3.1.3. Razbunarea lui Garcea chestionatorul pe scoala

October 27, 20160 comentarii



Cu Garcea la luat permisul auto



3.1.3. Razbunarea lui Garcea chestionatorul pe scoala


Am vazut in sectiunea anterioara ca Garcea chestionatorul, oricare ar fi el, a suferit anumite abuzuri in copilarie. Fiind format intr-un sistem profund represiv cum a fost dictatura comunista, nu putea evita aceste abuzuri. Intelegerea acestui fapt s-ar putea sa atraga compasiune. Si e normal sa fie asa. Dar totusi aceasta compasiune nu trebuie sa tolereze transformarea victimei in calau, desi asa se intampla in mod natural. Apoi, ca intr-o adevarata epidemie, victimele devin agenti de raspandire a traumelor inapoi in societate, facand noi victime din alti inocenti. Majoritatea criminalilor ajung astfel in special datorita traumelor suferite anterior, de obicei in copilarie. Din pacate si in cazul lui Garcea chestionatorul aceste frustrari timpurii se manifesta prin predispozitie pentru razbunare (antisociala) vizibila in multe dintre aceste chestionare. Am ales in aceasta sectiune un alt chestionar absurd in care se regaseste aceasta predispozitie. De data aceasta tinta este scoala la care, ne imaginam, nu a performat prea bine, fiind marginalizat si umilit. Urmatorul chestionar este ceea ce mi s-a parut cel mai concret exemplu in acest sens:



Mai intai observam la aceasta intrebare o imprecizie in formulare. Varianta corecta dupa Garcea chestionatorul auto e B. Dar, conform enuntului literal al intrebarii, ea nu este cea corecta. Exista o situatie in care nu esti obligat sa asiguri „functionarea cel putin a luminii de intalnire din stanga a autovehiculului si a unei lumini de pozitie din spate”, asa cum spune varianta B. Aceasta este cea a cazului de oprire pe partea dreapta cu triunghiurile reflectorizante amplasate corespunzator pana cand o firma de asistenta vine sa rezolve situatia. Este perfect legal. Pentru a-l face corect, Garcea chestionatorul trebuia sa aleaga intre doua variante: 1) sa faca o alta varianta de raspuns la aceasta intrebare in care sa precizeze si posibilitatea stationarii cu triunghiurile reflectorizante; 2) sa precizeze in intrebare ca soferul in cauza trebuie sa se deplaseze urgent in asa fel incat nu ar putea amana calatoria. In acest ultim caz posibilitatea de stationare era exclusa

Legislatia nu poate fi acuzata de imprecizie in acest caz. Codul rutier spune la Art. 114. (4) ca

“Pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasa nu pot fi conduse sau remorcate fara a avea in functiune pe partea stanga, in fata o lumina de intalnire si in spate una de pozitie.”

A circula fara lumini noaptea e un lucru foarte periculos. Mai bine amani deplasarea decat sa faci accident si sa implici si pe altcineva in el. Dar e un lucru foarte improbabil la masinile de azi ca instalatia de iluminare sa pice subit. O astfel de situatie, cu aceste prevederi din legislatie, probabil ca supravietuieste in aceste chestionare de pe timpul Daciei 1100. In cazul masinilor de astazi instalatia de iluminare se defecteaza de obicei in urma unui accident. Singura situatie in care ambele faruri din fata nu functioneaza este ruginirea firelor electrice si ruperea lor. Cum ele sunt cauciucate sau plastificate, e de inteles ca sunt mai protejate decat restul pieselor masinii care vor rugini primele. Pana cand aceste fire se vor rupe din cauza ruginii poate ca masina e deja de mult la fier vechi. Asadar, daca ceva se defecteaza subit la o masina, fara vreo actiune din afara, e foarte putin probabil ca acel lucru sa fie tocmai instalatia de iluminare. Iar ca ea sa se defecteze tocmai in noaptea in care trebuie sa duci pe cineva la spital, e aproape de limita improbabilului.

Asa ca aceasta prevedere din lege nu a ramas in legislatie doar pentru cei 0,0000001 pe un milion care au avut ghinionul sa constate ca in singura lor noapte cand a trebuit sa conduca masina li s-a defectat instalatia de iluminare. Ea a ramas exact pentru aceste cazuri de accident usor. Sa luam ca exemplu o situatie in care, intr-un sat oarecare, lovesti masina usor; ea merge fara probleme cu exceptia farurilor. Ce faci in aceasta situatie? Astepti pana vine asistenta sa-ti repare ambele faruri? Poate ca ziua urmatoare trebuie sa mergi la serviciu, si nu-ti permiti sa astepti. Poate nu cunosti pe nimeni in acel sat la care sa dormi peste noapte. Legea a dat dovada de intelegere si ti-a permis circulatia doar cu un singur far, permitandu-ti sa poti sa te deplasezi cu masina in regim de avarie. Dupa aceea poti sa repari intreaga instalatie de iluminare la un auto service sau ceva de genul. De asta si exista doua faruri. Tehnologia a copiat natura care foloseste astfel de rezerve active ale organelor foarte importante.

Si, daca nu-l poti repara, poti totusi improviza o lanterna asemanatoare ca putere de iluminare cu faza scurta cu care sa ajungi acasa sau la auto service ca sa repari macar unul dintre faruri. Putini politisti te vor amenda in cazul in care improvizezi o astfel de lanterna in fata si mergi cu ea. Iar in cazul in care vreun Garcea te amendeaza, vei castiga procesul de contestatare a ei, desigur daca ai si ceva asemanator asigurat la spate. Pentru ca legea nu spune in mod expres ca trebuie sa repari tu un far al masinii ci doar ca trebuie sa asiguri „in fata o lumina de intalnire si in spate una de pozitie”. Iar acestea pot fi si alte lumini decat cele ale farurilor incorporate in masina. Dimpotriva, exprimarea lui Garcea chestionatorul e alta; el spune in varianta B ca soferul trebuie „sa asigure functionarea cel putin a luminii de intalnire din stanga a autovehiculului…”. Observam ca el da forma de obligatie repararii farului, ceea ce nu este in spiritul textului de lege. Asadar, chiar si in acest caz, varianta B este falsa.

Iata ca in acest caz Garcea chestionatorul interpreteaza astfel legea incat sa-i puna in dificultate pe atinichigii. Adica pe intelectualii care ii aduc aminte de profesorii lui. Daca lumina farurilor nu se mai aprinde poti s-o repari numai daca te pricepi la instalatii electrice sau ai pe cineva prin preajma care se pricepe. Unii pot. Dar altii nu. E absurd sa-i ceri unui om care nu se pricepe la reparatii sa umble prin instalatia electrica ca sa repare acel far. Cum sa imi ceri tu mie sa ma dau eu de trei ori peste cap si sa ajung specialist in repararea farurilor? Comentariile examinatilor sunt relevante. Cum Garcea chestionatorul are apucaturi multidisciplinare de renume mondial, e probabil sa poata improviza o reparatie acolo. Si, fireste, aici a gasit un mare prilej sa pozeze in marele tinichigiu erou care ne salveaza atunci cand, in proportie de 0,0000001 pe un milion, ramanem subit fara lumina farurilor noaptea. Spre deosebire de ‘ndelectualii cu care a luat contact sporadic, el se lauda cu cunostintele din electrice si mecanica. Probabil ca Garcea chestionatorul prefera sa repare diferite mecanisme in loc sa mearga la scoala. E de inteles ca, la modul cum gandeste in prezent, lucrurile de la scoala i se pareau absurde. Si iata-l in postura de a se razbuna punandu-i pe intelectualii amecanici in situatii absurde la fel cum i s-au parut lui ca il pun profesorii cand era elev.

Din pacate, fiind format in mediul abuziv dictatorial, este probabil ca profesorii lui Garcea chestionatorul sa il mai fi batut cand erau mic sau sa il pedepseasca, cerandu-i lucruri absurde in procesul de invatare. Si aici chiar nu e de ras. Scoala era abuziva pe timpul copilariei sale. Asa au patit-o mai multi, si chiar de la case mai mari. Razbunarea lui Garcea chestionatorul pe intelectuali „cu propriile lor arme” se poate vedea in multe din aceste chestionare. Ramane la latitudinea cititorului sa nu repete greselile pe care profesorii lui Garcea chestionatorul le-au facut cu el. Scoala trebuie sa devina mai prietenoasa. Pentru ca, in caz contrar, rezultatul il putem vedea in aceste chestionare.

Garcea chestionatorul si-a ales o meserie eminamente antisociala. In ciuda numelui acesteia („politie” – din grecescul „polis”, care inseamna comunitate, oras), in aceasta meserie se incadreaza multi predispusi la comportamente antisociale. Este parte din mascarada societatii contemporane sa prezinte inselator institutiile sale, care de fapt functioneaza pe principii aflate la polul opus decat cele declarate. Cautand, amenintand si pedepsind marginali in persoana infractorilor reali sau imaginari, Garcea chestionatorul se afla intr-un razboi continuu cu o parte din societate. Motivatia psihica pentru acest razboi este data de amintirea vie a educatorilor lui persecutori sau a celor care l-au abuzat fizic sau psihic timpuriu. Ne putem imagina ca acest razboi se regaseste in relatiile deteriorate cu membrii familiei. Ne putem imagina ca acest razboi antisocial se regaseste nu doar in viclenia din aceste chestionare ci in insasi societatea romaneasca condamnata la subdezvoltare. Din pacate o astfel de bariera culturala si afectiva nu are vindecare, ca sa zic asa. Garcea chestionatorul impreuna Garcea legislatorul si Garcea guvernantul nu vad alta cale de ridicare din mizerie decat pe aceasta. Iar coruptia uriasa din politie se afla mana in mana cu insasi infractionalitatea pe care paradoxal Garcea trebuie sa o combata. In urmatoarea sectiune voi prezenta un chestionar in care ii scapa cateva cuvinte pe tema asta, conform a ceea ce psihanaliza numeste „act ratat”.





Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved