarii



Cu Garcea la luat permisul auto



2.14. Cerere pentru Garcea legislatorul de a introduce pista implicita de biciclete in legislatie


Daca pana acum i-am reprosat unor prevederi ale legislatiei rutiere absurditatea, proasta formulare si prolixitatea, in cele din urma, dar nu in ultimul rand, ii reprosez lipsa unei prevederi clare fata de biciclisti. Poate ca ii lipsesc si alte prevederi, insa tema cu biciclistii ma preocupa mai demult. Exista o ura de cocalar al majoritatii soferilor fata de biciclisti. Asta explica foarte mult din starea noastra ca natiune. Desigur, in Romania exista ura profunda cetatenilor unii fata de altii, in ciuda ipocriziei care ne da faima unui popor ospitalier. Exista si exceptii, insa per total orice aglomeratie creeaza un sentiment de respingere pentru o anumita categorie sociala. E un fapt sociologic binestiut pe care nici macar „sfintenia” si „caracterul ales” al acestui popor nu il poate contracara. De aici, exista o ura a soferilor unii fata de altii in trafic. Simtindu-si superioritatea vehicului, unii soferi au un comportament satrapic fata de biciclisti.

Invatand legislatia, am vazut ca aceasta meteahna e ignorata/nerezolvata de Garcea legislatorul. Cu lacomia lui de provincial emancipat, el nu e interesat de capitolul sport/miscare si nu merge cu bicicleta ca sa stie cum se circula. Avand burdihanul umflat, de aia si se imbolnaveste subit odata ce e trimis la parnaie, dupa ce e prins cu matrapazlacuri diverse. Insa in toate tarile occidentale (exceptand intr-o oarecare masura Anglia) exista o cultura a circulatiei pe bicicleta. In multe din centrele lor urbane circula doar masinile de aprovizionare a magazinelor, mijloacele de transport in comun si bicicletele. La noi, a merge pe bicicleta este un semn de saracie, de inferioritate sociala pentru cocalarul din trafic. Neoliberalistul de taraba isi manifesta dispretul pentru tot ce nu e fita. De aici si haosul din trafic si din sufletul Bucurestiului.

Legislatia romaneasca prevede ca n-ai voie sa claxonezi la mai putin de 25 metri de un biciclist. Si cam atat. In tarile civilizate exista mentalitatea benzii pentru biciclisti si atunci cand ea nu este marcata. Banda are cam 3.5 metri latime. Masina are cam 2 metri latime. Se poate lasa in dreapta drumului un spatiu pe unde circula biciclistii. Iata ce indicator rutier exista in Franta:



La un blocaj in trafic sau la un semafor la care s-au strans cateva sute de metri unui biciclist ar trebui sa i se faca loc de trecere. Cand esti pe bicicleta si vrei sa depasesti o astfel de coloana, cei mai multi soferi te impiedica sa treci. Mai din plictiseala asteptarii in coloana, mai din rautate, ei pozitioneaza masina cu buna stiinta spre dreapta drumului, blocandu-ti accesul fluent in fata. Tu ca biciclist esti nevoit sa faci slalom printre ei, ocolindu-i ba prin stanga , ba prin dreapta. De multe ori ei invoca riscul de a le fi zgariata masina de catre un biciclist ce trece prin dreapta. Nu neg ca ar exista biciclisti incepatori care ar putea face acest lucru din lipsa de experienta. Dar in acest caz nu e problema biciclistului ci a omului care nu-si stie limitele si intra intr-o astfel de zona. Un astfel de biciclist incepator haotic poate veni si din lateral si zgaria masina. Si un pieton poate intra cum nu trebuie si zgaria masina. Ce facem atunci? Interzicem trecerile de pietoni pentru ca unii pot zgaria masina?

Desi cand biciclistul ii depaseste pe partea dreapta nu ii afecteaza in vreun fel, multi soferi sar ca arsi. Ei invoca in mod artificial regula dupa care depasirea se face pe partea stanga. In cazul bicicletei insa o astfel de regula nu este necesara. Depasirea pe care bicicleta o poate face si pe partea dreapta pleaca de la modul normal de circulatie pe partea dreapta cu care biciclistii sunt obisnuiti. A trece prin fata masinii din spate pentru a depasi prin stanga masina din fata, si apoi a reintra pe langa bordura este impropriu insusi mersului pe bicicleta. Si este impropriu inclusiv pentru circulatia masinilor. Bicicleta are o viteza mai mica decat masinile; a iesi spre stanga pentru depasire inseamna o incetinire a fluxului rutier. Pentru ca, conform regulii depasirii unice, masinile din spate nu au voie sa depaseasca si ele bicicleta care depaseste prin stanga un vehicul stationat pe partea dreapta. Asadar, depasirea prin partea stanga mai mult ridica acest risc al zgarierii in conditiile in care, la un blocaj in trafic, masinile stau apropiate bara la bara.

A depasi pe partea dreapta este o solutie chiar de fluidizare a traficului in acest caz. Un autovehicul nu mai este nevoit sa astepte sau sa incalce prevederile depasirii a unui singur vehicul (care nu depaseste la randul lui). Pentru sustinerea unei astfel de precizari exista precedentul depasirii prin partea dreapta a autovehiculelor insele, respectiv in cazul tramvaiului sau a unui vehicul care asteapta sa schimbe drumul, atunci cand e suficient spatiu prin dreapta. Legislatia a permis depasirea pe partea dreapta tocmai pentru fluidizarea traficului: un vehicul care asteapta sa se elibereze banda de pe sensul opus ca sa o traverseze si sa intre pe alt drum, poate bloca circulatia daca legislatorul nu ii permite depasirea pe partea dreapta. In acelasi fel se poate intampla cu bicicleta care e nevoita sa faca manevre de ocolire prin stanga pentru ca Garcea legislatorul nu a precizat asta in legislatia rutiera. Si asta pentru ca el nu are experienta mersului pe bicicleta intr-un oras cu trafic infernal ca Bucurestiul. Burdihanul sau s-a creat la volan.

Un astfel de loc de trecere pe partea dreapta a drumului pe care soferii trebuie sa il faca biciclistilor presupune o constientizare a pistei implicite de bicicleta, adica una nemarcata dar subintelesa de toti participantii la trafic. Pista implicita de bicicleta se justifica pe baza faptului ca biciclistii sunt si ei participanti la trafic. Si, ca orice vehicul, si bicicleta are dreptul sa circule pe un drum public. La modul in care este tratat de legislatia rutiera din Romania, mersul pe bicicleta pare un fel de crima. Exista cateva piste de bicicleta in Bucuresti. Exista piste facute de „Dorel” care se opresc in fata unui obstacol sau il ocolesc intr-un mod nerealist pentru mersul pe bicicleta.



Exista piste care urca peste bordura, fara o trecere lina de la strada la trotuar, obligand biciclistul la smucituri si zguduituri. Exista piste care acopera fie total fie cea mai mare parte a trotuarului, punand biciclistii in conflict cu pietonii.


Si, cel mai rau caz, nu exista piste de bicicleta deloc. Pe astfel de drumuri se poate intelege ca bicicleta este chiar interzisa. Si, dupa cum s-a vazut, unii chiar se comporta astfel.


Singura pista de biciclete de care stiu eu in Bucuresti care chiar are aspect de protectie a biciclistului conform regulii pistei implicite este cea de pe Calea Victoriei. Ea este flancata chiar cu bordura in asa fel incat masinile nu pot intra usor pe spatiul ei. E facuta prin partea stanga a sensului de mers (sens unic) si functioneaza ca pista implicita din cauza faptului ca soferii intra cu riscul de a-si avaria masina trecand peste bordura. Asa ca, la un blocaj sau la o coloana in fata semaforului pista acea ramane goala, permitandu-le biciclistilor sa inainteze pe langa coloana. Aceasta pista functioneaza fizic coercitiv la fel cum s-ar intampla si in cazul instituirii legislative a pistei implicite care i-ar obliga pe soferii blocati sa faca loc biciclistilor pe partea dreapta. O astfel de pista ar trebui sa existe pe orice drum si legislatia trebuie sa o precizeze clar in prevederile sale si sa-i educe pe cocalari. Faptul ca nu e marcata nu trebuie sa fie un impediment pentru ca soferul sa nu tina seama de ea. Tot ce trebuie este ca Garcea legislatorul si Garcea guvernantul sa incerce sa-si mai abata gandurile de la smecherii, sa observe aceste realitati, si sa mai faca ceva util si pentru comunitate.



O situatie similara este si cea a mersului cu bicicleta pe contrasensul interzis, dar suficient de lat pentru a permite trecerea unei biciclete. Desigur, intr-un oras ca Bucurestiul unde masinile sunt parcate jumatate pe carosabil si jumatate pe trotuar, o astfel de pista nu poate exista atata timp cat nici masinile nu pot trece. Este cazul stradutelor de pe langa Intercontinental. E clar ca acolo astfel de piste implicite nu pot exista pentru ca nici masinile nu au loc. Dar in cazurile in care e loc, precum cel descris mai sus, legislatia trebuie sa precizeze asta in virtutea regulii participarii la trafic. Si, da, sunt destule cazuri unde e destul spatiu pentru ca sensurile unice sa aiba pista implicita pentru biciclete chiar daca ea intra pe sens opus. Trebuie spus maniacilor sensului unic, ca pista de pe Victoriei are ambele sensuri, cu toate ca drumul masinilor este de sens unic. Deci se poate.

La fel ca si in cazul depasirii blocajului pe partea dreapta, exista soferi rautaciosi care prefera sa intre cu buna stiinta pe partea biciclistului, sa incurce traficul si sa blocheze drumul. Ei isi descarca astfel frustrarea pe marele depilator, marele infractor si marele autor de carnagiu in trafic, respectiv biciclistul!!!! Inclusiv faptul ca sta si rage de 5 minute blocat cu drumul liber fata i se pare ca se datoreaza tocmai biciclistului. Si-au gasit ei in biciclist un tap ispasitor pe care sa-l ameninte cu strivirea cu bolidul lor. Au gasit in biciclist cauza pentru care ei nu sunt campioni la Formula 1. Si-au gasit pe cineva mai slab in cai putere pe care sa-si verse naduful de sclav frustrat care nu are curajul sa-i spuna in fata sefului care i-a cauzat frustrarea.

Desigur, sentimentul de a fi sofer depasit de o bicicleta este acela al motanului Tom pacalit de soricelul Jerry. Dar daca tu, sofer prostovan, dinadins te apropii cat mai mult de bordura, impiedicandu-mi trecerea, atunci esti cu mult mai prost decat motanul Tom. Logica unui astfel de comportament este acea a mortii caprei vecinului: „eu cu masina sunt blocat, stai si tu biciclistul intre noi, doar s-o ingreuna si mai mult traficul si om suferi toti mai mult”. Insa cocalarii care se comporta astfel trebuie sa inteleaga un lucru: nu din cauza biciclistului asteapta ei in acea coloana. Daca erau toti pe bicicleta se putea circula in acel moment. Macar acest minim efort intelectual l-ar putea face pentru a iesi din acest cerc vicios al frustrarii sclavagiste care ii fac pe multi sa inghita in sec la locul de munca si care apoi se revarsa pe semeni in trafic sau pe stadioane. Nu e vina lor c-au fost prinsi in aceasta capcana sclavagista. Nimeni nu s-a nascut invatat. E vina lor insa ca nu fac cateva eforturi de a-si indrepta comportamentul si a nu fi agenti ai sistemului pe care de fapt il detesta.

In acest moment mersul pe bicicleta si interzicerea masinilor in zonele centrale ale marilor orase, in special in Bucuresti, e singura solutie de rezolvare a crizei infrastructurii. Din pacate, atata timp cat in Romania nu exista o mentalitate ecologica in trafic la nivel de sofer, nici Garcea legislatorul nu se grabeste sa le ia in calcul. Totusi aceste anormalitati comportamentale ale soferilor fata de biciclisti trebuie amendate mai intai de legislatie. Pana acum Garcea legislatorul nu a facut nimic pentru a le reglementa. Cea mai buna solutie ar fi constructia de drumuri care sa absoarba acest trafic infernal care distruge vieti si minti. Din pacate statul mafiot are de profitat de pe urma acestei intarzieri a infrastructurii rutiere, dupa cum am aratat aici: http://baldovin.blogspot.ro/2015/10/spaga-din-drumurile-paradite-si-nefacute.html

Jos burdihanul din masina, Garcea legislatorule si Garcea guvernantule, si mai urcati si pe bicicleta! Poate va mai potoliti lacomia si va mai linistiti apetitul maladiv pentru hotie. Si poate scapati si de inchisoare, nemaifurand atat. Oricum, daca va ascundeti in boliduri antiglont de cetatenii frustrati, tot intr-un fel de inchisoare se cheama ca stati.





Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved