3.3.2.2. Atunci cand Garcea chestionatorul are directia profund avariata

June 12, 20170 comentarii



Cu Garcea la luat permisul auto



3.3.2.2. Atunci cand Garcea chestionatorul are directia profund avariata




Sa privim urmatoarea intrebare:



Cerinta in sine nu este deloc dificila pentru ca variantele a si b de raspuns sunt prea absurde pentru a fi adevarate. Dar asta nu scuteste folosirea nepotrivita a expresiei „directiei de mers”. Am aratat in acest articol prolemele ce decurg din folosirea acestei sintagme neclare in definitia depasirii. Garcea chestionatorul are experienta soferului care stie ca trebuie sa semnalizeze atunci cand iese dintr-un sir de masini fie pentru a depasi, fie pentru a intra pe un alt drum. Lipsa de semnalizare in aceste situatii implica riscuri de a fi loviti de alti soferi care pot fi luati prin surprindere de manevra noastra. El a gasit in invartirea volanului si curba pe care masina o face odata cu manevra in cauza drept numitorul comun al acestor doua situatii, multumindu-se cu aceasta expresie „directie de mers”.

Limba romana are doua cuvinte foarte precise pentru a reda cele doua situatii, respectiv cel de „drum” si cel de „banda”. Schimbarea drumului si schimbarea benzii sunt doua expresii cu precizie maxima fata de cele doua situatii. Numai ca Garcea a vrut sa se exprime academic cu orice pret, si a introdus artificial aceasta expresie si atunci a iesit o nebuloasa ciudata. Dupa cum am aratat, aceasta expresie este mult prea larga fata de cele doua situatii, ceea ce duce la mari ambiguitati. Ele pleaca in buna masura si de la lipsa unui sens clar in limba romana cu privire la aceasta „directie”. Limba romana are sens largit si sens restrans pentru acest cuvant. Auzim la gara anunt de genul „trenul x din directia y va sosi in statie la linia z…”. In acest caz sensul cuvantului „directie” este unul largit. El este indus direct din experienta mersului pe un anumit drum. Adica drumul duce intr-o directie sau alta. Sensul restrans este mai precis; formula „directia nord” se refera doar la axa respectiva si nu si la modurile concrete prin care se ajunge la un punct pe aceasta axa. Conform sensului largit, daca mergi pe un drum de munte care serpuieste dintr-o localitate x catre alta y nu-ti schimbi directia de mers. Dar conform sensului restrans tu iti schimbi de mai multe ori directia catre un punct cardinal sau altul pe masura ce drumul serpuieste. De fiecare data cand treci printr-o curba iti schimbi directia progresiv de la un punct cardinal la altul.

Exista situatii in care poti sa schimbi drumul (deci sensul largit al termenului „directie”) dar sa nu schimbi directia catre un punct cardinal, in cazul in care intersectia este facuta intr-o curba a drumului initial. Iata ca in acest caz trebuie sa semnalizezi, desi nu-ti schimbi directia (cardinala, in sens restrans). Dimpotriva, daca schimbi directia odata cu drumul insusi care serpuieste, fara sa schimbi banda, atunci nu trebuie sa semnalizezi.

In stilul caracteristic, Garcea chestionatorul a preluat aceasta ambiguitate din limba a acestui termen, la fel cum in alte cazuri a preluat ambiguitatea legislatiei, si a facut din ea o confuzie si mai mare. Ei bine, in loc sa specifice enumerativ aceste doua situatii, Garcea chestionatorul a preferat sa ia alura de mare filosof, in stilul caracteristic, introducand acest concept ambiguu dat de expresia in cauza. In aceasta intrebare el extinde cuvantul „directie” si catre cel de banda de circulatie. Practic in acest moment s-a creat un al treilea sens, reiesit in mod ciudat din combinatia haotica a celor doua. Vedem in acest caz anomalia folosirii in acelasi timp atat a sensului extins al cuvantului „directie” in cazul schimbarii drumului, cat si a celui restrans in cazul schimbarii benzii. La schimbarea benzii de circulatie nu se schimba drumul. Deci mai intai, conform sensului largit al termenului, nu se schimba „directia de mers”. Apoi, conform sensului restrans, la schimbarea benzii de circulatie iti schimbi directia (catre un punct cardinal) doar la iesirea din banda si la intrarea inapoi in ea. In timpul in care mergi pe banda paralela cu cea din care ai iesit, tu mergi pe aceeasi directie de mers in ambele sensuri ale cuvantului „directie” descrise mai sus.

Mai mult decat atat, sa ne imaginam un drum de tara care ocoleste o groapa ce a aparut in trecut in el. In Romania exista foarte dese situatii de acest gen; drumul se stramba in dreptul gropii, ocolind-o. In acest caz este posibil ca trecerea pe sensul opus (o schimbare de banda, de fapt) sa nu implice neaparat o schimbare a directiei in sensul restrans al termenului. Adica linia pe care se deplaseaza masina in cazul intrarii pe contrasens sa fie perfect dreapta. In acest caz nu iti schimbi directia de mers in ambele sensuri ale termenului „directie”. Iata o alta situatia in care trebuie sa semnalizezi chiar daca nu iti schimbi „directia de mers”.

De ce ar fi nevoie de asa ceva? Nu stiu. Poate ca ii e lene sa numere pana la doi. Poate ca isi aduce aminte cu frustrare de lectiile de matematica din ciclul primar. Ne aducem aminte de cele afirmate in sectiunea 3.5. Razbunarea lui Garcea chestionatorul pe scoala. Cu siguranta enumerarea celor doua si singurele situatii de semnalizare de acest gen era mult mai precisa si ajuta la intiparirea mai profunda in mintea cursantului a cunostintei in cauza.

Daca ar fi existat si raspunsul „nu” in variantele de raspuns, atunci iar ar fi fost scandal in comentariile cursantilor. O exprimare mai exacta ar fi fost „Sunteti obligat sa semnalizati orice schimbare a benzii de mers sau a drumului?” In acest caz o varianta cu raspunsul „nu” ar fi fost clar falsa.

Folosirea haotica a expresiei „directie de mers” se regaseste si in alte cazuri in mod confuz. In urmatorul caz confuzia parca atinge apogeul:



Aici Garcea chestionatorul sugereaza ca varianta a. ar fi manevra interzisa. Desigur, principala problema este descifrarea propozitiei sale. In acest caz exista 5 posibilitati care se suprapun peste aceasta descriere, dintre care primele 4 sunt urmatoarele:

1. Intri de pe un drum lateral inferior pe o autostrada pur si simplu;
2. Intri de pe un drum lateral inferior pe o autostrada, pe banda de accelerare, si depasesti un autovehicul pe ea, inainte de a intra pe benzile normale ale autostrazii;
3. Te afli deja pe aceste benzi normale ale autostrazii si depasesti autovehiculele de pe banda ta prin ocolirea lor pe banda de accelerare ce apare intr-un anumit moment in cazul legaturii cu un astfel de drum lateral;
4. Ai trecut din neatentie pe langa banda de decelerare prin care voiai sa parasesti autostrada si, dupa ce realizezi acest lucru, folosesti banda de accelerare pentru a intra pe drumul dorit, de care se leaga autostrada;

Din cate ne putem da seama, se pare ca Garcea chestionatorul are in vedere doar varianta 4. O astfel de manevra este clar ilegala deoarece intri pe contrasens la iesirea pe drumul lateral. Putem sa deducem ca Garcea chestionatorul are o viziune restransa cu privire la notiunea „autostrada”, reducand-o doar la benzile principale. Astfel ca, din moment ce exclude primele 2 variante de interpretare a propozitiei sale, banuiesc ca el crede ca benzile de accelerare si decelerare n-ar fi parte din autostrada ci din drumurile inferioare care duc la ea. Si totusi acestea sunt parte din ea, dupa cum se vede aici . Asadar, odata ce ai ajuns pe banda de accelerare se cheama ca tocmai ai intrat pe autostrada chiar daca vii de pe un drum inferior. In acest caz, schimbarea drumului este o schimbare a „directiei de mers” conform viziunii lui Garcea chestionatorul insusi. Din pacate aici iarasi resimtim lipsa de precizare ferma a limitelor autostrazii inca din codul rutier. Pare un lucru simplu insa e aproape imposibil de precizat sfarsitul acestor benzi de accelerare si decelerare si „topirea” lor in drumul lateral. Anomalia cea mai ciudata consta in faptul ca, in acest caz, schimbarea „directiei de mers” conform trecerii pe un drum superior costa in mergerea in aceeasi… directie cardinala.

In ceea ce priveste primele doua variante, si varianta 2 este ilegala sau, mai bine zis, imposibila, in afara perimetrului de lipire cu benzile normale ale autostrazii. Practic, fiind o singura banda, rar depasesti asa cum se face pe drumurile normale.

In cazul unei viziuni restranse asupra autostrazii, banda de accelerare si decelerare ar fi parte din ea doar in zona in care s-ar „lipi” de benzile normale. Cel putin doar acolo ar putea fi folosita in varianta 3. Dar, in acest caz, este regulamentar sa depasesti pe banda de accelerare, conform regulilor de depasire ce se aplica pe oricare alt drum. Sa ne imaginam ca intalnim un autovehicul ce circula cu minimul de 50 km/h pe banda 1 pe o autostrada, iar pe banda a doua se circula aglomerat, bara la bara. In saatele nostru se face de asemenea o coloana asteptandu-l pe soferul lent din fata. Depasirea prin stanga, asa cum este normal, se poate face mai greu datorita coloanei de masini presupuse. In acest caz , trebuie sa se poata depasi prin dreapta face un astfel de ocolis pe banda de accelerare. Exista un precedent in cazul depasirii prin dreapta a unui vehicul care vrea sa paraseasca drumul catre stanga si asteapta sa se elibereze circulatia de pe sensul opus. Ar trebui sa fie posibil si pe autostrada, deoarece, practic, cazul imaginat este identic cu acesta. Apoi, codul rutier nu interzice asa ceva. Este ciudat ca Garcea chestionatorul il declara ca ar fi neregulamentar. Altfel, nu pot sa imi dau seama ce a avut in cap editand aceasta intrebare. Si nici cei care au comentat-o in linkul de mai sus.

In final, o sa analizez si a 5-a posibilitate, care tine mai mult de exprimarea anapoda lui Garcea chestionatorul. Ea se refera la simpla intrare pe benzile normale ale autostrazii de pe banda de accelerare. Fireste, ne induce un pic in eroare cuvantul „schimba” din propozitia lui Garcea. El ne face sa credem ca ne ducem pe banda de accelerare. Insa, analizat in detaliu, folosirea lui cu acest sens exclusiv este improprie sau expresia „directia de mers” atinge un alt inteles. Adica fie Garcea chestionatorul foloseste cuvantul „a schimba” cu sens de „a trece pe alta banda” fie expresia „directia de mers” se reduce doar la banda de circulatie.





Share this article :
 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved