Am făcut un vlog cu această temă şi l-am încărcat pe:
youtube
rumble
tiktok
@gabriel_baldovin
Internet archive
Sau în variantă de text simplu, aici:
Vă salut! Am reuşit astăzi să evit, cel puţin pentru un moment, o diversiune care poate fi folosită la manufacturarea absenţei mele de la locul de muncă; mai exact am primit o sarcină de serviciu să mă deplasez dinspre locul unde îmi desfăşor activitatea altundeva, pentru o altă activitate. Şi, în timpul în care aş fi fost eu „absent”, în ghilimele – pentru că între timp am văzut ce e activitatea aia şi m-am cam cărat de acolo – deci în timpul în care eu aş fost absent, al treilea om în stat în ierarhia de comandă din domeniul pe care îl practic a venit într-o inspecţie neanunţată. Ei… În mod normal astfel de „vizite inopinate” se anunţă. De data asta nu s-a anunţat. Şi situaţia nu e unică; s-a mai întâmplat o dată chestia asta anul trecut, când la fel am primit un mesaj pe telefon să mă deplasez în altă parte în timpul activităţii; evident că nu m-am dus, că între timp de vreo 6 - 7 ani, cât mi-a luat, de studiu al modului în care se fac diversiunile în lumea asta, şi cel mai clar exemplu este documentarul meu „Diversioniştii”, care se găseşte în online, m-am cam prins, am cam înţeles cam cum se fac astfel de diversiuni. Şi desigur că nu m-am dus. Şi iarăşi, al patrulea, undeva al patrulea om în stat, tot aşa face o vizită „întâmplătoare” la locul meu de muncă. Evident că omul poate că nu ştie. Dar el consemna acolo că nu sînt prezent acolo.
Cine ştie ce se mai întâmplă! Astea sînt numai câteva exemple. O să vin cu mai multe detalii într-un material pe care îl elaborez despre şicanele care mi se întâmplă de la o vreme încoace, în special de când am făcut documentarul „Eroii au murit”, la locul de muncă. Sper să pot face faţă! Nu ştiu! Sper să… măcar să-mi amân cumva dreptul la muncă şi să rămân în continuare la acest loc de muncă! Pentru că absenţele prelungite duc la închiderea contractului de muncă, adică concedierea mea. Şi asta s-a mai întâmplat de multe ori inclusiv în lumea aşa-zis civilizată. Şi un exemplu, cel mai clar exemplu, este cu „Bill’s list” de la Hollywood; nişte oameni de film au vrut să facă un material, un film sau un documentar, despre ce s-a întâmplat la Pearl Harbor pe 7 decembrie 1941. Şi detalii despre asta nu le mai zic acum, puteţi vedea în cartea mea „Manifestul societăţii automatiste”, care iarăşi se găseşte în online. Deci, căutaţi Baldovin cu Pearl Harbor şi vedeţi ce s-a întâmplat acolo într-un mod în care n-a mai fost pus până acum, printre altele! Ei bine, cei care au vrut să zică ceva despre ce s-a întâmplat atunci, pentru că au fost vreo 2000 de supravieţuitori, care au fost marginalizaţi, au avut acelaşi soartă ca a supravieţuitorilor. Adică au fost trecuţi pe lista aia neagră de la Hollywood. Şi aşa mi se încearcă şi mie. Nu ştiu cât o să rezist, încă o dată zic. Dar până acuma văd că am rezistat cu brio. Să vedem ce va fi pe mai departe! O zi faină!
