3.2. Garcea razbunatorul antisocialul

November 20, 20160 comentarii



Cu Garcea la luat permisul auto



3.2. Garcea razbunatorul antisocialul


Asadar, acest prim subcapitol din capitolul dedicat lui Garcea chestionatorul a constat in descrierea mediului in care s-a format ca personaj social precum si a predispozitiei sale resentimentare, razbunatoare pentru aceasta experienta traumatica. In urmatoarele subcapitole il vor descrie efectiv in campul muncii, adica voi arata in ce mod aceasta predispozitie este pusa de el in practica.

3.2.1. Despre predispozitia psihopatologica a lui Garcea chestionatorul spre razbunare si bataie de joc la dresa semenilor


Am aratat aici http://baldovin.blogspot.ro/2016/03/cu-garcea-la-luat-permisul-auto.html cum Garcea legislatorul si guvernantul au preferat sa absurdizeze examenele auto pentru a reduce numarul soferilor mai curand decat sa ajusteze drumurile la standardele europene. Am aratat acolo faptul ca astfel de decizie a avut ca principala intentie favorizarea spagarilor. De pe urma lor se mai pot ulterior colecta alte taxe in mod neoficial prin mita sau oficial prin amenzi. O prima solutie pentru absurdizarea examenelor a fost extinderea domeniului de examinare teoretica cu mult in afara legislatiei si practicii rutiere, despre care am discutat aici: http://baldovin.blogspot.ro/2016/04/15-comparatii-cu-tarile-occidentale-in.html . Aceasta extindere a implicat erori inerente in forma variantelor de raspuns datorita competentei profesionale lui Garcea chestionatorul, nespecifica pentru noile domenii. Sunt unele chestionare cu alura interdisciplinara in care el isi arata limitele, zic eu normale si scuzabile in acest caz. Justificarea erorilor din variantele de raspuns in care ele sunt implicate consta in imposibila specializare paralela in domenii precum medicina, teoria generala a dreptului, biologia, psihologia gramatica, etc. Apoi, am vazut in subcapitolul precedent ca nici nivelul intelectual nu-i permite asa ceva. Despre ele am sa discut in detaliu in urmatorul subcapitol.

Dar sunt alte chestionare in care el nu mai are o astfel de justificare pentru ca eroarea e simplu de vazut. Exista variante clar invalide de raspuns care sunt date ca valide in unele chestionare, cupa cum anumite variante clar valide sunt date ca invalide. Stim ca Garcea nu crapa de inteligenta si cunoastere. Insa atat de prost chiar nu poate fi nimeni. Statutul sau profesional nu este atat de jos incat sa nu cunoasca lucruri evidente si simple. Ne aducem aminte de chestionarul dat ca exemplu la inceputul acestui text .



In acest caz nu mai este vorba de incompetenta ci de bataie de joc la adresa bunului simt si fata de regulile comun acceptate din societate. Am mai vazut cateva de a cest gen de-a lungul acestui text pana acum, in special in subcapitolul precedent. In acest caz este vorba despre o mentalitate antisociala, golaneasca care se regaseste in apetenta sa antisociala deja amintita in subcapitolul anterior.

Putem sa fim siguri ca legislatorul si guvernantul nu i-au cerut lui Garcea chestionatorul in mod expres sa incalce legislatia si regulile de bun simt ale societatii cu aceste chestionare. Cel putin, nu oficial. Pentru ca asta ar insemna ca ei sa-si ia responsabilitatea pentru aceste erori, iar asa ceva este improbabil. De ce sa-ti iei inutil astfel de riscuri cand ai subalterni care pot fi ei trasi la raspundere? Asa ca e mai usor de presupus ca factorul politic i-au dat simplu un ordin de ingreunare a acestor examene. Probabil ca Garcea chestionatorul a primit libertate si promisiunea de protectie pana la un anumit nivel.

Simtind aceasta libertate venita din zona politicului, Garcea chestionatorul a profitat de ea pentru a-si bate joc de orice si oricine, aflati sub scara sa ierarhica. In penultima sectiune a subcapitolului anterior am analizat tendinta de razbunare a lui Garcea chestionatorul pe profesorii sai. Datorita abuzurilor la care a fost supus, el nu mai poate relationa cu societatea decat prin abuzarea ei. Vorbim aici despre un mod de razbunare simbolica explicabil prin ceea ce psihanaliza clasica a descris cu fenomenul de „identificare cu agresorul” la nivel individual. Ea a inclus metaforic acest fenomen in grupul asa-numitelor „mecanisme de aparare ale Eului”. Acest fenomen este menit sa explice predispozitia spre ideatie paranoida de persecutie a unui subiect educat intr-un mediu frustrant, restrictiv si punitiv. El consta in a improviza o situatie frustranta de genul celei de la scoala si a lua rolul profesorului persecutor (sau perceput de el ca atare), pentru a rezolva la nivel psihic o situatie traumatica reala sau imaginara din trecut. *

Educatia represiva este un factor crucial pentru formarea acestor predispozitii resentimentare. Rezultatul este o civilizatie sado-masochista. Solutia data de civilizatie pentru problemele aparute nu consta in rezolvarea lor ci in anihilarea si exterminarea celor care le scot in evidenta. Asta arata ca, in ciuda vorbelor frumoase despre echitate, societatea noastra este inca una salbatica. Cu cat un om este format intr-un mediu mai represiv, cu atat el va dezvolta predispozitie spre represiune la randul sau. In societatea umana putem vedea o multime de cazuri cu victimele care se transforma in proprii lor calai, formand alte victime asemenea unui virus relational. In lumea animala el se poate vedea foarte bine la masculii invinsi in luptele pentru femele de adversarii mai puternici. Dupa pierderea luptei acestia se razbuna pe masculii marginali. Aceasta a doua lupta nu are nici un fel de miza. Masculii aflati sub rangul lor nu au harem. Invingerea lor in astfel de lupte auxiliare nu are decat o functie pur psihica, de descarcare a frustrarii pierderii luptei initiale cu masculul dominant.

Aceeasi situatie se intampla si cu cazul lui Garcea. Pacatul represiv al civilizatiei fata de unii ca el il face razbunator pe cine apuca, la intamplare, sub protectia superioritatii ierarhiei sociale. Fiind umilit intr-un mediu social frustrant conform cu descrierile subcapitolului anterior, el vrea sa isi si alimenteze ego-ul care sa contracareze acest sentiment de inferioritate. Din pacate, ego-ul sau nu poate fi ridicat prin realizarea a ceva deosebit care sa atraga admiratia semenilor. Daca ar fi avut organul necesar pentru asa ceva probabil ca ar fi facut niste lucruri mai importante decat aceste chestionare. Si atunci prefera sa foloseasca varianta bruta. Faptul ca are inferiori in jurul lui ii creeaza un sentiment de paradoxala siguranta emotionala intr-un domeniu represiv cum este cel al politiei. El vrea sa umileasca pe altii asa cum a fost si el insusi umilit in trecut prin trecerea filtrelor sociale fara resurse intelectuale/creative foarte ridicate.

Legislatia rutiera si regulile conducerii in siguranta a unei masini nu este un domeniu de premiu Nobel. In chestionarele din acest subcapitol Garcea chestionatorul isi arata mania sa psihogena de a complica inutil aceste reguli, de a inventa ad-hoc altele noi si chiar de a le contrazice cu nonsalanta pe cele declarate oficial valabile. Si, ceea ce e cel mai grav, el aduce piste false de rezolvare a unor situatii critice, ca in cazul primului ajutor. Voi expune sectiunile acestui subcapitol exact in aceasta ordine. Scopul unui astfel de comportament este unul antisocial, respectiv pentru a produce confuzie in realitatea oricum foarte problematica a legislatiei rutiere. Vorbim aici despre o adevarata infiltrare in zona oficiala a unor mentalitati criminale. Ele s-au infiltrat in stat pe criterii de nepotisme dupa ce mafiotii au ajuns sa puna incet si sigur stapanire pe sistemul social. Acest fenomen sta la baza jafului oficial care s-a intamplat in Romania ultimului sfert de secol. Din pacate aceasta nevoie patologica antisociala de a induce in eroare semenii si de a da piste gresite poate costa viata cuiva. Pe Garcea chestionatorul nu-l intereseaza de asta. El vrea sa gaseasca nod in papura cursantului pentru a-si lua spaga. Acesta este in general profilul psihopatologic al celor ce activeaza in domenii represive precum armata, politie, agentii de securitate etc,. Ei au probleme in relationare cu familia, prietenii din copilarie si insasi comunitatea, creandu-si comunitati paralele, uneori imaginare in care sa se integreze fantasmatic**.

Din punct de vedere tehnic aceste chestionare esueaza sa vada ce trebuie sa vada de obicei un test grila, respectiv cat stie un examinat. Dimpotriva, in acest subcapitol vom vedea ca autorul sau chiar mizeaza pe stiinta si experienta soferiei celui examinat si se bazeaza pe informatiile sale pentru a-i transmite semnale inselatoare si a-l face sa greseasca. Sunt foarte multe astfel de chestionare care confuzioneaza o cerinta simpla prin introducerea unui element distractor. Asa ceva insa contravine regulii pedagogice a testelor grila dupa cum am aratat aici http://baldovin.blogspot.ro/2016/04/14-chestionarele-pentru-obtinerea.html . Interesul celor care au facut aceste chestionare nu este desigur acela de a-i verifica nivelul cunostintelor ci de a-l incurca si a-i lua spaga. In aceste chestionare il vedem pe Garcea politistul care cauta nod in papura cand te opreste in trafic pentru a-si lua spaga dupa cum am aratat aici.

Unii politisti o arata pe parcursul „misiunii” doar pentru a-si creste in mod medieval un ego ranit in cei 7 ani de acasa sau mai tarziu. O astfel de ignorare a bunului simt e parte din zona urata a acestui popor. Am cunoscut-o de cand eram mic si o voi detesta toata viata. Mita e lucrul care il ghideaza lui mintea in aceste situatii si foloseste „regulamentul” doar pentru acest scop. In nesimtirea asta a lui, Garcea chestionatorul se regaseste nesimtirea superiorului sau caruia el ii duce „dreptul”. Si, de asemenea, aici se vede si nesimtirea politicianului care isi bate joc in aceeasi maniera de aceasta tara.

Cam asta inseamna a avea liber la nesimtire si prostie din partea lui Garcea legislatorul si guvernantul. Suprapunandu-se peste interesul lor de spagari de lux, guvernantii i-au dat liber la nesimtire si prostie. Si pentru el asta e adevaratul rai. Desi a plecat demult din codrul lui in care urla liber, reintoarcerea la el este sinonima cu ceremonialul. Vazand acest ordin de la Garcea guvernantul de a fi cat mai nesimtit in imaginarea acestor chestionare, iata-l pe Garcea chestionatorul in apogeul fericirii! Cu aceste chestionare el ne-a dat una dintre cele mai memorabile mostre de cat poate el sa duca.

Singura scuza a autorilor pentru permiterea acestor chestionare ar fi doar aceea de creare a unei realitati logice asemanatoare cu traficul din Bucuresti. A fi sofer nu inseamna doar sa conduci ci sa si inghiti in sec atunci cand vezi aberatii in trafic. Logica lor e urmatoarea: „sunt intrebari tampite? Asa si? Obisnuieste-te de pe acum, traficul e plin de tampiti!” Ok…

Prin aceste chestionare transpare spiritul corupt al birocratului presupus tipicar, dar care de fapt e spagar. Ele descriu modul subtil al spagii de a trece neobservata in spatiul birocratic romanesc. Mentalitatea traditionala romaneasca a maximei „sefu-i sef” promoveaza o relatie de vasalitate intre oameni. Daca esti superior ierarhic in acest spatiu atunci trebuie sa fii un fel de stapan de sclavi. In acelasi fel seful tau se comporta la fel cu tine. Din pacate o astfel de mentalitate e foarte psihogena si ulterior psihosomatogena. De aceea, cei ce ies la pensie dupa o viata traita in acest mediu de munca vor trai mai mult prin spitale decat in tihna dupa retragere. In urmatoarele articole voi descrie in detaliu acest aspect al nevoii psihopatologice de umilire a celui aflat in inferioritate ierarhica.







* In lucrarea mea teoretica „Dinamica psihologiei abisale” am numit „educatie salbatica” acest fenomen, insistand mai curand pe factorul traumatic exterior, obiectiv al acestei predispozitii de razbunare, mai curand decat pe cel subiectiv , originar agresiv specific sintagmei clasice „identificarea cu agresorul”.
 

 Diferenta este uriasa, din punctul meu de vedere. Pentru psihanaliza clasica „identificarea cu agresorul” este mai curand o obiectivare a agresivitatii subiective. „Agresorul” este mai curand unul simbolic. Asupra lui se proiecteaza propria agresivitate. Ea explica tendintele paranoide individuale. De aceea, extrapolarea acestei formule in explicarea spiralei violentei colective obiective specifice situatiei sociale din Orientul Mijlociu nu este tocmai fericita. Dimpotriva, consider ca formula mea de „educatie salbatica” reuseste sa explice si interpretarea eronata a agresorului din formula clasica „identificarea cu agresorul” dar si predispozitia spre razbunare a individului sau comunitatii agresate obiectiv si traumatizate initial.

**Cazurile veteranilor din razboaiele americane sunt elocvente. Putem intelege astfel de ce nu poate exista o democratie in adevaratul sens al termenului in cazul unor oameni formati intr-o societate represiva. Ceea ce se cheama astazi democratie reprezentativa este departe de adevarata democratie care s-a pus in practica pentru o perioada scurta de timp in Atena antica. Ajungand sa aiba o astfel de libertate conferita de puterea politica, un astfel de om simplu alege mai curand represia mai curand decat dialogul. El alege sa-si bata joc de minoritatile ce nu se pot apara mai curand decat sa construiasca ceva impreuna. Cazul poporului german care a ales democratic dictatura hitlerista este un exemplu elocvent.






Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved